257 matches
-
după puterea și pregătirea fiecăruia să trăim și- ntr-un mod cât de cât, egal și cinstit. Deci, statele care au fost așa zis comuniste până la înalta trădare a lui Gorbaciov din anii 1989, 1990, acum trecute într-un capitalism de târlă, sau de cocină, vor renunța la acest sistem și vor fi din nou comuniste, dar sper în asemenea caz, să fie fără trădători și neamuri proaste. Dacă este să vorbim pe aia dreaptă, cum spune vecinul meu de la parter, eu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
latinitatea nației, nu buruiana de pe băligar. Cu capul mare și țepos, amicul îmi păru profet. Știam în ce chip a ajuns cărturar. Îi murise, de copil, mama iar tacă-său începu să-l ia cu el la oi. Ședeau în tîrlă, doi bărbați nespălați și rău hrăniți. La vremea ploilor de toamnă cînd, ud și flămînd, copilul găsea acasă așternuturile reci și vatra fără foc, Toader se apuca de rupt vreascuri, fierbea mămăliga și băga în jeratic ulcica cu apă pentru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fiți cuminți, luați seama Nu toți semănați cu mama. Ca boala să nu ia proporții, Păziți de necazuri nepoții Dați‐ le zestre de datini Nu ură, mocirlă și patimi. 29.03.1984 MAMA NOASTRĂ Sub poală de codru verde În târla perjerilor, Te‐ ai născut precum se cade La aripa oilor Când bunica fericită Te‐ nfășa cu țoalele În copaia de răchită Te‐ ncălzeau mioarele. Ai crescut curat, cinstit, Ca o floare‐ n glastră ș‐apoi cum ne‐a fost sortit
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând la nimereală câteva șuturi, în direcția fundurilor blănoase. Cărați-vă-n târla cui v-a zămislit! Pe ușă, se avântă ca eretele, între motanii descumpăniți, un ajutor nesperat: coteiul Pizdeluș, cățelul reinventat sub forma unei adevărate grenade defensive! În toiul corului de lătrături și de miorlăituri sălbatice, babornița îngenunchează lângă trupul scuturat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ați spus: „Ionuț, o vom lua de la capăt, adică de la abecedar!” Și așa a fost! Vați aplecat asupra mea cu încredere și blândețe. Când tata nu mă lăsa la școală, eu purtam abecedarul cu mine la păscut oile, iar la târlă, în momentele de răgaz, scriam la masa din adăpost pe un caiet zoios cu un creion tocit. Prin dumneavoastră s-a întâmplat minunea. În clasa a șasea am trecut prin abecedar și prin manualul clasei a doua. La sfârșitul clasei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Așa... că te găsiși tu... altă grijă... Și ce dacă bombăn ? Nu m-aude el, n are cum, a trecut tocma la patul din colț... Nu-i el ăla... nu... Doctorul ăl mare nu-i ăsta ! Ăl mare vine cu târla după el, bărbați, muieri, el merge nainte, el e generalu ! Ș-ăștia, tot ni-ni-ni pe lângă el, care de care să-l lingușească... Și nu vine în toate zilele, vine când îi năzare... Da ăsta d adineaori, nebunu ăsta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai spurcat din oraș, am zărit o ușă deschizându-se și ieșind lumina tremurătoare a unei lămpi. A fost momentul în care El a dat de oaia rătăcită, drept care m-a luat în brațe pentru a mă aduce înapoi la târlă. Lumina ieșea dintr-o bisericuță pe care n-o observasem până atunci, o încăpere sărăcăcioasă fără ferestre. O candelă cu ulei ardea dinaintea unei icoane, pe care era pictată o femeie alăptând un prunc; femeia își aținea chipul către copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din umeri. Dar cine credeți că sunt? - Respectiv, adică sunteți doamna Inochenta Pancratz? - Exact. Soțul meu... De fapt, părinții lui n-au vrut cu țî normal. Pe vremea lor spuneau că-i mitocănește cu țî de-ăsta obișnuit, ca la târlă ziceau ei. Cum au stat mai mult pe-afară au ales forma asta, mai occidentală. Au fost intendenți în diplomație. Și soțul, la fel. L-am luat că... În fine, era mai tânăr, eu mai fusesem măritată cu Procopie, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vitelor cu lapte, vacile erau păzite de văcari. Noaptea, în ocol erau ținute vacile sterpe, în seama văcarului, iar celelalte erau aduse și mulse de proprietarul ce le ținea în grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doua etapă a migrației indo europene din nordul teritoriilor ponto caspice. Erau în căutare de pășuni pentru turmele și cirezile lor greu încercate de seceta ce biciuise stepele. În Balcani, au găsit, pe alese, locuri îmbelșugate unde să-și așeze târlele și odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
România, pe care le aflăm „în toate timpurile”, denotă un „simț social dezvoltat și foarte demult exercitat”, acestea născând „o viață comună”, un puternic spirit comunitar (Ghiulea, 1926, p. 32). El citează, ca forme de asociație economică, organizațiile ciobănești numite „târle” (participanții își adună oile în comun, suportă cheltuielile și își împart veniturile în același mod) sau tovărășiile de muncă ale pescarilor din apele Dunării și ale Mării Negre („companii”), născute din trebuința de a coopera la un efort peste puterile individuale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sub limbă la un om cînd moare; a treia zi se scoate din gură. O fărmătură cît de mică, dată în rachiu sau în altceva, în scurt timp omul moare, fără să știe de ce. Rămășițele droburilor de sare de prin tîrlele* vitelor, și mai ales ale oilor, sînt socotite că aduc spor și izvor în casa [în] care intră. Este o credință în popor: să nu ieie femeile sare în mînă, că le asudă cînd cos. Nu-i bine să umbli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Reținem de la primele versuri, notele de duioșie, spațiul și timpul precizate vag. În prima parte a poemului este "relatată" întâmplarea și împrejurarea în care s-a produs: "Tot așa odată, iar/ La un sfânt prin Făurar, / Ori la Sfinții Mucenici,/ Târla noastră de pitici/ Odihnea pe creastă, sus...": Relatarea are în prim-plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin simțuri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
obligațiile de care se făcea direct răspunzător. Direcția decisă de jude, în consens cu tradiția, o subordona și pe cea materială (-umană), așa că „mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile le-amesteca, Tot o turmă le făcea Și-n tîrlă că le băga, Și stăpînii că-mi sosea, Dar cel mic de ciobănaș, Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada, În tîrlă că mi-ș intra, Oițele le-mpărțea. El d-o parte că-și oprea, Trei părți la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile le-amesteca, Tot o turmă le făcea Și-n tîrlă că le băga, Și stăpînii că-mi sosea, Dar cel mic de ciobănaș, Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada, În tîrlă că mi-ș intra, Oițele le-mpărțea. El d-o parte că-și oprea, Trei părți la stăpîni că-mi da. Cuvîntul judelui era dus la îndeplinire. Cu toate acestea, proprietarii nu s-au oprit aici: Dar stăpînii ce-mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spre peire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, Bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stima i-a fost dată C-a putut a fi licheaua [.............. ] Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când colinzi în lung șoseaua; În zădar mai taie mutre Serioase mascaraua, Cu blazoane-nchipuite Ș-a împodobit cupeaua. Știm ce-aramă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de departe... „Fa Anucă, fa... ci faci, pe‟ ici, fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de dânsa. Niște dulăi flocoși, cu hămăit rar și gros, o simțiră... dar, s-au potolit singuri. Târla stânii era măturată și stropită cu apă, iar grămada de gunoaie ardea mocnit cu fumul drept în sus, ca o coloană... Mirosul înțepător de oaie și fum, îi năvăli în nări de departe. Anuca își simți sufletul răscolit de aceasta
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ani, toți bărbații buni vor dispărea în curând. Nici nu am nevoie de o mamă, se gândi Ashling. Nu când o am pe Joy prin preajmă. Și tu ai douăzeci și opt de ani, replică Ashling. — Da. Și mă culc cu o târlă de bărbați. Nu te simți niciodată singură? întrebă Joy pe un ton mai blând. Abia am terminat o relație care a durat cinci ani - e nevoie de ceva vreme până să depășești un astfel de moment. Phelim nu fusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
văilor Moldova și Moldovița ca și pe văile înguste ale pâraielor care se varsă în aceste râuri. Inițial, nu putem vorbi de fenomenul roirii satului, ci de fixarea unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului, în munte, unde stau vitele și oile. Fenomenul de extindere și de roire a satului Vama poate fi urmărit pe baza mărturiilor, relativ târzii, din secolul al XVIII
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
caz nu vom împărți puterea noastră cu ei... Atunci ei vor închide ochii și vor aștepta evenimentele. Creștinii sunt o turmă de oi, și noi suntem, pentru ei, lupi. Și știți ce li se întâmplă oilor când lupul pătrunde în târlă? Ei vor mai închide ochii, mai ales, pentru că le vom promite că le redăm libertățile luate, când inamicii păcii vor fi potoliți și partidele reduse la neputință. De prisos să mai spun că vor aștepta mult și bine această întoarcere
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]