384 matches
-
PĂDUREANU, Ion Bujor (10. XII. 1934, Tâmpa, j. Hunedoara), prozator și poet. Își începe școala în satul natal (1940-1945), urmând apoi Școala Normală din Deva (1945-1952) și Facultatea de Filologie, secția română-istorie, din cadrul Universității din București (1954-1959). Un timp lucrează ca învățător sau ca profesor în localitatea
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
de la Sibiu, iar în iunie 1948 a fost arestat. În februarie 1950 a fost torturat de Gebac, Negrilă și Teutan, după care a trecut de partea acțiunii, activând îndeosebi la Gherla. Recunoaște că au murit și din cauza lui următorii: Cristea, Tîmpa și Petre Popescu. A activat și la Peninsula, din iulie 1951. Gheorghe Popescu a activat în 1946 în aripa tânără a PNȚ, iar din 1948 ar fi fost încadrat și în Legiune, avându-l ca șef pe Titus Leonida 1
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunea la camera 102, ajutat de Ion Voin, Liviu Boeru, Aurel Șindrilaru, Grigore Romanescu și Tudor Păcuraru. Îi enumeră în anchetă pe cei bătuți la camera 102 sub comanda lui: Ion Cristea, Tudor Păcuraru, Pop, Ioan Botoacă, Alexandru Fulicea, Ion Tâmpa, Vasile Fürtos, Gheorghe Coadă, Gheorghe Popescu, Florică Andronescu, Constantinescu, Victor Lădaru, Aurel Dechi, Grigore Bașotă, Filip Oprea, Artemie Colibaba, Petru Deliman, menționând că Cristea, Tâmpa și Gh. Popescu au decedat. Oarecum în apărarea sa, spune că Popa i-a cerut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 102 sub comanda lui: Ion Cristea, Tudor Păcuraru, Pop, Ioan Botoacă, Alexandru Fulicea, Ion Tâmpa, Vasile Fürtos, Gheorghe Coadă, Gheorghe Popescu, Florică Andronescu, Constantinescu, Victor Lădaru, Aurel Dechi, Grigore Bașotă, Filip Oprea, Artemie Colibaba, Petru Deliman, menționând că Cristea, Tâmpa și Gh. Popescu au decedat. Oarecum în apărarea sa, spune că Popa i-a cerut să fie dictator și să se folosească de deținuții din cameră. După ce și-a terminat activitatea în camera 102, în mai 1951 a fost mutat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Șleam Augustin (ofițer politic) 61-67, 169-170, 236 Șoltuz Laurențiu 104 Ștefănescu 157 T Tacu Aurel 37, 40-41, 54, 60, 133, 140, 143, 167, 182 Talea Paul 29 Tamaș Ioan 29 Tatulea 25 Tănase Cezar 54, 60-61, 140 Tăutu Vladimir 84 Tâmpa Ion 91, 121 Târnoveanu Mircea 121 Teja Constantin 76, 83, 94, 148, 151-152, 195-196 Teodorescu Constantin 29 Teodorescu Eugen 84 Teodosiu 29 Tetiu Doru 29 Teutan (Tăutan) Gheorghe 53, 90, 210 Thatcher Margaret 118 Timaru Mihai 76, 144, 148, 151
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Don Quijote și Ulise (Elegia sexagenarului adolescent), veșnic călător utopic. Elementul ludic, ironic și autoironic reapare, constituind substanța volumului Îngerul malagambist în insula Oahu (1979), personaj donquijotesc și alter ego tragicomic al poetului. Memorialistica din Franctiror cu termen redus (1968), Sub Tâmpa în Honolulu (1973), Praful de pe tobă (1980), Microportrete (1984) ș.a. dezvăluie același sentimental cu nostalgia originii, evocând cu tandrețe locuri, oameni și istorii trecute, cu o plăcere neistovită a detaliului pitoresc și a pronunțării cuvântului neaoș românesc. Trecutul, învăluit într-
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
hombre solo, Madrid, 1967; Recitind pe Ion Barbu, Honolulu, 1967; Strada Dogari, Honolulu, 1967; Ukulele, Madrid, 1967; Franctiror cu termen redus, Honolulu, 1968; Sandino, Honolulu, 1968; Poemas Chapinas, Honolulu, 1971; Poemele poetului Ștefan Baciu, pref. Lucian Boz, Madrid, 1972; Sub Tâmpa în Honolulu, Honolulu, 1973; A se citi cu peria de dinți, Honolulu, 1974; Ein Rumäne aus Rio de Janeiro, Honolulu, 1974; Călătorii, Madrid, 1974; Costa Rica en seis espejos, San José, 1976; Școala primară „Andrei Mureșianu”, Honolulu, 1976; Neîmpliniri, Honolulu, 1976
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
98, Rio de Janeiro, 1982; Microportrete, Honolulu, 1984; Francisco Amighetti, Heredia, 1985; Centroamericanos, San José, 1986; Tristan Marof de cuerpo entero, La Paz, 1987; Singur în Singapur, Honolulu, 1988; Poemele poetului singur, București, 1991; Peste o mie de catrene. Sub Tâmpa din... Honolulu, Brașov, 1994; Un brașovean în arhipelagul Sandwich Hawaii, București, 1994; Însemnările unui om fără cancelarie, București, 1996; Radiografia cuvântului „dor”, îngr. Ioana Baciu Mărgineanu, Brașov, 1998; [Scrisori], în Lucian Boz, Scrisori din exil, îngr. Mircea Popa, tr. Doru
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
uiți că mai devreme erai un ciuline încurcat în blana unei intersecții trebuie să începi cu ceva familiar să uiți că mâna întinsă este și a celuilalt am început cu bogdan schizofrenia lui inventase o fabrică de armament sub poalele tâmpei în ochiul tâmplei, m-a corectat al treilea bogdan își târăște mama prin stâncă sancho panza îi dă zilnic medicamente lângă un izvor începem să ne jucăm cu zecile de ani din morile de vânt am rămas noi cu amintirile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Gheorghe, ori Gheorghiță. Am așteptat-o cu disciplină și cumințenie, dar fără să reușesc să mă las de fumat. Mi-am dorit-o nespus, aproape pătimaș. Biroul meu era așezat pe colț, cu fața spre ferestre, deci spre stânca de pe Tâmpa : scriam deja la romanul acela care n-a apărut nici în ziua de azi și la care-am muncit vreo patru ani. Îmi scriam în tihnă și articolele... Pe furate, aveam și elevi la meditații, unii pentru treapta întâi, alții
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
într-o duminică. — Își curăța pușca în curte? — Nu, stătea în geam și o curăța cu o cârpă. Am tăcut. Îl văzusem ultima oară pe individ acum cinci ani, îmbrăcat în verde, fluierând vesel și pășind grăbit pe aleea de sub Tâmpa. Avea o pușcă pe umăr (o ținea cu țeava în sus) și purta la brâu o bandulieră. Pe moment nu i-am acordat nici o atenție, deși mi se păruse suspect să pleci la vânătoare într-un loc aflat atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
soție, un tată, probabil și bunic. Sunt Savin Florin. Așa... Savin Florin... Au trecut ceva ani... Acum îmi amintesc bine! Ultima dată ne-am întâlnit într-o după-amiază de vară aproape de asfințit la Brașov, dacă nu mă înșel, la poalele Tâmpei. Parcă văd în față o grădină cu mult verde, cu bere rece și mici calzi pe masă. În ce an să fi fost...? O mie nouă sute șapte zeci și... Nu are importanță. Țin minte că era o vară ca-n
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cale Unele mândre, țanțose, regale, Cu-ncoronată frunte - îmbrăcate În purpură -; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri,... albe ca și crinul Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca Sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire Și toate strecurîndu-se cu toate astea Pe calea care duce la orașul Uitării, îngropat de vecinicie. {EminescuOpIV 86} Dar de asupra-astei mulțimi pestrițe Da gânduri trecătoare, vezi departe Munții de vecinici
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sufixul toponimic ad. Forma săsească Nassendraf a mai sugerat o bază, tot puțin verosimilă, sl. nosŭ, „nas“ + sufixul săsesc de genitiv -en + sufixul toponimic maghiar -d + săs. darf („sat“), acceptabilă dacă ar exista un munte abrupt, ca un nas (tip Tîmpa, din alte locuri) deasupra Năsăudului. Existența în Bihor a toponimului Săud (magh. Szód) a dat ideea combinării acestuia cu slav na „la“, ca în multe formații toponimice. Tema ar fi sl. svod, „boltă“, „cotitură“ (e drept și o procedură juridică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un areal atît de larg și cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putut fi denumite, prin transfer, celelalte categorii de topice), și anume un apelativ romînesc străvechi, tămpă, tîmpă, provenit dintr-un radical preroman, cu urmași în unele dialecte meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Interesant este că unul dintre vîrfurile Tîmpei este numit de sași Raupenberg, adică „muntele omizilor“, evident o etimologie populară pentru Ruppin Berg (e atestat sub forma Ruppin Berg, iar alt toponim Ruppegaz) în care la baza primului termen component stă un vechi apelativ romînesc (prezent și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar alt toponim Ruppegaz) în care la baza primului termen component stă un vechi apelativ romînesc (prezent și în Rupea) provenit din lat. rupes, „stîncă“. Întregului perete stîncos sașii îi zic Zinne, „culme abruptă“, care traduce de fapt numele romînesc Tîmpa. Tîrgoviște Este numele municipiului de reședință al județului Dîmbovița și care a fost o perioadă capitala Țării Romînești precum și al unui sat din județul Timiș. De la numele municipiului s-a format, prin polarizare, toponimul Cîmpia Tîrgoviștei. Sufixul -iște, de origine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pereche de medici, din Brașov, mult mai În vîrstă, și credeau c-au Înțeles sufletul și suferințele poporului căruia i-au dedicat atîta energie și timp liber chiar de-a doua zi, cînd i-au dus pe doctorii de la poalele TÎmpei la supermarketul din localitate. În mai puțin de-un minut, au Început amîndoi să plîngă, uitîndu-se la lucrurile acelea pe care nu le avuseseră niciodată, povestește Lucie, cu emoție-n glas. Fusesem și noi În magazinul ce răscolise glande lacrimale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fost de-ai lipsit?", zise "tinerelul"' rece și indiferent. "Păi cum, dom'șef, nu v-am raportat că mi s-a îmbolnăvit nevasta?" S-a îmbolnăvit nevasta, nu te-ai îmbolnăvit tu, care te-ai dus pe urmă la bufetul "Tîmpa".'' "M-ați văzut dumneavoastră?!"', zise țiganul cu o simulată voce jalnică. "Hai, bă, ia taci, i-o reteză tinerelul distrat. Ai fi în stare s-o ții așa până mâine dimineață, dă-te dracului, parcă ai fi regele Angliei, așa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în viață..." Pe la unu terminarăm, ne întoarserăm cu materialul la magazia de unde îl luaserăm și tot grupul se îndreptă apoi spre un anumit local știut de ei. Era o fostă cârciumă, cea de care pomenise șeful nostru de la sfat, numită "Tîmpa", Bufetierul, ca să ne unească două mese, goni cu brutalitate un bătrân, care după cât se părea stătea și el acolo degeaba și nu consuma nimic. Arăta tare nefericit și părăsit, venise și el să vadă oameni. Palton jerpelit, o pălărie soioasă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zise Calistrat, și să iasă la manifesdație..." Și cine ar fi dușmanul de clasă?" râse Vintilă. "Treaba lor, zise Calistrat. Exploadatorii dintre ei..." După ce terminarăm, ne urcarăm în autobuz și ne întoarserăm în oraș, dar nu acasă, ci direcția bufetul "Tîmpa". Toți eram însă îngrețoșați și nimeni nu mâncă, se bău doar țuică și în curând ne ridicarăm și plecarăm. După amiază tata îmi dădu un telefon să trec pe la el. "E adevărat, zise, că lucrezi la deratizare?" mă întrebă îndată ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adică de Bacaloglu și grasul Calistrat, dar și de strelitul Pantelimonescu (famenul avea acest nume bizar), Vintilă se va plictisi, și eu cu el. Dar, gândii, nimeni nu ne putea împiedica să-i găsim, în jurul orelor prânzului, adunați la bufetul "Tîmpa". Luarăm cu noi din aceeași magazie un sac cu var, două găleți și bidinele (sacul, bineînțeles, Vintilă, și eu cele două găleți și bidinelele) și pornirăm. Faceți întîi centrul, ne spusese Istrate, pe urmă, treptat, restul orașului. Da' vedeți să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]