563 matches
-
neînsoțite, au fost predate spre transport după greutate; ... d) destinatarul sau delegatul expeditorului cer în scris recîntărirea și sînt întrunite următoarele condiții; ... - stația are pod-bascula corespunzător pentru efectuarea recîntăririi; - are locomotivă de manevră și în programul ei de lucru există tîmpi disponibili sau în lipsă locomotivei de manevră, timpul de oprire al trenului local de marfă în stații intermediare permite efectuarea manevrei cu locomotivă trenului pentru ducerea vagonului la cîntar; și - cînd capacitatea de prelucrare a stației după graficul de lucru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140168_a_141497]
-
Furia sătenilor s-a îndreptat mai ales asupra lui Leon Botosineanu, care administra Moară satului din coadă iazului de pe Somuz cât și asupra celor câțiva evrei speculanți din sat. De asemenea, țăranii răsculați au atacat trenul care transportă spre închisoarea Tâmpești (Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară "Albina", care a existat până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. 1912 - Recensământul din acest an menționează în Dolhestii Mari: "522 clădiri locuite și 32
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Biserica "Sfinții Voievozi - Grădini" din Fălticeni este o biserică ortodoxă construită în anul 1807 de către căminarul Tudorache Ciurea și soția sa, Elisabeta, în satul Tâmpești (azi cartierul Grădini al municipiului Fălticeni din județul Suceava). Ea se află situată în marginea de sud-vest a orașului Fălticeni, pe drumul spre Roman. Biserica Grădini nu este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, nefiind
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
în marginea de sud-vest a orașului Fălticeni, pe drumul spre Roman. Biserica Grădini nu este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, nefiind considerată monument istoric. La momentul construcției, biserica a fost zidită pe teritoriul satului Tâmpești. Denumirea localității provenea de la o tâmpă (deal), sub care se afla satul. Prima mențiune documentară a acestei localități este într-un document din anul 1620, în care Vasile Boldișor din Tâmpești mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
momentul construcției, biserica a fost zidită pe teritoriul satului Tâmpești. Denumirea localității provenea de la o tâmpă (deal), sub care se afla satul. Prima mențiune documentară a acestei localități este într-un document din anul 1620, în care Vasile Boldișor din Tâmpești mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să-i “aleagă partea sa de ocină despre dealul din Spătărești, vecin cu Dealul Tâmpești”. În anul 1774 satul Tâmpești făcea parte din Ocolul Siretului de Sus. La 23 iulie 1778, moșia
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
mențiune documentară a acestei localități este într-un document din anul 1620, în care Vasile Boldișor din Tâmpești mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să-i “aleagă partea sa de ocină despre dealul din Spătărești, vecin cu Dealul Tâmpești”. În anul 1774 satul Tâmpești făcea parte din Ocolul Siretului de Sus. La 23 iulie 1778, moșia Tâmpești era stăpânită de șetrarul Alexandru Davidel, fiul lui Ursachi Davidel. Sora sa, Maria Davidel, s-a căsătorit cu Vasile Cozma-Ciurea, acesta făcând
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
este într-un document din anul 1620, în care Vasile Boldișor din Tâmpești mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să-i “aleagă partea sa de ocină despre dealul din Spătărești, vecin cu Dealul Tâmpești”. În anul 1774 satul Tâmpești făcea parte din Ocolul Siretului de Sus. La 23 iulie 1778, moșia Tâmpești era stăpânită de șetrarul Alexandru Davidel, fiul lui Ursachi Davidel. Sora sa, Maria Davidel, s-a căsătorit cu Vasile Cozma-Ciurea, acesta făcând ulterior un schimb de moșii
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să-i “aleagă partea sa de ocină despre dealul din Spătărești, vecin cu Dealul Tâmpești”. În anul 1774 satul Tâmpești făcea parte din Ocolul Siretului de Sus. La 23 iulie 1778, moșia Tâmpești era stăpânită de șetrarul Alexandru Davidel, fiul lui Ursachi Davidel. Sora sa, Maria Davidel, s-a căsătorit cu Vasile Cozma-Ciurea, acesta făcând ulterior un schimb de moșii cu cumnatul său, dându-i acestuia pentru Tâmpești jumătate din moșia Hudești. Ei
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
La 23 iulie 1778, moșia Tâmpești era stăpânită de șetrarul Alexandru Davidel, fiul lui Ursachi Davidel. Sora sa, Maria Davidel, s-a căsătorit cu Vasile Cozma-Ciurea, acesta făcând ulterior un schimb de moșii cu cumnatul său, dându-i acestuia pentru Tâmpești jumătate din moșia Hudești. Ei au avut șase copii, primul dintre ei fiind Tudorache Ciurea. Tudorache Ciurea, fiul lui Vasile Cozma-Ciurea, a primit moșia Tâmpești după ce s-a căsătorit cu Elisabeta, fiica jitnicerului Sandu Vârnav. În anul 1795, baș ceaușul
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
Cozma-Ciurea, acesta făcând ulterior un schimb de moșii cu cumnatul său, dându-i acestuia pentru Tâmpești jumătate din moșia Hudești. Ei au avut șase copii, primul dintre ei fiind Tudorache Ciurea. Tudorache Ciurea, fiul lui Vasile Cozma-Ciurea, a primit moșia Tâmpești după ce s-a căsătorit cu Elisabeta, fiica jitnicerului Sandu Vârnav. În anul 1795, baș ceaușul Tudorache Ciurea a făcut un schimb de moșii cu Vasile Ciudin, dându-i jumătate din moșia Tâmpești pentru jumătate din moșia Bunești. Tudorache Ciurea a
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
Ciurea, fiul lui Vasile Cozma-Ciurea, a primit moșia Tâmpești după ce s-a căsătorit cu Elisabeta, fiica jitnicerului Sandu Vârnav. În anul 1795, baș ceaușul Tudorache Ciurea a făcut un schimb de moșii cu Vasile Ciudin, dându-i jumătate din moșia Tâmpești pentru jumătate din moșia Bunești. Tudorache Ciurea a avansat în funcții, fiind întâlnit în 1801 cu rangul de clucer, în 1804 cu cel de paharnic, în 1814 cu cel de căminar. Satul se extinde la începutul secolului al XIX-lea
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
rangul de clucer, în 1804 cu cel de paharnic, în 1814 cu cel de căminar. Satul se extinde la începutul secolului al XIX-lea. După ce în 1785 înglobase cătunul Cotești, în 1838 include și cătunul Stănigeni. În urma reorganizării ocoalelor, satul Tâmpești devine localitate componentă a Ocolului Șomuz. În urma reformei administrative din 1865, satul Tâmpești intră în componența comunei Șoldănești. Va face parte apoi din comuna Rădășeni (1876), din nou din comuna Șoldănești (1887) și apoi din comuna Oprișeni (1908). Prin noua
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
de căminar. Satul se extinde la începutul secolului al XIX-lea. După ce în 1785 înglobase cătunul Cotești, în 1838 include și cătunul Stănigeni. În urma reorganizării ocoalelor, satul Tâmpești devine localitate componentă a Ocolului Șomuz. În urma reformei administrative din 1865, satul Tâmpești intră în componența comunei Șoldănești. Va face parte apoi din comuna Rădășeni (1876), din nou din comuna Șoldănești (1887) și apoi din comuna Oprișeni (1908). Prin noua împărțire administratică a României aprobată prin Decretul Regal din 7 octombrie 1925, satul
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
intră în componența comunei Șoldănești. Va face parte apoi din comuna Rădășeni (1876), din nou din comuna Șoldănești (1887) și apoi din comuna Oprișeni (1908). Prin noua împărțire administratică a României aprobată prin Decretul Regal din 7 octombrie 1925, satul Tâmpești a fost înglobat în comuna urbană Fălticeni. Prin Legea îmbunătățirii administrative din 1966, localitatea Tâmpești a primit numele de Grădini și a devenit localitate suburbană a orașului Fălticeni. În prezent, Grădini este cartier al municipiului Fălticeni. Anterior construirii acestei biserici
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
din comuna Șoldănești (1887) și apoi din comuna Oprișeni (1908). Prin noua împărțire administratică a României aprobată prin Decretul Regal din 7 octombrie 1925, satul Tâmpești a fost înglobat în comuna urbană Fălticeni. Prin Legea îmbunătățirii administrative din 1966, localitatea Tâmpești a primit numele de Grădini și a devenit localitate suburbană a orașului Fălticeni. În prezent, Grădini este cartier al municipiului Fălticeni. Anterior construirii acestei biserici, satul Tâmpești avea o biserică veche din lemn, cu temelie de piatră, care se afla
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
fost înglobat în comuna urbană Fălticeni. Prin Legea îmbunătățirii administrative din 1966, localitatea Tâmpești a primit numele de Grădini și a devenit localitate suburbană a orașului Fălticeni. În prezent, Grădini este cartier al municipiului Fălticeni. Anterior construirii acestei biserici, satul Tâmpești avea o biserică veche din lemn, cu temelie de piatră, care se afla în partea de est a cimitirului eroilor din cadrul actualului cimitir parohial. În anul 1801 boierul Tudorache Ciurea a dăruit acestei biserici două cărți: un Triod tipărit la
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
1743, Bisericii "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Ivești, și un Penticostar tipărit la București, la 1743. Pe prima carte se afla însemnarea: "“Această sfântă carte o am cumpărat eu, Tudorache Ciurea, biv-vel clucer, pentru ca să fie la sfânta biserică din Tâmpești, 1801, mai 13”", iar pe cea de-a doua carte era însemnarea: "“Acest penticostar este al meu și este cumpărat de tatăl meu, la anul 1801, și este dăruit la biserica noastră”". Aceste două cărți au fost pierdute în timpul celui
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
de-al doilea război mondial. La începutul secolului al XIX-lea, căminarul Tudorache Ciurea și soția sa, Elisabeta, au zidit o biserică nouă, cu hramul “Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, pentru a servi ca locaș de închinare pentru locuitorii satului Tâmpești. Lăcașul de cult a fost clădit în apropierea conacului boieresc pe același deal Tâmpa, boierul însuși mergând des, după tradiția orală, cu trăsura pentru a supraveghea evoluția lucrărilor. Biserica ridicată de Tudorache Ciurea a fost lucrată cu meșteri iscusiți, având
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
generațiile viitoare după aceste documente. Astfel cercetătorii vor scrie cum vrem noi. Nu cum este realitatea. Noi creăm istoria așa cum ne place. Așa cum ne convine. Proștii de azi care sunteți voi - o veți scrie cu mâinile voastre așa cum vrem noi. Tâmpii de mâine o vor confirma așa cum noi am imaginat-o În dosarele ticluite de noi. Avem experiența Piteștiului pe care noi l-am imaginat cu mult Înainte de arestarea voastră și a ieșit exact cum noi am dorit. Ca la comandă
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
de unde, mă rog, ai dedus că aș avea ceva deosebit? Arne: (expert) Se vede cât de colo... Nils: (iritat) Ce se vede, mă rog? Arne: (calm, în timp ce-i toarnă) În primul rând că folosești un vocabular cât se poate de tâmpit. (Imitându-l) „Fii drăguț și mai dă-mi unu'” (mormăind) „Fii drăguț...” „Mă rog...” Nils: Ai dreptate... Iartă-mă... (Explicând) Muzica asta... Am simțit deodată nevoia să fiu mai... Nu știu cum să-ți explic. Să par altul... Adică... Arne: Înțeleg. Tocmai
Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
adventiști de ziua a șaptea (1,75%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Dragomirești, Unghiu, Tâmpești, Mastacănu, Bornișu și Negoești, având în total 1419 locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Războieni a aceluiași județ, având 1428 de locuitori în satele Borniș
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
imobiliare și podgorii, sau că românii sunt singurii care ne cumpără electrocasnicele pe care noi oricum le aruncăm!? Bă, ce dracu' e-n capu' ală plin dă samahoancă al vostru?! Voi jefuiți propriile noastre bunuri? În halul ăsta v-a tâmpit băutura?! Iertare tătucă, habar n-am avut dă toate astea pe care ni le spui Înălțimea ta. Recunoaștem, am greșit, da' nu suntem noi de vină! Liderul Îi mai privi odată pe sub sprâncene, Însă se vedea cât colo că-i
Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
lovești puternic, ori dai în plin, ori sună a gol. · Sunt greu bătrânii de pornit, dar de-i pornești sunt greu de oprit (intrată în folclor). · Cel bun, cel rău și cel urât (analiza pentru colesterol). · Rău e să fi tâmpit... - Mie-mi spui?! (reamintita de Roni Caciularu). · Ce plictiseală... Toată lumea înjură la fel.
Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
existau șase biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu denumirea actuală de "Războieni", ca reședință a plășii Războieni din același județ, și având 3580 de locuitori în satele Borșeni, Marginea, Parte din Uscați, Poieni, Războieni, Tăietura, Tâmpești, Totoești, Uscați și Drămești. În 1931, satele componente se reduseseră la Borșeni-Tăietura, Poieni, Războieni, Tâmpești, Totoești și Uscați. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
de "Războieni", ca reședință a plășii Războieni din același județ, și având 3580 de locuitori în satele Borșeni, Marginea, Parte din Uscați, Poieni, Războieni, Tăietura, Tâmpești, Totoești, Uscați și Drămești. În 1931, satele componente se reduseseră la Borșeni-Tăietura, Poieni, Războieni, Tâmpești, Totoești și Uscați. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele de "Valea Mare", respectiv "Războienii de Jos". În 1968, ea a revenit la județul Neamț
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]