518 matches
-
În unele cazuri (cimitirul de la Sărata-Monteoru, Buzău), a fost acceptată ipoteza că defuncții, însoțiți de piese cu caracter creștin, erau înmormântați și de rude păgâne, iar ritul și ritualul înhumării a fost practicat, cu mici excepții (Roman-Cartierul N. Bălcescu, Neamț; Târgșor - Prahova), doar de autohtonii creștini. Cu alte cuvinte, majoritatea mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului sau din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră o parte din principiile civilizației romano-bizantine, prin relațiile directe cu romanitatea din această parte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Hunedoara și în multe stațiuni din spațiul slav (Pavlovca și Vitănești). Alt tip de zăbală, cu două vergele, inele mari, mobile la extremități, cu diametrul de circa jumătate din lungimea unei vergele, cunoscut în spațiul nostru încă din veacurile VII-VIII (Târgșor - Prahova), a avut ulterior o circulație foarte largă, în Siberia, Europa răsăriteană și centrală (Orăștie - Hunedoara, Moscu - Galați, Grozești - Iași, Seliște - Orhei și Hansca, ultimele două situri din Basarabia), pentru intervalul cuprins între secolele IX-XIV. Apropiat acestui tip este exemplarul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
harnașament. De altfel, majoritatea obiectelor de podoabă și vestimentație își găsesc certe analogii nu doar în siturile din Moldova, ci pe întreg teritoriul românesc. Spre exemplu, catarama în formă de liră, din fier, de la Matca, prezintă similarități cu altele de la Târgșor, Independența - Prahova (Muntenia), Dinogeția - Tulcea și Păcuiul lui Soare - Constanța (Dobrogea), datate în secolele X-XI, sau cu exemplarul (de tipul BI) găsit în spațiul basarabean, la Taraclia, în bazinul râului Ialpug, unde este încadrată secolelor X-XII. În secolele VIII-XI, arealul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etapei preliminare. Aceste idei se regăsesc și în conținutul inventarelor mai multor situri din intervalul VIII-XI, precum cele de la Suceava - Drumul Național, Lozna - Botoșani, Hlincea și Băiceni - Iași, Dodești și Cordeni - Vaslui, Stoicani -Galați, Borniș, Brășăuți, Izvoare-Bahna - Neamț, Șirna și Târgșor - Prahova, Dridu - Ialomița, Dulceanca IV și Păuleasca - Teleorman, Izvorul și Frățești - Giurgiu, Radovanu și Sultana - Călărași, Obârșia Nouă - Olt, Albești-Sighișoara și Bratei (așezarea și cimitirul nr. 2) - Sibiu, Biharea - Bihor, Țaga - Cluj etc. Printre siturile din secolele VIII-XI menționate, o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nr. 90. Tipul acesta de fibulă este prezent în mai multe necropole din sec. III-IV d. Chr. Menționăm doar pe câteva descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, in mormintele nr. 72, 247, 306, 472, 494, 502, 527, 536, Miorcani, Izvoare, Târgșor, Cozia sau Mitreni. Alte trei fibule din bronz, descoperite în mormintele nr. 28 (două bucăți) și 57, fac parte din categoria celor cu portografa fixă și resortul dintr-o singură bucată (Pl. 122/3,5; 181/1; 138/4; 205
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
deoarece dimensiunile prea mici ale orificiului nu permiteau să fie folosite drept brățări. I. T. Dragomir numește piesa descoperită în localitatea Lunca, jud. Galați, inel. Aceeași situație și în cazul obiectelor de aceeași natură și formă descoperite la Lețcani sau Târgșor. d5 - Pandantive Alături de obiectele de podoabă deja prezentate, în inventarul mormintelor au fost depistate și câteva obiecte folosite ca pandantive. Printre acestea notăm prezența, la două morminte de înhumație - 61 și 74, a patru pandantive realizate din scoici marine, vehiculate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Seacă, peste 60 de asemenea piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Piese asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole mai mici ca număr de morminte cum sunt în cimitirul de la Lunca - Galați, Izvoare-Neamț, Târgșor, Cozia sau Miorcani. În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite trei cuțite din fier. Unul din ele, de dimensiuni mai mici (Pl. 137/2) a fost prezentat ca făcând parte din categoria obiectelor de toaletă, alături de un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cum sunt cea de la Bârlad-Valea Seacă peste 75 de cuțite, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație, iar la Mihălășeni peste 45 de exemplare. Nu lipsesc nici în necropolele mai mici, cum sunt la Lunca-Galați sau Târgșor. În mormântul nr. 62, de înhumație s-a descoperit o scoabă din fier, realizată dintr-o bară metalică, dreptunghiulară în secțiune, îndoită oval, cu capetele ascuțite și rotunjite prin forjare. Diametrul lung al ovalului este de 2 cm la exterior
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
3,4 cm la unul și 3,7 cm la celălalt. Diametrul capului de nit este de 1 cm, iar lățimea piesei este de 1 cm și grosimea de 2 mm. Piese asemănătoare au mai fost descoperite în necropolele de la Târgșor, Barcea și Bârlad-Valea Seacă, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație. La un singur pinten descoperit la Bârlad-Valea Seacă se mai păstrează cea de a doua lamă de bronz curbată de care se prindea cu ajutorul celor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintele de incinerație în urne, dar și frecvent ca ofrande la mormintele de înhumație. Este suficient să amintim aici doar câteva din necropolele din sec. IV d. Chr. care au avut în inventarul mormintelor asemenea vase: Lunca, jud. Galați, Barcea, Târgșor, Izvoare, Miorcani, Dămienești. Castroane cu trei torți În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
IV din această zonă a Europei, în care cana, ca instrument de băut era nelipsită atât în așezări cât și în necropole. Printre necropolele în care s-au descoperit căni atât fragmentare cât și întregi, putem aminti Mitreni, Dămienești, Izvoare, Târgșor, Iacobenii Vechi, Barcea-Galați, Lunca-Galați, Negrești-Vaslui Boluri Trei morminte din necropola de la Săbăoani din sec. IV d. Chr. au avut ca inventar astfel de recipiente. Două din ele, M. 47 și 51 sunt de incinerație în urnă, iar al treilea, M.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bombat. Nu are decor. În necropola de la Bârlad-Valea Seacă este înseriat în tipul 1 de bol, iar la Mihălășeni, încadrate, de asemenea, în tipul 1. Vase asemănătoare au mai fost descoperite în necropola din sec. IV de la Izvoare-Neamț, Arsura sau Târgșor. Vase cu două torți În necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani s-a descoperit un singur vas cu două torți, în mormântul de înhumație nr. 11. Este un recipient destul de mic, are corpul bitronconic, fundul inelar, buza dreaptă-rotunjită
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, care provine din mormântul nr. 104, dar nu a intrat în tipologia realizată de autorul descoperirii. Ulcioare au mai fost descoperite și în alte necropole din sec. IV d. Chr., cum sunt cele de la Independența, Târgșor, Barcea etc. Pahare La Săbăoani, în necropola din sec. IV d. Chr. s-a descoperit un singur pahar, în mormântul de incinerație nr. 38, reprezentând chiar urna în care au fost depuse rămășițele cinerare. Este lucrat la roată, din pastă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aparține, din punct de vedere tipologic, variantei 1a. La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur fragment de fructieră, de tipul celor cu piciorul scurt, caracteristic ceramicii dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 48 (Pl. 133/4), fiind așezat ca ofrandă, alături de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintele de înhumație nr. 14 și 53 și câteva fragmente de vase eneolitice în mormântul nr. 43. Situații identice sau asemănătoare găsim în toate necropolele din sec. IV d. Chr. din țara noastră, cum sunt Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Erbiceni, Pietriș, Târgșor, Negrești-Vaslui, Miorcani, Dămienești, Mitreni, Barcea, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Un element de purificare al gropilor la mormintele de incinerație sau al celor de înhumație, frecvent în cele două mari necropole de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă, a fost întâlnit și în necropola de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trebuie să subliniem că multe din aspectele deja numeroase ale unor practici rituale funerare din necropolele mari, care ocupă întreg sec. IV și eventual primele decenii ale sec. V cum sunt cele de la Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă din Moldova sau Târgșor din Muntenia, nu se regăsesc aici. Dintre ele putem aminti lipsa arderilor secundare ale urnelor, lipsa perforațiilor la urnele din diferite necropole, lipsa ceștilor dacice sau a vaselor-borcan din sec. II-III, care constituie o contribuție însemnată a populației dacilor liberi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din RPR: Începuturile „reeducării”, inițial sub forma benignă a ședințelor de Îndoctrinare politico-ideologică, lecturi din oficiosul comunist Scânteia și din broșuri propagandistice ori chiar Încercări de discuții libere. În penitenciarul de la Târgșor, jud. Prahova, unde funcționau de la sfârșitul anului 1948 două secții distincte (una a elevilor, majoritatea membri ai organizațiilor de tineret legionare - „Frățiile de Cruce” -, cealaltă a polițiștilor, arestați Într-o operațiune simultană la scară națională (26/27 iulie 1948), fiecare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1954/765), Făgăraș (Central, 1951/950, 1954/669), Galați (1954/998), Mărgineni (1954/1.066), Mislea (femei, 1954/397), Ocnele Mari, Oradea (1954/533), Orașul Stalin (Brașov) (Tribunal, Cetate), Pitești (1950/1.200, 1954/856), Ploiești, Rahova, Suceava (1954/502), Târgșor (1954/660), Târgu-Ocna (penitenciar-spital TBC, 1950/150), Timișoara, Văcărești (penitenciar-spital, 1953/ 3.140); categoria III: Alba Iulia (1953/295), Bacău, Baia Mare, Botoșani (1953/527), Brăila, Buzău, Cluj (minori), Dej, Deva (1953/216), Dumbrăveni (femei), Focșani, Iași, Rahova II, Râmnicul Sărat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Sighet (ACIMS). Arhivele Naționale, Direcția Județeană Cluj (ANDJC). Arhivele Oficiilor de Stare Civilă de la Primăriile Sighet, Aiud, Gherla, Făgăraș, Cluj-Napoca. Arhiva Penitenciarului Gherla. Lucrăritc "Lucrări" Aioanei, Constantin, Troncotă, Cristian, „Arhipelagul ororii”, Magazin Istoric, nr. 3/1993, pp. 22-27. Andreica, Gheorghe, Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor, 1948-1950, Printeuro, Ploiești, 2000. Anisescu, Cristina, „Dinamica de structură și rol a rețelei informative În perioada 1948-1989”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 10-50. Antohe, Ion, Răstigniri În România după Ialta, Albatros, București, 1995
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de stăpânii respectivului stabiliment. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului lagărele de muncă sunt trecute la tipuri de închisori după cum urmează: • Penitenciarele reeducării - caracterizate prin aplicarea metodelor de tortură în vederea convertirii la ideologia comunistă: Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula; Închisori de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești; • Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni, Cluj; • Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești. Erau internați în lagăre de muncă: 1. elementele dușmănoase RPR pentru a fi pregătiți în vederea încadrării în viața socială în regimul de democrație populară; 2. cei care prin faptele lor primejduiesc regimul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
spre ei, femeile se ridicară și îngenuncheară în fața lui Constantin Brâncoveanu. — Știți turcește? întrebă în turcă voievodul. Da, măria ta, răspunse în turcește una din ele. — Bine, atunci vorbim turcește, ca să înțeleagă și domnia sa. Cine sunteți? Mama e stăpâna de la Târgșor, și arătă spre cea bătrână, ea e fiică-mea și fata e nepoată-mea. Se întoarseră la masa lor și fiecare luă câte două bucăți pătrate de pânză, se îndreptară spre plita încinsă și le dădură drumul într-un cazan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se răcorească câteva clipe, le stoarseră și fiecare își băgă două bucăți în sân. — Să mergem, spuse cea mai bătrână, trebuie să fi răsărit luna, că alaltăieri a fost lună plină. — Măria ta merge cu noi? întrebă fiica stăpânei de la Târgșor. — Mergem cu voi, toți trei. — Bine, țineți-vă după noi, și femeile plecară pe cealaltă ușă a cuhniei dând în curtea palatului. Ieșind în noapte, Selin a rămas încântat. Grădina cu arbuști înfloriți avea aleile pietruite cu piatră măruntă de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cuprinsul țării spre ctitoriile și daniile lui Io Constantin Voievod, spre Hurezi și Râmnicul Sărat, spre Târgoviște și Curtea de Argeș, Viforâta și mânăstirea Negrului Vodă, Sâmbăta de Sus și Scheii Brașovului, Bistrița și Cozia, Dintr-un Lemn și Adâncatele, Mărgineni și Târgșor, Slatina și Glavacioc, Brâncoveni și Snagov, Gherghița și Văleni, Buzău și Potlogi, spre Bascoavele și Arnota lui Matei Vodă, spre Grăjdana și Filipești, Polovraci și Govora, spre Râmnic și Dealu, Mitrofani și Mamul, Sadova și Cotmeana, Gura Motrului și Corbii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
baza bilanțului contabil din 30 septembrie 1990, este format din activul și pasivul preluate de la Întreprinderea de metalurgie prelucrătoare Aiud, Fabrica de mobila Gherla, Fabrica de mobila I. L. Caragiale, Întreprinderea de împletituri și confecții metalice Poartă Albă, Întreprinderea de confecții Tîrgșor și Întreprinderea de încălțăminte Craiova, care se desființează. Valoarea patrimoniului va fi corectata după finalizarea completă a evaluărilor acestuia, în termen de 45 de zile de la data prezenței hotărîri. Articolul 4 În structura Regiei autonome "Multiproduct" funcționează, ca subunități: Întreprinderea
HOTĂRÎRE nr. 98 din 6 februarie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Multiproduct". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107648_a_108977]