4,883 matches
-
în prima vizită papală în Asia în ultimii 15 ani. Scopul vizitei este acela de a promova consolidarea catolicismului pe continent și pentru a susține o reconciliere între cele două Corei. După ce a survolat China, avionul în care se afla Suveranul Pontif a aterizat pe aeroportul Incheon, unde acesta a fost întâmpinat pe covorul roșu de președinta Park Geun-Hye și de elevi care i-au oferit flori, scrie Agerpres. Această vizită de cinci zile în Coreea de Sud, prima vizită papală în Coreea de Sud
Papa Francisc în Coreea de Sud. Este prima vizită papală în Asia în ultimii 15 ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21674_a_22999]
-
sa, potrivit Itar-Tass. Încerc să mă gândesc la păcatele mele, la greșelile mele, să nu devin mândru. Pentru că știu că va dura o perioadă scurtă de timp. Doi sau trei ani și apoi voi merge spre Casă Domnului", a spus Suveranul Pontif, în vârstă de 77 de ani. O sursă de la Vatican a confirmat că Papă le-a spus anterior unor apropiați că, în opinia lui, mai are doar câțiva ani de trăit, conform Hindustan Times. Totodată, el nu a exclus
Papa Francisc vorbește despre o retragere prematură a sa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22014_a_23339]
-
mai are doar câțiva ani de trăit, conform Hindustan Times. Totodată, el nu a exclus o demisie a sa dacă nu se va mai simți capabil să facă față atribuțiilor care îi revin, precum predecesorul său Benedict al XVI-lea. Suveranul Pontif a adăugat că acum 60 de ani era de neînchipuit că un episcop catolic să se retragă, dar în prezent e o chestiune comună. "Benedict al XVI-lea a deschis o ușă", a spus Papă Francisc.
Papa Francisc vorbește despre o retragere prematură a sa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22014_a_23339]
-
o vizită la Vatican pentru a aborda această temă. Atunci când, în 1999, la invitația președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu și a Prea Fericitului Teoctist, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat țara noastră, gazdele au primit promisiunea revenirii Suveranului Pontif în România. Revenirea va avea loc cât de curând, la o dată ce se va stabili ținând seama de condițiile proiectării și realizării unei vizite papale. Ne bucurăm să constatăm că invitațiile corespunzătoare sunt transmise și că vom putea iniția în
Marga: Suveranul Pontif va vizita România "cât de curând" () [Corola-journal/Journalistic/22245_a_23570]
-
cât de curând, la o dată ce se va stabili ținând seama de condițiile proiectării și realizării unei vizite papale. Ne bucurăm să constatăm că invitațiile corespunzătoare sunt transmise și că vom putea iniția în curând, la Roma, discuțiile privind efectuarea vizitei Suveranului Pontif în România", a declarat Marga, într-o conferință de presă. El a adăugat că partea română caută să rezolve împreună cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de la București "temele sensibile" precum lucrările la Cathedral Plaza și retrocedarea bunurilor aparținând Bisericii Greco-Catolice. "Suntem mulțumiți
Marga: Suveranul Pontif va vizita România "cât de curând" () [Corola-journal/Journalistic/22245_a_23570]
-
o contribuție de prim ordin la cunoașterea, și din perspectiva sa profund subiectivă, a epocii cu toate ale ei alcătuiri și înfruntări politice de interese. Cum spuneam, Argetoianu, deși avea o minusculă grupare politică a sa, conta exclusiv pe promisiunea suveranului care intenționa să formeze un guvern de personalități din afara partidelor și împotriva lor, un guvern de autoritate personală al regelui, în care, firește, va fi cooptat Argetoianu, ca om al lui Carol al II-lea, bun la Finanțe sau, mai
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
îndată alegeri pentru Constituantă". Dar atît el, Argetoianu, cît și Franasovici știau că de rege depinde totul. Și regele, din păcate pentru Argetoianu, era încă nehotărît, tergiversînd mult lucrurile. La 15 februarie 1935 convine cu Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul formării unui alt guvern liberal, care să decreteze alegeri pentru Constituantă, să fuzioneze ca partid pentru a lupta împreună în alegeri și, apoi, să devină miniștri cu mari responsabilități. De fapt, dezideratul lui Argetoianu, totuși om politic
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Argetoianu aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și crearea unui guvern de destindere format din personalități (printre care, firește, se prenumăra) peste partide prin modificarea radicală a Constituției. Majoritatea însemnărilor sale pe anul 1935 sînt obsesii ale acestei speranțe, pe care suveranul, indecis, o amîna mereu deși o anunța. Argetoianu care detesta guvernul Tătărescu l-a numit, la 15 decembrie 1935, "cel mai rușinos guvern din cîte a avut România de la 1866 încoace". Iar, la încheierea anului, nota "Sărăcie, lipsuri, dezorientare și
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
reforme radicale, un guvern dictatorial poate scăpa țara". Pînă una alta, aduna date și cifre despre panamale și acte de corupție ale guvernului, regelui și ale Camarilei sale. Din acest jurnal reiese că fenomenul corupției e generalizat, calcula cît primește suveranul și familia regală de la B.N.R., era virulent cu matrapazlîcurile lui Mitiță Constantinescu, guvernator al B.N.R. (mai înainte Dorel Dumitrescu), colecta știri despre actele de scandaloasă corupție ale lui Malaxa, Auschnit și Blank, socotind cu cît se alege Malaxa (membru marcant
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
totuși, în 1935, datorită lozincii de el arborată a lui "numerus valahicus" a fost exclus din P.N.Ț., alcătuindu-și propria grupare politică "Frontul Românesc". Dar Argetoianu știa că regele îl simpatizează, ceea ce s-a verificat în noiembrie 1937, cînd suveranul l-a anunțat pe Mihalache că îi încredințează formarea guvernului cu condiția - știa că imposibil de realizat - de a-l alcătui împreună cu gruparea lui Vaida Voevod. Argetoianu s-a plictisit atîta cu așteptarea deciziei regale (un informator al său din
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
cu condiția - știa că imposibil de realizat - de a-l alcătui împreună cu gruparea lui Vaida Voevod. Argetoianu s-a plictisit atîta cu așteptarea deciziei regale (un informator al său din cercurile palatine îl vizita periodic, ținîndu-l la curent cu intențiile suveranului care vorbea, invariabil, la superlativ despre fostul și viitorul ministru) încît îl încondeia, batjocoritor, în jurnal, și pe acesta, și pe Duduia lui. În 19 aprilie 1936 e primit în audiență la rege. Consecvent cu opiniile sale, îl sfătuiește pe
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
care vorbea, invariabil, la superlativ despre fostul și viitorul ministru) încît îl încondeia, batjocoritor, în jurnal, și pe acesta, și pe Duduia lui. În 19 aprilie 1936 e primit în audiență la rege. Consecvent cu opiniile sale, îl sfătuiește pe suveran să dea la o parte partidele pe care să le desființeze și să renunțe la alegeri. Ceea ce regele a făcut abia în februarie 1938, dar apelînd la serviciile lui Argetoianu prima oară ca ministru în februarie 1938 în primul guvern
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
23 noiembrie 1939. În cele două guverne ale lui Gh. Tătărescu și cel al lui Ion Gigurtu nu s-a mai apelat la competențele lui Argetoianu. A tot așteptat zadarnic dictatura regală, fără a fi și un beneficiar al grației suveranului. Antidemocratismul său consecvent a fost, totuși, înșelat chiar de dictator. Dl. Stelian Neagoe, după ce a editat memoriile, acum se îngrijește, la propria editură, de publicarea jurnalului. Face, prin aceasta, un serviciu util cunoașterii epocii deși acum a renunțat pînă și
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior exploatată cu frenezie: indiciile care au condus la prinderea suspecților proveneau de la S.R.I.! Dar S.R.I.-ul neagă, după obiceiurile sale securiste, orice implicare. Plutind suveran deasupra celor mai limpezi probe, el n-a văzut și nu știe nimic. Chiar după ce un procuror admite c-a eliberat un mandat de supraveghere legală a telefoanelor de la Tepro (dar numai de acolo?) S.R.I.-ul se menține, bățos, pe
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
și Simțion. De ce trebuia eliminat Eminescu din viața publică? Pur și simplu pentru că publicistul Eminescu se depărtase pînă la negațiune hotărîtă de politica junimistă privind aderarea României la Tripla Alianță (preconizată de junimiști în colaborare perfectă cu liberalii și cu suveranul) care, împotrivindu-se, se înscrisese în Societatea "Carpații" ce năzuia eliberarea Transilvaniei de sub habsburgi, inclusiv prin forța armelor. Să admit, pentru o clipă, că așa ar fi stat lucrurile. Întrebarea e de ce n-ar fi fost poetul pur și simplu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
la fel de monumentală, atît în arhitectură cît și în organizarea ei tehnică. Totul conceput ca o idee de pedeapsă, a pedepsei, așa după cum Escurialul, - construit de Filip al doilea, după victoria de la Saint-Quentin, în anul 1557 - fusese arhitectonic gîndit, potrivit ideii suveranului spaniol, în forma unui grătar, ca de friptură. Aluzie la Sfîntul Laurent, la instrumentul de supliciu al sfîntului ars pe jeratecul încins. ...Nu știu ce formă ar avea Kremlinul văzut de sus... Escurialul spaniol însă, mănăstirea de lîngă satul San Lorenzo del
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
înfăptui ei dacă nu li se satisfac cerințele. Apoi, Regele, în urma deciziei Conferinței de la Moscova a miniștrilor de Externe ai Angliei, SUA și URSS, i-a cerut lui Groza demisia. Cum acesta n-a acceptat, a urmat celebra grevă regală, suveranul "refuzînd să se mai consulte cu miniștrii și să mai semneze vreun decret". Regina mamă i-a fost continuu aproape regelui, îmbărbătîndu-l sufletește. Dar după asta Groza și sovieticii se purtau ofensator cu familia regală, deplasările ei prin țară și
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
o îndrăgise. În septembrie 1922 tatăl ei e din nou nevoit să abdice, stabilindu-se, în exil, la Palermo, murind, repede, în mai 1923. N-a putut pleca la înmormîntare pentru că, în noua ei țară, se pregăteau festivitățile pentru încoronarea suveranilor pe tronul României Mari. Cînd festivitățile s-au încheiat, a plecat (însoțită de sora ei Irina) la Palermo, pentru a fi alături de mama ei. Revenită la București, a găsit un soț înstrăinat care își avea viața lui amoroasă, de care
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
marele editor care a fost Se pare că regele urmărea polemicile literare din epocă și citind operele puse în dezbatere, plus bine consiliat, știa bine să le descifreze sensul. Oricît îl prețuia (ca pe fostul său profesor) pe marele Iorga, suveranul nu agrea campania desfășurată de cărturar împotriva unor mari valori ca Arghezi, Blaga, Rebreanu. Nu putea, desigur, interveni în polemică. Dar a căutat un prilej favorabil pentru a-și rosti cuvîntul. Și l-a găsit, în iunie 1937, cînd Blaga
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
cerea ca asistența academică să asculte cuvîntul regal nu șezînd, ci în picioare. N. Iorga, care făcuse tot ce putuse pentru a împiedica alegerea marelui poet și cugetător în înaltul for, a fost, deci, nevoit să asculte, în picioare, discursul suveranului. Fusese o umilire efectivă, mai ales că regele îl omagia pe noul academician și, se va vedea, anunța apusul iremediabil al sămănătorismului, pe care Iorga îl reanimase de curând, subintitulînd revista Cuget clar, Noul Sămănător. Și suveranul vestea academicienii, printre
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
în picioare, discursul suveranului. Fusese o umilire efectivă, mai ales că regele îl omagia pe noul academician și, se va vedea, anunța apusul iremediabil al sămănătorismului, pe care Iorga îl reanimase de curând, subintitulînd revista Cuget clar, Noul Sămănător. Și suveranul vestea academicienii, printre care și pe N. Iorga, că: "Am ținut să asist la această recepție pentru că ea are o mare însemnătate. Academia primește în sînul ei pe primul reprezentant al unei noi școli românești, pe primul reprezentant al talentelor
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
unei noi școli românești, pe primul reprezentant al talentelor literare românești de după război. Recepția lui Lucian Blaga la Academia Română este consacrarea oficială și definitivă a literaturii actuale românești". Și cum discursul de recepție al lui Blaga fusese Elogiul satului românesc, suveranul s-a referit la literatură avînd filonul în sat, amintind Sămănătorul și Viața Românească de la începutul veacului. "Dar azi, stăruia suveranul polemic, cînd literatura se zbate să-și găsească o nouă cale, descătușată de acel calapod sentimentalo-rural - necesar poate la
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
oficială și definitivă a literaturii actuale românești". Și cum discursul de recepție al lui Blaga fusese Elogiul satului românesc, suveranul s-a referit la literatură avînd filonul în sat, amintind Sămănătorul și Viața Românească de la începutul veacului. "Dar azi, stăruia suveranul polemic, cînd literatura se zbate să-și găsească o nouă cale, descătușată de acel calapod sentimentalo-rural - necesar poate la începutul veacului, dar o adevărată piedică pentru marile creații - vine Lucian Blaga și ne arată cum trebuie priceput satul. E o
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
și că dreptatea - se putea altfel? - era de partea lui. Dar pentru Blaga, căruia ani de zile opera îi fusese - datorită lui N. Iorga și obtuzului Bogdan-Duică - obstrucționată și respins de la intrarea, ca profesor, în Universitatea clujeană, acum, după discursul suveranului, a venit triumful. Nu e vorba, cărțile începuseră, de prin 1930, să-i fie receptate favorabil de noua generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul că
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
pe forță. Pentru justificarea prin circumstanță agravantă, Radbruch citează cazul lui Carol Martell. Atotputernicul majordom al palatului și conducător de facto al Franței, l-a întrebat pe Papa Zaharia dacă "cineva care are puterea trebuie să fie rege?", la care Suveranul Pontif a răspuns afirmativ, cu motivarea "Pentru a nu se perturba ordinea" (nec perturbaretur ordo). Peste secole, Goethe continuă justificarea stăpânirii prin liniștea pe care o aduce. Herr ist der uns Ruhe schafft (Faust, partea II, scena 4). Seria "iertătoare
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]