7,229 matches
-
is) VG(ia) - „De la Dumnezeu înțelegere, noroc și sănătate” (p. 456-468). O culegere de studii de istorie culturală a unei perioade care, așa cum arată coordonatorii în Avant-propos (p. 7-10), „a nouri bien de fantasmes et des projections” (p. 7) - Antichitatea târzie. Asupra conceptului, ridicat de unii învățați la rangul de principiu ordonator al unei realități istorice autonome, atrage atenția Jean-Marie Salamito într-o Préface dedicată moștenirii lui Henri Irénée Marrou, cel care, începând de la mijlocul anilor ’70, l-a promovat și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mijlocul anilor ’70, l-a promovat și l-a impus în mediul francez prin contribuții devenite clasice (De l’illusion de la décadence à l’invention de l’Antiquité tardive: ce que nous devons à Henri Irénée Marrou, p. 1120): Antichitatea târzie nu este decât „une simple étiquette, une pure commodité de l’enseignement et la vulgarisation..., une construction intellectuelle aux contours chronologiques somme toute assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter” (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele, mai ales, par a fi o adevărată pacoste pentru cele două tălmăcitoare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
totdeauna s-a dovedit însă că nu se poate nici trăi, nici gândi, fără ambele aspecte și că, din perspectiva dialecticii, “lupta contrariilor” este surclasată de “unitatea contrariilor”. Astfel alternativa holistică apare, din ce în ce mai mult, ca fiind mai aproape de adevăr, confirmare târzie a celebrului dincolo de bine și de rău.. Când am auzit prima dată formula “mary stop” mi-am închipuit că este o construcție hazlie menită să sugereze, prin cuvântul stop întreruperea sarcinii. Curând am aflat că “mary stop” era de fapt
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
generale; ortografia consecventă cu î ), consultarea acestui dicționar poate însemna o familiarizare cu unele dintre cele mai interesante probleme ale elementului latin moștenit în română; se găsesc reunite aici arhaismele cu forme apropiate de dubletele lor moderne, preluate prin împrumut tîrziu (a deștinde „a coborî”, a împuta „a reproșa”), evoluțiile semantice complicate, care au provocat numeroase discuții și interpretări: a merge (din lat. mergere „a se scufunda”), codru (*quodrum = quadrum “pătrat”, “bucată”), femeie (din lat. familia), pădure (padulem = paludem „mlaștină”), păgîn
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
căutînd reciproc să ne convingem că viața asta n-are nici o noimă, în pofida tuturor plăcerilor, voluptăților, bucuriilor, revelațiilor și sublimităților ei, că lumea se naște, crește și piere - conștientă sau inconștientă - sub zodia precarității, caducității, fragilității și zădărniciei”. Din perspectiva tîrzie, a amintirii, Arșavir Acterian pune o distanță, o inflexiune a maturității înțelepțite peste toate aceste aprinse discuții. Ochiul nu se îngreunează cu nostalgie, ci se încrețește abia vizibil cu o ironie îngăduitoare. Iată-l deci pe Cioran: „era îmbrăcat sobru
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
cenușă un arbore de zgură pe depărtarea focurilor de odinioară desfrunzește farmecele lumii nici o apă nu mai oglindește flăcări nestinse și căderi în timpul subjugat uitării floare de cenușă e arsura ce-mi rănește palma dreaptă Greier rănit prin frunzarul înserărilor târzii se-aud foindu-și îndelung însingurarea fiecărei nopți poartă stigmatul unui greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare pasăre pe frunza sa se duce oul rămâne
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
dintre steaua pierdută și viitorul amăgitor se împletesc strâns în cununa tăcerii de nu se mai poate ghici unde și când se stinge viața și adie apropierile morții Nici urmă nu se mai aude nici urmă de umbră pe șoapta târzie a rugăciunii de seară un foșnet de aripi din al șaptelea cer desfășoară alaiul de înstelări cohorta de duhuri ce mi-au fost date Rana uitării pe cărări de mătrăgună mă las purtat de pași orbi șovăitori către un meleag
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
firii răpune timpul și-ascunde clipa drumeției fugitive unde-i steaua ce-ar fi să cadă arătând ruinelor de vreme adâncul ascunziș în care stau la pândă începutul și sfârșitul? Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
ci și al expozeului lexical, virtual În durată, adică al literaturii, proză și poezie. Ispita cuvântului tipărit se instalează confortabil Începând din 1988. Atunci, după uzanțele vremii, a debutat la Editura Dacia În volumul colectiv Doisprezece prozatori, cu nuvelele Primăvară târzie și De dragoste. Ca poet, Alecu Croitoru și-a Înregistrat debutul la Editura Eminescu cu volumul De dragoste, În 1998 . Cel la care ne referim, din anul 2000, la aceeași prestigioasă editură, pare nu numai Îmbunătățit, ci și transferat...lingvistic
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
cel ce murmura: fiecare un trimis, spre a aduce un altul acasă cerul starea celui ce se lasă respirat, iadul abisul dintre noi august nimic nu se întîmplă. totul decurge, murmură sub cuta de amărăciune și spaimă din jurul gurii. august tîrziu. surîde, șoptind abia auzit, am trăit și am aflat ceea ce sunt, fiind... ...doar reamintire... totul... lumina verii răsfrîntă într-o odaie de țară. afară, cineva slobozea o găleată-n fîntînă. se auzea lanțul zuruind chinuit. o răbufnire de vînt a
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
Emil Brumaru Mi-s vorbele vrăjite să creeze Vîrtejuri în jumări, jandarmerii De ciuboțica-cucului, teci dese Iubind boaba fasolelor tîrzii, Fîntîni sleite fin de cumpeni, raze Întortocheate într-un soare cub, Craci adormiți pe margini de pervaze Ce sufletul și cugetul ni-l sug Cînd se trezesc, obida pălămidei De-a nu fi laur pentru geniul Dante, Crăițe-n coji
Mi-s vorbele vrăjite să creeze... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9396_a_10721]
-
Pune-o pe raftul din cămară lângă-arome scurse pe tipsii. Vei găsi ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară. Și pe rânduri vremea va stropi colbul și parfumele de-afară și vechimi cu zgomote de ceară în dulceața fructelor târzii. Vei găsi ascunsă într-o zi. Omagiu postum violoncenistului Radu Aldulescu E primăvară și e frig. O pasăre cade pe ape și nu e nimenea pe-aproape ca să mă vaiet și să strig că moartea trece de prosoape și sare
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
bulionului și a pastei de tomate 3. Determinarea conținutului de clorura de sodiu 4. Analiza la muștar, ketchup, boia de ardei 1. Analiza șucului natural de tomate Tomatele destinate preparării șucului de tomate trebuie să provină din culturi de tomate târzii, coapte corespunzător.La prepararea șucului de roșii nu sunt admise folosirea substanțelor conservante, spumante șI îndulcitori sintetici, a coloranților șI a acizilor minerali. Se admite adaosul de zahăr și sare. Caracteristici organoleptice tabelul 7.1. Aspect Lichid, fără semințe, coji
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de semne Bufnița polară alba trece patima strâmtorilor negre jinduind vibrarea și umbrele aurorei boreale pe urmele albe zăpezile aspre despart adânc ochiul și depărtările prin care zboară bufnița polară Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Cuvinte nerostite grindini negândite întâmplări înșelătoare îmi cad în palmă de-a lungul cuvintelor pe
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
a culcat-o pe mărginimea norului rătăcitor printre zări enigmatice plouă neliniști spaime în tresărire timpul sfâșiat îl ascunde de sine în alveole de taină până ce demonul își leapădă fruntea în uitarea adâncă a norului rătăcitor Deasupra apei din măgura târzie năpădită de stele arzându-și ursita burată de lacrimi de-a lungul vremii fără capăt izvorăște un fluture magnetic de foșniri miresmate deasupra apei pești zburători cu solzi de cositor zboară văzduhul Stea fără sclipăt pășind pe lespezi prelungi de
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
încheiasem o carte dedicată amurgului când tatăl meu Augustin se pregătise de moarte și eu nu știam o țigancă deghizată în nufăr îmi ghicea viitorul Goluri }ipătul galben se aude desperecheatele păsări își caută cuibul dacă ai ațipit în amiaza târzie casa luminii mai strâmtă se arată o culoare ce se destramă sub pleoape până la alb până la cuvântătoarele fibre tușele vieții se estompează într-un gol într-un nimic al splendorii Recuperîri Când înfloreau piersicii îmi închipuiam că Iisus a poposit
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
Jules Renard, pentru "creiere sterile și stomacuri bolnăvicioase", nu altminteri, în raport cu "inteligența adevărată", decât "ca oțetul față de vin"? - Da, comicul este "energic" și "vital", - dovadă Bocaccio, Chaucer sau Rabelais, autori, tus-trei, aurorali. Parodicul, el, e un "simptom al unei devitalizări" târzii. Don Quijote e un op parodic, fără a fi alexandrin. Alexandrin și, deci, parodic ar fi Ulysses-ul lui Joyce. Numai că e profund vital. Ca și, să zicem, }iganiada... Fapt pentru care am rezerve față de ce spuneam mai sus. - Obsedanta sintagmă
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Mihai Minculescu IX. Icusar Scriu și joc comedii, scriu și joc tragedii, am scris și-am jucat, am scris și-am jucat ... întotdeauna, întotdeauna pe loc, ori de unde ar fi, greu de-nghițit galbenul, aurul pur al iubirii mele târzii, clopot de-alarmă, erou de operetă; din ce în ce mai rău, tot mai rău, schimbarea decorului. XVI. Cu o zi mai-nainte Mereu deșertul, deșertul, nu era nici țipenie de om acolo mi s-a întâmplat una bună cu o zi înainte norocos
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
cât degetul din vinurile de pe ambii versanți ai Pirineilor. Pe trei pereți, butoaie mari, pe suporturi înalte, cu canea metalică și etichetă cu litere de-o șchioapă: Malaga, Muscat, Porto, Madeira și alte, neștiute de noi, vinuri tari. E toamnă târzie, afară s-a întunecat și, deodată, ciulim urechea: vorbă românească! Un bărbat mai în vârstă, celălalt tânăr, șoferul și schimbul său, tată și fiu. Microbuzul așteaptă afară, plin cu "căpșunari" veniți din Portugalia, după ultima recoltă. Când Carol află că
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
unde standingul amicului Florinel Gheorghe , crescînd mai repede decît bunăstarea întregului popor, despre care vorbea în cursul lui de Socialism Științific de la Facultatea de Filozofie, îi va purta în anii viitori și pe Letiția cu Radu. într-o versiune mai tîrzie a romanului, Letiția a plasat însă acest monolog al lui Radu în pauza ședinței. Și, probabil, pentru a face scena mai dramatică, a introdus, în hall-ul cu lambriuri de lemn și vitralii florale, art nouveau, total atipic pentru un sediu
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
partid din anii '70 , niște tineri cu fețe brutale, tunși scurt și îmbrăcați în costume cenușii, de unică măsură, care mișunau în jurul grupurilor, încercînd să capteze toate șoaptele. Ușor de recunoscut băieții de pe Calea Victoriei din poezia, celebră în anii 80 tîrzii, a Anei Blandiana, a cărei publicare s-a lăsat cu dări afară și retrogradări. Despre acești băieți, "plantați", spre sfîrșitul domniei lui Ceaușescu, din zece în zece metri, de la locuința din cartierul Primăverii la sediul Comitetului Central din Piața Palatului
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
propriile sale realizări. El crede că, în scrisul său, "Grei, fagurii se-amestecă / cu fiere, / curg sîmburii, / în suflet călător prind colte, / grimase și himere / strivite pier de bolte, / picioarele-mi se scaldă / în untdelemnul serii". Zbucium, rod, decepții, împăcare tîrzie a sufletului - iată drumul artei, niciodată bătătorit, cînd aceasta se vrea adevărată, iată cea mai obișnuită filozofie a artei în aspectul ei existențial și emoțional. Multă căutare, puțină găsire. Surprindem și un experiment prozodic mai puțin întîlnit. }urcanu mai are
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai strâns în ulcele sămânță de ler Si-ai sadit-o în tâmpla mea arsă Sa-nfrunzeasca mlădițe pe lujer de fluier Din dor și jelanii rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit-au gânduri de plumb Pe smicelele de-odinioara Ce-ntarcau iubirile strâmb. În cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună, care-i cea rea Mă Întreb și nu aflu nicicând. FILTRU Pasăre-albastră, pasăre-albastră Pasăre a fericirii târzii, Zborul tău, zborul tău straniu, Prea grăbit se preschimbă-n zori gri Pasăre aducătoare de viață Pasăre a mirajelor vane Pasăre a neliniștii A istovitoarelor fete morgane Mâna Întinsă te scapă Nimeni nu te poate prinde Căci cine poate prinde
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]