309 matches
-
Când orificiul este mărginit anterior de țesut fibromuscular, acesta se va sutura cu fire neresorbabile la bordura posterioară a defectului diafragmatic . 2. Când anterior nu există o bordură musculo-fibroasă, orificiul se va închide astfel: bordul posterior al orificiului herniar se suturează cu fire neresorbabile la teaca posterioară a mușchilor drepți abdominali;mobilizarea unui lambou din mușchiul transvers al abdomenului care se suturează la marginea posterioară a defectului diafragmatic (procedeul Rives-Baker);sutura bordului posterior al inelului herniar la coasta vecină (pentru defecte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
2. Când anterior nu există o bordură musculo-fibroasă, orificiul se va închide astfel: bordul posterior al orificiului herniar se suturează cu fire neresorbabile la teaca posterioară a mușchilor drepți abdominali;mobilizarea unui lambou din mușchiul transvers al abdomenului care se suturează la marginea posterioară a defectului diafragmatic (procedeul Rives-Baker);sutura bordului posterior al inelului herniar la coasta vecină (pentru defecte situate lateral);sutura la marginile defectului diafragmatic a unei plase de substituție. De cele mai multe ori nu există acea langhetă musculo-fibroasă anterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
neresorbabile la teaca posterioară a mușchilor drepți abdominali;mobilizarea unui lambou din mușchiul transvers al abdomenului care se suturează la marginea posterioară a defectului diafragmatic (procedeul Rives-Baker);sutura bordului posterior al inelului herniar la coasta vecină (pentru defecte situate lateral);sutura la marginile defectului diafragmatic a unei plase de substituție. De cele mai multe ori nu există acea langhetă musculo-fibroasă anterioară. Închiderea defectului s-a efectuat de cele mai multe ori prin sutura la peretele costal vecin, fie prin încărcarea numai a periostului și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
diafragmatice. În herniile diafragmatice congenitale există uneori dificultăți de reintegrare a viscerelor în cavitatea peritoneală (mult micșorată prin absența viscerelor abdominale), situație în care se recurge, la sfârșitul intervenției chirurgicale, la creșterea volumului acesteia, fie prin crearea unei eventrații abdominale (suturându-se numai tegumentul), fie prin fixarea unei plase de substituție (din polipropilenă sau Gore-Tex) [10, 41]. Conduita față de sacul herniar Circa 10-20% dintre herniile congenitale ale cupolei diafragmatice prezintă sac herniar. Este foarte important să se identifice sacul herniar și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ușor de realizat. Atunci când defectul este mare sau în caz de aplazie diafragmatică, repararea se face cu dificultate [10, 14, 41, 57, 133]. Posibilitățile tehnice de închidere a defectului diafragmatic sunt următoarele: 1.Dacă breșa diafragmatică este îngustă, aceasta se suturează cu ușurință, cu fire separate (sutură simplă), din material neresorbabil; 2.Atunci când diafragmul posterior lipsește este necesară descoperirea unui rest de mușchi frenic ascuns retroperitoneal înapoia glandei suprarenale; 3.Lipsa bordului postero-lateral obligă la sutura cupolei diafragmatice la fascia prerenală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
diafragmatic este închis prin frenorafie cu fire separate, într-un strat sau două. Mai rar este necesară sutura diafragmului la rebordul costal (sutură ce poate fi întărită cu o langhetă din sacul herniar). S-a folosit pentru protejarea frenorafiei și sutura peste aceasta a lobului stâng hepatic [4, 5]. Atitudinea față de malformațiile congenitale asociate Folosirea laparotomiei drept cale de abord în tratamentul herniei diafragmatice congenitale, la nou-născuți și copii, permite recunoașterea malformațiilor abdominale asociate și corectarea unora dintre acestea, pentru prevenirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
de abord la care s-a recurs a fost laparotomia iterativă. Închiderea defectului diafragmatic s-a efectuat prin frenorafie asociată cu un artificiu tehnic de întărire a suturii diafragmatice (frenoplicatură; acoperire cu un lambou musculo-aponevrotic; acoperire cu lobul stâng hepatic suturat peste frenorafie). Complicațiile postoperatorii semnalate la acești pacienți au fost: hemoragia digestivă superioară și enterocolita. Nu au existat decese la acești pacienți [4, 5]. MORTALITATEA HDC contribuie semnificativ la morbiditatea și mortalitatea perinatală, rămânând în timp o problemă serioasă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
diafragmatică (perforație diafragmatică prin necroză ciclică și fluctuații hormonale) [10, 14]. Tratamentul chirurgical specific pneumotoraxului catamenial constă în rezecția toracoscopică a implanturilor de endometrioză și inspectarea foarte atentă a hemidiafragmului pentru a depista micile breșe diafragmatice - pentru acestea se practică sutura simplă, plicaturarea diafragmului în zona afectată [10] sau repararea defectelor diafragmatice cu plasa artificială [13]. Alături de acestea se practică pleurodeză mecanică sau pleurectomie parietală pentru cura pneumotoraxului [12]. Se impune evident inspecția minuțioasă a cavității pleurale pentru identificarea unor alte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
cardiacă ; Zambilovici (1906) prezintă un hemopericard prin plagă pericardică și „zgârietură” de cord operate cu succes ; Carnabel (1907) realizează în urgență alte operații pe inimă în România [2]. În altă publicație [3], Carnabel (1900) este creditat cu prima plagă cardiacă suturată cu succes temporar - deces prin infecție. I. Jianu (1925) extrage cu succes temporar - deces prin infecție - o schije din atriul stâng [3]. Athanasescu N. comunică o plagă cardiacă prin împușcare suturată cu succes (1909) ; D. Dumitrescu rezolvă cu succes o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
3], Carnabel (1900) este creditat cu prima plagă cardiacă suturată cu succes temporar - deces prin infecție. I. Jianu (1925) extrage cu succes temporar - deces prin infecție - o schije din atriul stâng [3]. Athanasescu N. comunică o plagă cardiacă prin împușcare suturată cu succes (1909) ; D. Dumitrescu rezolvă cu succes o plagă pericardică și pulmonară; Gh. Petrulian și A. Popescu suturează cu succes temporar plăgi ventriculare - deces prin infecție; Simionescu I. din Turnu Măgurele, A. Nana din Cluj - 5 suturi cardiace cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
extrage cu succes temporar - deces prin infecție - o schije din atriul stâng [3]. Athanasescu N. comunică o plagă cardiacă prin împușcare suturată cu succes (1909) ; D. Dumitrescu rezolvă cu succes o plagă pericardică și pulmonară; Gh. Petrulian și A. Popescu suturează cu succes temporar plăgi ventriculare - deces prin infecție; Simionescu I. din Turnu Măgurele, A. Nana din Cluj - 5 suturi cardiace cu 4 decese și un succes; G. Kitzulescu - Slatina - 2 operații de cardiografie cu un succes; Câmpeanu L. din Brașov
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
succes; G. Kitzulescu - Slatina - 2 operații de cardiografie cu un succes; Câmpeanu L. din Brașov - 5 operații cu succes în 1934 - 1939 [2-4]. Gh. Pîrvulescu a publicat în 1931 o monografie despre leziunile traumatice ale vaselor și tratamentul lor. Jianu suturează termino-terminal arterele secționate (1927). Gomoiu și Iacobovici au efectuat rezecții de anevrisme arteriale între ligaturi [2,3]. Constantin Dumitrescu Severeanu (1840-1930) a introdus elementele de bază ale chirurgiei în România. Este cel dintâi chirurg român care utilizează în explorări tehnica
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
creată (sutura se numește ureterorafie). - Pielolitotomie - operația prin care, secționându-se straturile regiunii lombare și, În final, fața posterioară a bazinetului, se extrage calculul. - Nefrolitotomia - intervenția prin care calculul este scos din sistemul pielo-caliceal, secționând parenchimul renal care, ulterior, se suturează (sutura poartă numele de nefrorafie). - Nefrectomia parțială - operația prin care, realizându-se abordul rinichiului, se extirpă o parte a rinichiului, distrusă de calcul; este urmată de nefrorafie. În contextul schimbărilor dramatice suferite de strategia terapeutică În litiază care ar mai
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
abordul rinichiului, se extirpă o parte a rinichiului, distrusă de calcul; este urmată de nefrorafie. Nefrectomia totală = este operația prin care rinichiul distrus este Îndepărtat. Nefrolitotomiaintervenția prin care calculul este scos din sistemul pielo-caliceal, secționând parenchimul renal care, ulterior, se suturează (sutura poartă numele de nefrorafie). Parenchim renal = țesutul renal care Îndeplinește funcțiile rinichiului, În principal filtrarea sângelui de produșii de metabolism, proces În cursul căruia se formează urina. Pielolitotomie = operația prin care, secționându-se straturile regiunii lombare și, În final
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Potențiale tardive 30 Puncția pericardica 20 Puncție vena subclaviculara 25 Puncția pleurala 10 Oscilometrie 5 Pletismografie 10 Test masă înclinată 20 Test de mers - 6 minute 5 Implantare pacemaker definitiv 200 Puncție pericardica cu/fără drenaj 20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10 Panarițiului flictenular 10 Panarițiului periunghial și subunghial 12 Panarițiului antracoid 12 Panarițiului pulpar 12 Panarițiului osos, articular, tenosinoval 15 Flegmoanelor superficiale mâna 12 Flegmoanelor lojă tenara, hipotenara, comisurale, tenosinovitelor 15 Abcesului de
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
Potențiale tardive 30 Puncția pericardica 20 Puncție vena subclaviculara 25 Puncția pleurala 10 Oscilometrie 5 Pletismografie 10 Test masă înclinată 20 Test de mers - 6 minute 5 Implantare pacemaker definitiv 200 Puncție pericardica cu/fără drenaj 20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10 Panarițiului flictenular 10 Panarițiului periunghial și subunghial 12 Panarițiului antracoid 12 Panarițiului pulpar 12 Panarițiului osos, articular, tenosinoval 15 Flegmoanelor superficiale mâna 12 Flegmoanelor lojă tenara, hipotenara, comisurale, tenosinovitelor 15 Abcesului de
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
pliului de flexie AIFD (articulația interfalangiană distală), păstrându-i vascularizația subcutanată (fig.14.4). Avansarea este asigurată de disecția feței sale profunde de pe planul osos, fie cu un foarfece fin, fie cu o lamă 11. După avansare, lamboul este fie suturat la marginile unghiei și perionixisului, fie este doar ancorat cu un ac de seringă trecut transfixiant prin lambou și fixat în falangă. Laturile lamboului pot fi suturate în VY sau pot fi lăsate la cicatrizare secundară. 2. Lamboul Kutler bilateral
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
un foarfece fin, fie cu o lamă 11. După avansare, lamboul este fie suturat la marginile unghiei și perionixisului, fie este doar ancorat cu un ac de seringă trecut transfixiant prin lambou și fixat în falangă. Laturile lamboului pot fi suturate în VY sau pot fi lăsate la cicatrizare secundară. 2. Lamboul Kutler bilateral Este un lambou în „V”-„Y” cu vascularizație subcutanată, croit pe fețele laterale ale falangei distale. Cele două lambouri bilaterale sunt avansate spre linia mediană și suturate
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
14.6). După ce se fac inciziile laterodigitale, lamboul este ridicat trecând profund față de ambii pediculi, mergând pe fața anterioară a canalului digital al TFLP. Avansarea obținută poate fi considerabilă, mai ales dacă AIF (articulația interfalangiană) este flectată. Dacă lamboul este suturat distal la unghie, este preferabilă fixarea sa suplimentară cu un ac transfixiant la falanga distală pentru a preveni deformarea patului ungheal. 5. Lamboul O’Brien În scopul evitării redorilor în flexie ale AIF pe care le poate determina tehnica Moberg-Snow
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tenorafia în absența oricărei tensiuni, extremitățile tendoanelor se fixează la canalul digital cu ace de seringă trecute eventual și transcutanat. Deschiderea canalului digital se face prin incizii în „L”, una proximală și una distală, care la sfârșitul tenorafiei vor fi suturate. Toate tehnicile de tenorafie utilizate în prezent constau din pasajul unui fir central la care se adaugă un surjet epitendinos (fig.14.16). Cu excepția tehnicii Tsuge, în toate metodele nodul este localizat la nivelul liniei de sutură. Pentru zona II
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
60° și extensia completă a AIFP și AIFD. Prevenirea aderențelor se realizează prin mobilizarea pasivă protejată pentru care s-au propus mai multe tipuri de imobilizări dinamice și de protocoale de reeducare. Cel mai simplu dispozitiv constă dintr un elastic suturat la nivelul unghiei și ancorat la pansament pe antebraț. Pentru a fi eficient, elasticul este trecut printrun ac de siguranță cu rol de scripete la nivelul pumnului. Imobilizarea dinamică este menținută 4 săptămâni, când exercițiile se fac prin mobilizare activă
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
aparatului extensor, unii autori preferă imobilizarea internă temporară în extensie a AIFD cu o broșă Kirshner. Sutura se poate face prin unudouă puncte în „U”, surjet simplu sau cu capetele lăsate la piele pentru a putea fi extras, sau chiar suturând la un loc pielea și tendoanele („plan total”). 2. Zona II: Leziunile sunt provocate cel mai adesea de plăgi și nu de avulsii sau rupturi, putând fi suturate direct. 3. Zona III: Leziunea neglijată a bandeletei centrale în zona 3
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cu capetele lăsate la piele pentru a putea fi extras, sau chiar suturând la un loc pielea și tendoanele („plan total”). 2. Zona II: Leziunile sunt provocate cel mai adesea de plăgi și nu de avulsii sau rupturi, putând fi suturate direct. 3. Zona III: Leziunea neglijată a bandeletei centrale în zona 3 determină în două-trei săptămâni o deformare „în butonieră” prin luxarea volară a bandeletelor laterale, cu pierderea extensiei AIFP și hiperextensie compensatorie a AIFD. În urgență, în absența deformației
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
înlocui porțiunea de nerv absentă cu segmente de nervi cutani (NC), cel mai utilizat fiind nervul sural. Există două modalități de inserare a grefoanelor (fig.14.26): nervii cu organizare pe GF sunt separați în grupurile componente, iar grefoanele sunt suturate între GF corespondente (grefare de tip GF-NC-GF). Pentru trunchiurile nervoase mari fără organizare pe GF, nu se mai face neuroliza internă a acestora, iar grefoanele coaptează sectoarele corespondente pe tranșele de secțiune (grefare sectorială). Uzual pentru un trunchi nervos la
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
deliberat asupra corectitudinii TCP care de multe ori este neglijată sau tratată superficial sau, și mai grav, confundată cu simpla toaletă chimică. Nu de puține ori am primit din diverse județe mâini amputate sau devascularizate la care tegumentele au fost suturate (grosier) păstrând pe tranșa de secțiune corpi străini (talaș, iarbă, pitreicele, așchii metalice sau de lemn, cioburi de sticlă etc.). Este regretabil ca dintr-un spital județean un astfel de caz să fie expediat către centrul de replantări fără a
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]