469 matches
-
ce era angajat al moșiei pe postul de „păzitor de noapte”. Astfel, Magder spunea că atât timp cât acest om stătea în preajma sa, fusese un vajnic apărător al bunurilor stăpânului dar, în câteva răstimpuri, acesta plecase pe parcursul zilei de câteva ori în târgușor și nu știa cu ce anume se ocupase. Conform declarațiilor altor martori, Ion Florea fusese desemnat ca unul dintre principalii instigatori ai sătenilor la răzmeriță însă judele Grigoriu a vrut să afle și părerea șefului său direct. Găsiți în urma percheziției
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dus acasă la mine unde s’au și găsit de geandarmi”. Muzicantul Dura a declarat o versiune ce s-a vrut a fi credibilă asupra bunurilor găsite în casa sa: „Eu n’am fost în Pungești când s’a stricat târgușorul, dar în acea zi m’am dus spre Roman unde am un băet în armată și pe drum am găsit 3 surtuce pe care le’am dus acasă unde s’au găsit de geandarmi ascunse sub omăt, când mi-au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu nimic pe justițiarii vasluieni deoarece, potrivit celor declarate de el, „...sâmbătă când s’a întâmplat acest fapt, fiind sărbătoarea Sft. Toader, am fost ocupat cu serviciul în biserică până la ora 12 din zi și când am eșit din biserică târgușorul era devastat așa că eu nu i’am văzut pe devastatori”. Vizavi de zvonurile privind prezența studenților la Pungești, tot preotul declara: „În comuna și parohia mea n’a fost nimeni, nici străin, nici localnic cari să îndemne pe oameni la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub omăt sau cine știe în ce alte cotloane ale unei gospodării. La data de 5 mai 1907, Ion Gh. Melian din Pungești, scrise laconic următoarele fraze în declarația sa de justificare: „N’am luat parte la stricarea și jefuirea târgușorului Pungești. N’am nici o cunoștință despre obiectele ce s’au găsit ascunse în eslele din ocolul vitelor mele și nu știu cine le’a ascuns acolo. Altă știință nu am”. l. Și morții denunțaseră devastările de la Pungești Alecu Sion de 52 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asemănătoare, se pare că unii trimiseseră memorii chiar ministrului Justiției, de vreme ce anchetatorii îi căutau de zor pe autori. Referindu-se asupra acestui fapt, Sion declarase: „...n’am nici o cunoștință despre denunțurile adresate D-lui Ministru de Justiție relative la devastarea târgușorului Pungești, înregistrate sub No. 3078 și 3079 din 23 Martie ce îmi arătați; nu sunt făcute și iscălite de mine aceste denunțări. Numele de I. Zaiu, N. Andoni iscălite în aceste denunțuri sunt ale unor oameni morți cu câțiva ani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
casânci și 2 barizuri”. Puștanul ascunsese aceste lucruri sub o grămadă de lemne. Vrând și el să-i vadă la revoluție pe „studienții veniți la Pungești”, așa cum auzise prin vecini, Dumitru Grigore Butnaru de 17 ani, din Gârceni, luase drumul târgușorului aflat la sud de satul său, de doar-doar va putea să-i și pipăie sau să-i întrebe de sănătatea de prin cel mare târg al Eșilor. Nu a reușit, pentru că nici nu erau veniți „studienți” la Pungești, însă, ca să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
l’am ascuns îngropându-l în omăt la rădăcina unui copac, de unde l’am dat geandarmilor la percheziție”. Nemăritata de 20 de ani Aurica Gh. Leonte din Pungești, speriindu-se de focurile de armă trase de soldații aduși să apere târgușorul de furia răsculaților, a făcut cale-ntoarsă spre casă, nu înainte însă de a culege „de pe drum o cămașă și o pălărie”, abandonate cine știe de cine. Marandei T. Mărgean, 22 de ani, măritată, din satul Slobozia, i s au „lipit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1907 a cuprins aproape tot teritoriul istoric al județului Vaslui dar, din nefericire, arhivele sunt pustii sau au fost pustiite așa că trebuie să ne mulțumim doar cu cioburile ce ne-au mai rămas. Iată ce s-a întâmplat în acest târgușor prăfuit, în ziua de 7 martie a anului 1907. a. „(...) îmi impută că de ce i’am luat jidanul din mână” Ca și în episoadele precedente, vom cita din declarațiile martorilor date în fața judelui instructor Grigoriu de la Tribunalul Vaslui, sub prestare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dughene” Recunoașterea sinceră a celor scrise mai sus i-a aparținut muncitorului de 25 de ani din Negrești, Iftime Codiță care, probabil, a dat această declarație autoacuzatoare strâns bine cu ușa. Iată cum descria acesta evenimentele petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă, am văzut foarte mulți oameni adunați în fața casei lui Herșcu Nacht și dintre dânșii P. Bărbosu vroind să intre înăuntru șeful
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
probabil, a fost adusă armata pentru a liniști spiritele. d. „Am înconjurat o dugheană cu lumânări” Desfășurarea răscoalei de la Negrești a fost descrisă de toți martorii ca fiind extrem de dramatică. Astfel, cetățeanul Ion Baciu de 25 de ani, tot din târgușor, le-a povestit anchetatorilor următoarele: „Mercuri am găsit în oraș vreo 300-400 de oameni de prin Căzănești și alte sate cu bețe și ciomege în mână în fața casei lui H. Nacht unde era pusă o gardă”. Toți declaranții au fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
certitudine moartea vreunei persoane pe 9 și 10 martie 1907 la Pungești și 7 și 8 martie, același an, la Negrești, așa că tindem să credem că acțiunile autorităților s-au oprit numai la stadiul amenințărilor și intimidărilor ori, în cazul târgușorului Pungești, la slobozirea unor focuri de armă în aer, fără a răni pe cineva. Totuși, trebuie reținută măcar moartea unui țigan la Pungești, fapt confirmat de un martor ocular. După cum s-a văzut, o mare parte din lucrurile sustrase de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Jiu, unul din Regimentul 25 Infanterie „Racova” Vaslui și unul din Regimentul 75 Infanterie Urziceni. Media de vârstă a fost de 30,2 ani. Totalul celor morți pe raza satului Buhăiești a fost de 180 de oameni. e. Codăiești În târgușorul Codăiești (așa cum era denumit acest sat în documentele cercetate de noi) și-au pierdut viața 79 de militari din mai multe regimente. Majoritatea și-au dat sufletul la Spitalul Jubiliar „Carol I” (actualul spital rural), trecut în documente „casa nr.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Administrativ Galați, vizavi de starea de spirit a populației: „...o oarecare stare de agitație provocată de frică se observă la populația evreiască, care este foarte numeroasă în urma evacuării din mediul rural”. Pentru evrei, mediul rural de atunci era reprezentat de târgușoarele - reședințe de Plăși ca: Negrești, Pungești și Codăiești, în cazul județului Vaslui interbelic. Primarul mai notase următoarele: „În orașul Vaslui nu s’a remarcat nici un curent subversiv demn de a fi consemnat (subl.ns.)”. Atunci, unde erau vajnicii „ilegaliști” de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Teroriștii își modifică atunci tactica și bombardează satele și orașele din nordul Israelului cum ar fi Kiryat Shmoneh cu rachete Katiușa prevăzute de data aceasta cu dispozitive de întîrziere. Lansate la începutul nopții, ele explodează cîteva ore mai tîrziu în mijlocul tîrgușoarelor și a cartierelor adormite. Numeroși israelieni, locuitori ai nordului Galileei, caută atunci să se refugieze mai în sud. Teroarea riscă să provoace un adevărat exod. Președintele Nasser, prevăzînd ripostele israeliene, acceptă un acord de încetare a focului propus de către secretarul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci, de gâște zgomotoase, de mârțoage, toate bălăcindu-se și zbătându-se în dezordine: așa se prezintă acest târgușor pe care dicționare impertinente îl califică drept oraș fortificat și port activ. Singura noastră dorință era să ne îndepărtăm de aici cât mai repede cu putință. Ni se mărturisi existența unei diligențe; altă dezamăgire! Era o caroserie veche, scoasă din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cel mai norocit dintre orașe. Vom reveni asupra acestei schițe a fizionomiei morale a Bucureștilor; ne grăbim pentru moment să-i descriem înfățișarea materială, înainte ca legătura cu Occidentul să facă să-i dispară caracterul original. Bucureștiul e un imens târgușor construit la întâmplare, fără aliniament, fără conducte de apă, fără niciuna dintre cele mai simple amenajări vizibile în orășelele noastre. Noroaie infecte și adânci se află pe străzi și la intersecții; nu sunt îndepărtate decât în parte, și e dificil
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de la Ploiești și până la Buzău. Orășelul Mizil se află la a doua poștă, într-o poziție încântătoare: ce orașe fermecătoare s-ar face în țara aceasta dacă oamenii ar ști să înalțe case, să paveze și să curețe străzile! Acest târgușor ne lasă o amintire neplăcută: ajuns aproape de stație, unul dintre surugii noștri, îmbătat cu rachiu, își pierde echilibrul și își dărâmă calul; lansat în goana mare, vehiculul trece peste om și animal, rupându-și osia. Calul e omorât pe loc
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
moldovenii îi lasă pe evrei să devină providența călătorilor? Mulțumită delăsării indigenilor, e mai ușor să faci o campanie de război în Occident decât o simplă călătorie în țara lor. În zori eram la Bârlad, o altă capitală, un alt târgușor construit din lemn și chirpici; valea continuă să urce, îngustându-se; dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt uscate aici, și culturile, mai rare; totul se schimbă și reînverzește în apropiere de Vaslui. Acest oraș e așezat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din această parte. E un obstacol foarte slab pentru armata rusă. Nu ajungem în valea propriu-zisă decât după ce am traversat un mic râu ce curge la poalele dealului Stânca; caii se avântă apoi peste o pajiște vastă și ajungem la târgușorul Sculeni, moldav pe malul drept, rusesc pe cel stâng; un bac face să comunice cele două teritorii. Judecând importanța Prutului după celebritatea acestui nume în calitate de frontieră, ne așteptam să găsim un curs de apă însemnat; nu e deloc așa; Prutul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
teribile, ceea ce făcea o astfel de impresie asupra trecătorilor, încît unii din ei se îmbolnăveau de frică. Locuitorii erau speriați și multe mii de individe [!] părăseau orașul sau de tot, sau se mutau în alt loc, [într-un] mai curat târgușor din apropierea orașului, alții se închideau ca odinioară în timpul ciumei în casele lor și nu ieșeau pe stradă cu zilele și cu săptămânile. "Orașul însuși avea de la 13/25 iunie până la 24 iunie/6 iulie 1848, pe cât a fost furia cea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
închizînd iar pleoapele și lăsîndu-se obosit, în voia soartei. Singură doina soldatului îi mai tremura în creieri, lină și blândă ca o mângâiere catifelată, trezindu-i din somn șiraguri de amintiri și strămutîndu-i sufletul, pe aripi de vis, acasă, în târgușorul Parva de pe valea Someșului. Acolo era casa lui părintească, bătrână, solidă, chiar peste drum de biserica nouă, strălucitoare. Din cerdacul cu stâlpi înfloriți, printre crengile nucilor sădiți în ziua nașterii lui, se vedea mormântul tatălui său, împodobit cu o cruce
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
odăița grea de amintirile copilăriei, doamna Bologa, întîi ca să-și deșerte inima și apoi fiindcă cu cât îmbătrînea, cu atât se făcea mai vorbăreață, prinse a-i istorisi, la nimereală, fel de fel de amănunte din viața ei și a tîrgușorului: ― Parcă-mi spunea Dumnezeu că ai să vii, dragul mamei, că vai, câtă grijă ți-am mai purtat de când am aflat prin ce-ai trecut... Tot așteptam, așteptam scrisori de la tine și tot nimic, de chiar Marta s-a minunat
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
noaptea. Când stinse lampa, prin perdelele albe tremurau zorile... Se simțea iar vinovat față de Marta și adormi plănuind cum ar putea repara nedreptatea ce i-a făcut-o... Peste gândurile lui însă se năpustiră, chiar de a doua zi, zvonurile târgușorului. Doamna Bologa îi servea la fiecare masă ba că cutare spune cutare, ba că toată lumea îl condamnă, cu drept cuvânt, fiindcă un bărbat nu trebuie să-și bată joc de o biată fetiță fără minte, ba că locotenentul ungur o să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ascunse, fiind sigură că "buzatul" (așa poreclise lumea demult pe Pălăgieșu) n-are să se astâmpere până nu-i va face cine știe ce rău domnișorului. Apostol se dusese puțin să se miște, dar n-a apucat-o spre piață, ci spre capătul târgușorului. Se întoarse tocmai la vremea cinei, senin, ba găsi de cuviință să și glumească, la masă, cu Rodovica, amintindu-i cum s-au bătut odată, în copilărie, ca orbeții, pe malul Someșului. Slujnica se zăpăci, râse, vru să umble mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vale: -Ce zici tu? Aista habar nu are ce și cum devine treaba cu biserica asta. Ei uite că n-ai brodito, vere. Află că biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei și că înaintea ei a existat o biserică din lemn înconjurată cu zid. Din pisania bisericii aflăm că la zidirea ei s-au folosit și materiale provenite de la biserica Galata din Vale. Până prin 1813, aici a fost mănăstire de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]