1,173 matches
-
și singura luptă pe care eu am dus-o a fost lupta cu mine însămi și mă bucur că am câștigat-o. Totul mi se datorează mie și-mi mulțumesc, mai sunt momente, când vechile credințe și negativul îmi dau târcoale și-mi strigă pe la urechi: Hei!... dar cu noi cum rămâne? De ce încerci să ne elimini complet? Noi suntem stăpânii tăi și trebuie să te supui? Noi te-am comandat atâta timp și nu ne poți omorî. Cam așa vin
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
un titirez. Că l-o văzut pe dracul. Căpitanul nu avea copchii...” Măi Pâcule, așa-i că tu ai fi vrut să fii în locul lui Vasile Căpitanu? - a întrebat moș Dumitru. Se vede treaba, Dumitre, că încep să-ți dea târcoale fiorii... Apoi ce să mai zic de cei tineri, dacă pe tine moșneag te furnică pe șira spinării? În acest moment, Măriuța și-a arătat fața în crăpătura lăsată la ușa cuhnei. Se vedea bine că trage cu urechea. Ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care l-am găsit, de parcă îți este frate... Apoi...Îmi cam este... Mitruță băiete... îi o poveste, însă, care... nu se spune...Nu se spune așa vrute și nevrute... Tot avem noi de mers atâta cale și întrebarea asta îmi tot dă târcoale de aseară încoace. În jur, jivinele sunt gata să ne înhațe și noi mergem ca muții. Mai bine spune-mi povestea voastră... N-am spus nimănui cauza care ne leagă și...mi-i nu știu cum... s-o spun așa pe nepusă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
văzut niciodată. Au apărut în ultima vreme. Parcă i-a adus vântul de pe pustii... Întâi să se facă bine Hliboceanu și după aceea trebuie căutați lotrii! Or mai da ei pe la Crâșma din drum. Se știe doar că criminalul dă târcoale locului crimei, să audă ce se vorbește și dacă cineva are bănuieli asupra lui... Așa că, Ioane băiete, nu suflați o vorbă către nimeni... Trebuie lucrat în taină... Nu se poate să nu cadă ei în laț! Am priceput, moș Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Are cheile În contact, a șoptit Anna. Am urcat. Ea s-a așezat la volan și am pornit. De primul baraj am trecut cu inimile cât un purice, ghemuiți În spatele geamurilor Întunecate. Un excavator ne-a dat de câteva ori târcoale, bălăngănindu-și autoritar cupa, dar n-a Îndrăznit mai mult. Probabil că, indiferent de forma dictaturii, o limuzină neagră Înseamnă Întotdeauna ceva. Jumătate de oră mai târziu, eram pe autostrada care ducea spre Napoli. Când m-am trezit, era dimineață
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de fiecare dată se ofereau să-l călăuzească pieriseră și ei fără urmă. Brusc, i se păru că întunericul seamănă cu aripile unui șoarece zburător imens, mai negru decît o rugăciune, și un milion de gînduri începură să-i dea tîrcoale ca o haită de lupi. Se lumina de ziuă, cînd, întins în patul conjugal alături de doamna Mina, domnul Președinte își dădu seama că nu reușise să adoarmă deloc, că pradă celor mai intense neliniști pe care le avusese vreodată se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Comandantul, fîstîcindu-se în fotoliul său tapițat cu piele, privind țintă în fundul scrumierei pline de chiștoace turtite. Riscul e prea mare, viața nu e film, îi trece prin minte. La poarta Unității îl latră o droaie de cîini flămînzi, îi dau tîrcoale mîrîind, plini de bale, zburliți, nici vouă nu vă mai aruncă nimeni de mîncare, se gîndește pînă ce soldatul de gardă îl recunoaște în sfîrșit, coboară din post și catadicsește să-i deschidă. Cu ce treburi pe la noi, dom’ Regizor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fabrice Mortăciune decît cea în care ținta care trebuie lovită cade singură distrusă de propriile-i slăbiciuni care-i sînt scoase la iveală printr un scenariu teribil? Cîteva muște verzi ieșite dintr-o pubelă de gunoi încep să-i dea tîrcoale Curistului, să-i bîzîie în jurul capului, să-l enerveze, musca trage la rahat, zice Tîrnăcop, mai bine v-ați face curat și voi pe aici din cînd în cînd, e un focar de infecție locul ăsta, zice ofensat Curistul, păi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
subțirel, îmbrăcat la patru ace, dînd ocol mesei rotunde la care șade cu ochii înroșiți de oboseală, în fața unei scrumiere pline ochi de chiștoace. Așa ne place nouă, să ne tratăm cum se cuvine clienții serioși, începe să-i dea tîrcoale, lăsați și dumneavoastră acuma, că n-o fi mare pagubă dacă pierdeți o rundă, îl liniștește. își duce mîna la buzunarul de la piept, simte foșnetul bancnotelor, mi-a mai rămas îndeajuns se gîndește, îmi mai încerc de cîteva ori norocul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă nestingheriți și se simt și ei marginalizați, pentru că rareori găsesc ceva de mâncare. O lege nescrisă a acestui cartier al groazei este legată de păcat: cu cât ești mai păcătos, cu atât supraviețuiești mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
chip, În zona Gării de Nord, dar Ben, nu s-a mai apropiat de ea. O pândea noaptea, din mașină. Ea părea că nu-l vede. În fond cunoscuse mulți obsedați În meseria ei, care se masturbau, Își exhibau mădularul sau dădeau târcoale cu cine știe ce gânduri criminale. Erau momente când pânda era zadarnică și fata nu apărea sau se pierdea prin hățișul complicat al viciului. Pleca distrus, refuzând să accepte. O iubea și era conștient că, cel puțin pe moment nu putea schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Înrăit, violatorul-criminal Își arăta agresivitatea, așa cum Își arată un culturist mușchii bombați și lucrați ani de zile. Antoniu Începuse să tresară la fiecare cuvânt al lui ba, mai mult, cerșea zilnic la metrou, pentru a-i umple stomacul. Bruta dădea târcoale și șandramalei lui Ben, mirosise că e rost de ceva bani și mâncare În plus, și nu-i lăsa bietului Antoniu, când se Întorcea din cerșit, nici un minut de tihnă, amenințându-l tot timpul cu lama ascuțită a unui briceag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să-i cumpere un cotidian. L-a citit pe nerăsuflate și, a dat peste această adresă, Într-o reclamă de carte. Acum, merge glonț spre locul În care și-a pus mari speranțe. Ar vrea după asta, să dea o târcoală ghetoului. Îi e dor de el, și nu-i mai e frică de criminalul-violator.. Cine știe? Poate a fost din nou Închis și ,,casa,, e goală. Traversează acum, bulevardul Mareșal Averescu, și merge În lungul lui, până ajunge la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mult, aud frânturi de dialoguri din filme, și muzică. Poate Într-o zi, o să-mi cumpăr și eu un bilet. Deocamdată Însă, grija mea este să nu fim descoperiți. Atunci, chiar s-a zis cu mine! N-am mai dat târcoale ghetoului, mi-a fost frică să nu mă Întâlnesc cu violatorul-criminal. Ce mai fac Îngerii? Ce părere au despre ce se Întâmplă aici? Dacă mai Întârziai puțin pe pământ, mărite Kawabata, explodam amândoi de atâta fericire. De unul singur n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mesajul Întârzie, se mai pot face schimbări pentru ultima ediție până la orele trei ale dimineții. Relatarea mea va putea fi citită mâine dimineață, la micul dejun. La nouă dimineața fiecare ziar din Londra va avea un reporter ce va da târcoale pe la ambasada iugoslavă. Mâine, Înainte de prânz, toată povestea va fi cunoscută la Belgrad, iar trenul nu are șanse să ajungă acolo până la șase seara. Și nici pentru imaginație nu vor rămâne prea multe. Gândiți-vă la câte pot spune eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-se. Își apucă limba între două degete, apoi face turul încăperii, stingând conurile de tămâie cu degetele umede. Se reazemă de consola șemineului și-și ridică paharul de vin la buzele roz. Se uită la Stridie, care-mi tot dă târcoale. Are vârsta pe care care ar avea-o fiul ei, Patrick. Helen are vârsta pe care ar avea-o soția mea. Stridie e fiul pe care l-ar fi putut avea ea. Ipotetic vorbind, desigur. Asta ar fi putut fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
un pic de atenție! E momentul să începem Invocația, zice. Deci, dacă am creat spațiul sacru, zice, putem să începem. Alături, veteranii din Razboiul Civil se târăsc pe drumul spre casă, spre muzica tristă și Reconstrucție. Cu Stridie dându-mi târcoale, piatra pe care o țin în mână s-a încălzit. Și număr în continuare: 11, 12... Mona Sabbat va trebui să vină cu noi. Pentru că ea nu are mâinile pătate de sânge. Mona, Helen și cu mine - și cu Stridie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ca de copil. Reveniră apoi pe obraji, încă acoperiți cu un puf adolescentin. Carol nu-și planificase mișcările, pur și simplu își urma instinctele, dar mâinile ei știau ce va urma. Asemenea unor animale de pradă în plină acțiune, dădeau târcoale și pândeau, se ascundeau în spatele sânilor sau al oaselor de la șold, apoi treceau la explorarea epicentrului, simțind supunerea și reținerea în tot trupul lui Dan. Mâinile ei s-au îndreptat spre gulerul cu capse de metal al lui Dan, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și-ar fi închipuit vreodată că bucătăreasa poate avea un copil? Și cum de s-a întâmplat ca în acea zi să-l aducă la grădiniță? Nu vom ști niciodată. Ceea ce trebuie reținut e că acea ființă care tot dădea târcoale nisiparului cu priviri piezișe de animal la pândă nu era ca noi. Era la școală. Și nu oricum, ci într-a patra. Era, dacă vreți, ca și cum Mircea cel Bătrân ar fi fost încolțit de tancurile și mitralierele U.R.S.S.-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
poartă așa ceva În zilele noastre. Avusesem un briceag, dar cred că a ajuns pe mîna poliției. Se Întoarseră, ținîndu-se mereu de mînă, În salonaș. — Măcar să ne Încălzim, spuse Rowe deschizînd radiatorul electric. E frig ca iarna, iar lupii ne dau tîrcoale. Anna Hilfe Își smulse mîna dintr-a lui și Îngenunche lîngă radiator. — Nu s-a aprins! exclamă ea. Ai vîrÎt În contor o piesă de șase pence? — Ba am pus chiar un șiling. În Încăpere era frig și Întuneric. Același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Rowe deslușea aceeași milă Îngrozitoare pe degetele bătrînești ce se jucau cu un stilou Eversharp. Simțea nevoia să le strige: „N-am nevoie de mila voastră! Mila e crudă. Ea distruge totul. Dragostea Însăși e În pericol, cînd mila dă tîrcoale În juru-i...“ — Anna... mai auzi el glasul lui Hilfe, apoi parcă un alt glas rosti, cu regret: „Și cînd mă gîndesc c-aș fi putut prinde expresul de 6 și 15!“ Amintirile continuau să se Îmbulzească În mintea lui Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
urma să lucreze cu opt stâlpi de metal de care legă o panglică lungă de plastic, sparse asfaltul cu cupa buldozerului, scoase câteva zeci de metri cubi de pământ și pietriș, opri buldozerul, coborî din el și începu să dea târcoale găurii pe care o făcuse. - Spor la treabă, îi ură o gospodină pe fereastra bucătăriei. - Mersi la fel, doamnă, zise Takamura. Începu să măsoare ceva, cercetând o carte și alte câteva hârtii pe care le scosese dintr-o servietă. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și îi va spune: „Vreau să fii a mea, a mea pentru totdeauna. Te iubesc“. Mhm. Sigur. Nu. Bogdan apăruse pe la unsprezece, o salutase, nici rece, nici cald, și se luase la vorbă cu prietenii lui. Monica îi dăduse câteva târcoale. Era puțin amețită de Cinzano-ul pe care îl băuse cine știe de ce, căci de plăcut nu prea îi plăcuse. În cele din urmă, se apropiase de Bogdan și îl rugase să vină cu ea pe balcon. Nu îi scăpaseră privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mort viu, un zombi haitian pe care i-l trimisese o zeiță vodoo. După cum puteți vedea, și-a petrecut pare-se noaptea făcînd sacrificii și vrăji... Cred că e beat... sau nebun. Bătrînul dădu energic din cap, neîncrezător, Îi dădu tîrcoale prizonierului, exact cum făcuse acesta cu un ceas cu negrul, apoi tăgădui, spunînd foarte rar, convins: - Nu. Nu cred să fie nebun... Am mai auzit vorbindu-se de el... Iguana Oberlus, harponierul roșcovan... Ai fost pe același vapor cu Harrison
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
său, care săpa pămîntul, și, trăgîndu-l cu lanțul de gît, Îl obligă să-l urmeze pe Înălțimi, nelăsîndu-l să se depărteze de el nici măcar o clipă. Amîndoi văzură cum nava se Îndrepta direct către insulă, voind pasămite să-i dea tîrcoale, căutînd refugiul sigur al ansei dinspre nord, și se mirară de linia zveltă și velele splendide care Îi confereau un aspect elegant, de perscăruș uriaș care abia dacă atingea suprafața apei. - E Virgen Blanca, Îi atrase atenția Mendoza. Merge pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]