519 matches
-
Târgșoru Vechi (în trecut, Târgșor și Târgșoru) este un sat în comuna cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Pe locul satului Târgșoru Vechi s-a aflat în evul mediu orașul Târgșor, din care s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Satul
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Târgșoru Vechi (în trecut, Târgșor și Târgșoru) este un sat în comuna cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Pe locul satului Târgșoru Vechi s-a aflat în evul mediu orașul Târgșor, din care s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Satul se află astăzi la cca. 3 km. de Ploiești. În situl arheologic Târgșor se găsesc următoarele monumente istorice; În ultimii ani a fost refăcută și s-a reînființat
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Prahova, Muntenia, România. Pe locul satului Târgșoru Vechi s-a aflat în evul mediu orașul Târgșor, din care s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Satul se află astăzi la cca. 3 km. de Ploiești. În situl arheologic Târgșor se găsesc următoarele monumente istorice; În ultimii ani a fost refăcută și s-a reînființat mânăstirea. Importanța și complexitatea monumentelor de la Târgșoru Vechi este lesne sesizabilă fie și numai din simpla lor trecere în revistă. Cele mai vechi urme de
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
III p. Chr., sub directa influență și în permanentă legătură cu teritoriul provincial roman. Sfârșitului de sec. III și sec. IV p. Chr. îi aparține una dintre descoperirile de cea mai mare importanță, nu numai pentru complexul de monumente de la Târgșor, ci și pentru întreaga cercetare arheologică românească - concentrarea de complexe funerare, din care au fost cercetate până în prezent cca. 500 de morminte, aparținând unei necropole de inhumație sarmatice și alteia birituale de tip Sântana de Mureș - Cerneahov. Inventarul, specific complexelor
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
în literatura de specialitate prin intervențiile lui C.C. Giurescu care, în 1924, atrăgea atenția în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice asupra interesului prezentat de obiectiv ca și asupra pericolului de degradare ce le amenința; Diversitatea siturilor surprinse de cercetările arheologice la Târgșor a impus abordarea prioritară a unora dintre ele în funcție de consistența și importanța problemelor ridicate. Astfel, fără a neglija aspectele legate de manifestările culturilor neolitice Criș, cu ceramică liniară, Boian și Gumelnița în aria de nord a Munteniei sau pe cele
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Glina, Monteoru și Tei), atenția arheologilor s-a îndreptat cu precădere asupra monumentelor care aparțin mileniului I p. Chr. Dintre acestea au fost mai intens cercetate monumentele romane - în special termele castrului aflat aici, care aparține liniei de fortificații romane (Târgșor, Drajna de Sus, Mălăiești, Voinești, Rucăr) ridicate în zona subcarpatică a Munteniei în timpul războaielor din 101 - 102 și 105 - 106 p. Chr., cu scopul de a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic, active în primele două
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Munteniei în timpul războaielor din 101 - 102 și 105 - 106 p. Chr., cu scopul de a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic, active în primele două decenii ale sec. II p. Chr. Atenția colectivului de cercetători de la Târgșor s-a focalizat apoi asupra problemelor ridicate de existența pe malul drept al pârâului Leaota a unei întinse așezări geto-dacice datate în a doua jumătate a sec. II și prima jumătate a sec. III p. Chr - din care au fost
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Makarenko referitoare la reabilitare. În cel puțin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspirație de însuși Țurcanu. Închisoarea asigura și o selecție preliminară pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Târgșor și altele, unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. În penitenciarul Pitești, au murit în urma torturilor la care au fost supuși, între 100 și 200 deținuți, fără a se cunoaște deocamdată numărul total al acestora. În orice caz
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea satului ... La
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ne jupuiau pielea. Doi deținuți evrei, care fuseseră și la Auschwitz, spuneau că acolo era floare la ureche față de ceea ce au pățit aici!". Împreună cu alți elevi de liceu (era în ultimul an la Liceul Comercial din Botoșani), este trimis la Tîrgșor pentru reeducare prima condiție fiind demascarea celor din afară. Strămutat, în scurt timp, la Gherla, aici va începe reeducarea după modelul Pitești reeducatori fiind doi "piteșteni", Bărgăoanu și Dimischi. În afara bătăilor pînă la leșin, era trecerea "la poziție": "Stăteam ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de mecanic de locomotivă. Dar, pînă la urmă, au ajuns la concluzia că sînt nereeducabil! Și am fost condamnat la 7 ani de închisoare corecțională". Vor fi triați și trimiși în închisori în funcție de apartenență socială: muncitorii la Gherla, elevii la Tîrgșor. Ioan Maluș va fi trimis la Gherla, unde comandant era un fost șofer, Lazăr. Evreu. Va fi închis din start la Izolare, celula 62, un an și jumătate, cu alți patru, în acest interval, din cauza bolilor și foamei doi vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fraților Arnăuțoiu. Puțini știu azi că cetatea Făgărașului nu a fost doar un punct turistic, ci o închisoare cu condiții extrem de aspre, devenită, după anul 1948, locul de detenție pentru polițiști, jandarmi, cei din Siguranța fostului stat burghez. Penitenciarul din Tîrgșor, universitatea elevilor și studenților, aici a pierit floarea tinerimii române. Codlea, centrul de lichidare al lotului de germani, care au constituit procesul "Bisericii Negre". Craiova, închisoare cu regim dur, depozit pentru luptătorii din munți, celebră pentru ciorba de iarbă, felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Comuna Cetățeni, satul Cetățeni Argeș geto-dacică; fortificație medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
nici săgeata, dar căzuse bolnav de ciumă, la sfârșitul campaniei glorioase de la Belgrad. Din Transilvania cuprinsă de vâltorile schimbărilor de domnie, Vlad Țepeș smulsese patru mii de călăreți fideli Iancului, trecuse munții, zdrobise oastea lui Vladislav al II-lea la Târgșor și urcase În scaunul Țării Românești. Alături de el se afla Ștefan, fiul lui Bogdan Vodă, pe care tânărul Vlad se gândea deja să-l ajute să câștige, prin luptă, tronul Moldovei. Atunci, În august 1456, fusese prima oară când fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Fălciu. - Detașamentele Evrei Nr. 100, 101, 120, 150, Grinzi Beton - tip bare - Nr. 3. - Batalioanele de Drumuri Nr. 2, 3, 5, 6 și 8. - Nr. 1016 și 1017. *Adnotare: - 18. VI. 944. Dir. Evidență. Se va comunica în copie detaș. Târgșor și Comp. 5/7. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 14.16.2, fila 123. Document nr. 233 Nr. 1375 1 Iunie 1944 BATALIONUL 1016 LUCRU către Compania 2-a Cu onoare se face cunoscut că începând dela primirea prezentului ordin, cenzurarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
născut la 1 ianuarie 1928 În comuna Chier, județul Arad. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. A fost arestat pe 4 iunie 1948 și condamnat la doi ani de Închisoare. A executat peste trei ani În Închisorile Arad, Timișoara, Aiud, Târgșor și Ploiești. La data interviului locuia În Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan la 28 martie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Alin Mureșan, editarea - Adrian Boagiu. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 45. Cum ați perceput instalarea comunismului? A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Timișoara și de-acolo, Într-o zi, ne-a Îmbarcat pe un vagon d-ăsta, dubă, și ne-a dus la Aiud. Acolo am stat câteva zile, pentru triere, și care am fost mai tineri, elevi, am fost selectați pentru Târgșor. Acolo a fost Înainte Închisoare pentru femei... Când am ajuns noi, pe femei le-a evacuat de-acolo și s-a făcut o Închisoare pentru elevi pe jumătate și, pe altă parte, În cealaltă jumătate de Închisoare, a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și s-a făcut o Închisoare pentru elevi pe jumătate și, pe altă parte, În cealaltă jumătate de Închisoare, a fost pentru foștii chestori care au lucrat În poliție, În Siguranță, până În ’48. Vă mai amintiți când ați ajuns În Târgșor? În ’49, vara, și eram cu geamurile blocate... nici aerisire, curgea apa pe noi acolo... Și știu că, la Ploiești, vagonul nostru s-a oprit tocmai În fața unei pompe care alimenta locomotiva cu apă... Și se auzea cum curgea apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pompe care alimenta locomotiva cu apă... Și se auzea cum curgea apă, și noi eram morți de sete Înăuntru..., și cred că o durere mai mare nu poți să simți, numai când știi că-i acolo și nu poți... La Târgșor, când am ajuns, era un director foarte de treabă... și gardienii de acolo erau cumsecade. Venea ăsta, directorul Închisorii, umbla tot În uniforma militară, și făcea caz, striga: „Băi, nu știu ce și nu știu cum”... Dar, pe de altă parte, ne dădea voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plimbam... L-o luat doi de subsuori și fuga cu el ca să poată elimina... Era ca un cal care a mâncat prea mult... Și de-abia l-am scăpat..., da’ curgea apă pe el... Parcă-l văd ș-acuma. La Târgșor puteați să comunicați cu ceilalți elevi? Da. Erau niște săli mari, că intrau vreo 50 Într-o sală... Dormitorul era cu priciuri și toți vorbeam Între noi... Acolo se stătea mai mult pe grupuri geografice... Aradul eram separați, toți laolaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atelieru’ mecanic, separat, și nu avea tangențe cu restul din curte... Era un om rău și ambițios să realizeze ceva pe spatele nostru... Avea mare siguranță pe ce fac ei... Vă amintiți ce se Întâmpla de sărbători În Închisoare la Târgșor? Am fost liberi Într-un fel... Mâncarea, bineînțeles, ne-o dat-o ca și-n alte zile... a fost bunișoară făcută, fiindcă a fost făcută de colegi de-ai noștri, poate puțin mai altfel, mai gustoasă. Dar se mai primeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de-ai noștri, poate puțin mai altfel, mai gustoasă. Dar se mai primeau și pachete de acasă... și-atuncea fiecare-și ținea pentru sărbători câte ceva, să aibă În plus... Era frumos acolo de sărbători, se cânta. Cât ați stat În Târgșor? La Târgșor am stat mai mult de un an și jumate, că am fost printre ultimii care am plecat... Atunci când am plecat eu de acolo, se elibera Închisoarea... Asta se Întâmpla În ’51. Știam că ne eliberează, că Înaintea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noștri, poate puțin mai altfel, mai gustoasă. Dar se mai primeau și pachete de acasă... și-atuncea fiecare-și ținea pentru sărbători câte ceva, să aibă În plus... Era frumos acolo de sărbători, se cânta. Cât ați stat În Târgșor? La Târgșor am stat mai mult de un an și jumate, că am fost printre ultimii care am plecat... Atunci când am plecat eu de acolo, se elibera Închisoarea... Asta se Întâmpla În ’51. Știam că ne eliberează, că Înaintea noastră o dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
duși la Pitești, pentru că Piteștiul a fost desemnat sau ales, respectiv, ca depozit pentru studenți... Adică, respectiv, ei, În gândirea lor, au vrut să separe aceste loturi pe profesiuni... Și au fost muncitori la Aiud, studenți la Pitești, elevi la Târgșor. De ce ați fost acuzat În proces? Articolul 297, partea 3, care Însemna activitate politică antistatală, dușmănoasă regimului care era la putere... Și am primit fiecare câte șase ani. Și după proces ați ajuns la Pitești... Da, după proces ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
S-a constatat că ăștia cu pedepsele mari nu trebuiau aduși la Canal, ci numai cei până la zece ani. Și pe ăștia care aveam peste 15 ani, și după profesii, după pregătire, ne-a expediat de acolo... Se organizase atuncea Târgșorul pentru elevi, Piteștiul pentru studenți, Aiudul pentru intelectuali, Gherla pentru țărani și muncitori... Și așa am ajuns la Aiud. Vă mai amintiți când ați ajuns la Aiud? Trecând de la Canal la Aiud a trebuit să staționăm În Jilava și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]