596 matches
-
ai luat chiar toate măsurile! lovi Vlad violent cu pumnul în tăblia biroului. În sfârșit, Mihailovici se oprise locului. Trecuse în spatele biroului, trăgându-și scaunul pe care îl aruncase cât colo mai devreme. Se așeză și își rezemă coatele pe tăblie. Întotdeauna, mai există o soluție! spuse el calm de această dată. Înțelegi ce vreau să spun? continuă el privindu-l în ochi pe mercenar. Boris se îndreptă de spate, devenind dintr-o dată încordat. Înțelegea perfect ce îi cerea omulețul din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că nici acum Godunov nu-i răspunde. La rândul tău, ai încercat cumva să îl înfrunți? Ai tras în el? Ce, Dumnezeu, doar aveai un pistol la tine! Nici vorbă, își sublinie Mihailovici cuvintele cu o lovitură de picior în tăblia biroului, ți-ai aruncat arma ca un pifan neinstruit, după care ai rupt-o la fugă. Umerii lui Boris Godunov se strângeau sub tirul de acuzații al șefului. Pentru cineva care nu fusese în peșteră, lucrurile păreau simple iar faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se transformă într-un singur punct. Înainte de a-și pierde cunoștința, începu să aibă halucinații. Peretele dur devenise moale, lăsându-l să alunece prin el, în întuneric. 36 Te mai întreb încă o dată, strigă Pop exasperat, lovind cu pumnul în tăblia mesei, unde este inspectorul Cristian Toma? Ce ai făcut cu el? Vlad Mihailovici, în picioare și cu mâinile prinse în cătușe ridică din umeri: Domnule comisar, te rog să înțelegi că nu cunosc nici un inspector din poliția română, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la fel, mai mult neagră decît verde-Închis (cum fusese cîndva), roasă și ea, căci liniile, care altădată trasau pătrățele, abia se mai zăreau, și asta numai pe margini. Catedra era Înfășurată Într-o hîrtie ordinară, albastră, fixată cu pioneze de tăblie. Ferestrele Înalte aveau zăbrele, ca În mănăstirile din romane. Ăsta era gimnaziul de fete! Deci nici urmă de chiotele de entuziasm În care se treziseră În zorii zilei, Înainte de răsăritul soarelui, ca s-o pornească la drum. Din bucuria care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care, bombănind și mormăind de parcă o întrerupsesem când se afla la baie, se îndepărtă alene după stăpâna ei. M-am așezat pe o sofa din mahon, cu delfini sculptați pe brațe. Lângă ea se găsea o măsuță asortată, a cărei tăblie se sprijinea pe cozi de delfini. Delfinii reprezentau un efect comic întotdeauna popular printre confecționerii de mobilă germani, numai că eu, unul, văzusem o mostră de umor mai bun pe un timbru de trei pfenigi. Stăteam acolo de mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
dintr-o cameră alăturată. Deschise ușa, obișnuindu-se cu semiîntunericul din cameră. Când pătrunse în odaia slab luminată, văzu o femeie tânără, cam la douăzeci și trei de ani, poate mai mult cu doi - trei, întinsă într-un pat cu tăbliile din lemn, unde se zvârcolea continuu. După volumul burții și-a dat seama că este gravidă. - Bună ziua, am auzit țipete și cum nu mi-a răspuns nimeni, am intrat neinvitat în casă. Ce s-a întâmplat, femeie? - Aoleu, mor, dom
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel patru la număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
monsieur G. însuși. Dar iată că Theodora adusese discuția despre Echim. De unde să fi avut eu habar că Alexandra Milea scrisese despre Echim? Poate că atunci m-aș fi încăpățânat totuși să-i deslușesc scrisul. Musafira mea ședea sprijinită de tăblia patului, sub o icoană imensă a Maicii Domnului, fixată de pat, nu de perete. Icoana era lucrata preponderent în albastru și argintiu. Fecioara avea un chip adolescentin, nu-și purta pruncul în brațe, iar mâinile și le ținea deschise, cu
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
acestuia, pe masă, o monedă din aur dar nu aceea martelată, pe care avea de gând să o păstreze. Îndată hangiul, care făcuse ochi mari la vederea monedei, scoase niște tetradrahme de argint ca rest pe care le puse pe tăblia mesei iar apoi dispăru în bucătărie frecându-și mâinile. -Vă cunosc pe toți, îi spuse Baraba în aramaică de data aceasta. Omul din fața sa nici măcar nu clipi. -V-am tot urmărit pe unde ați fost fiindcă trebuie s-o recunosc, mi-
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
amețitoare și mai nesigură decât vinul acesta. Tăcură amândoi. În han intrase un grup de studenți gălăgioși împreună cu profesorul lor care fără să dea atenție celor doi se așezară la o masă de unde chemară hangiul cu bătăi de pumni în tăblia mesei. Baraba îi privi un timp cu suspiciune iar apoi își întoarse privirea către ucenic și nu-i mai băgă în seamă pe noii veniți. -Vrăjmașii trebuie iubiți deci! mormăi Baraba cu ironie. -E singura cale de împăcare între oameni
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
și idioată care dă dureri de cap. Ești tu cumva grec? -Nu. Sunt iudeu, îl lămuri ucenicul. -Și de unde știi cuvintele astea? Ai crescut într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede, e stilul lui. Nu mi-ai răspuns
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
din 18 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi iau drumul în brațe și plec la somn zâmbesc îmi doream la culcare îmi iau drumul în spate striveam dureri plec la culcare dimineața aud adieri de vânt privesc unde către fereastră tăblia patului scârțâie ea tăblia și eu lipsești tu în căușul palmelor te caut cu lumânări parfumate șampanie petale de trandafir înșirate cum pe drumul de la ușă spre pat apar tornade de unde din adâncuri ninge peste cum cu fulgi întortocheați cum
ÎN CĂUŞUL PALMELOR TE CAUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363207_a_364536]
-
Toate Articolele Autorului Îmi iau drumul în brațe și plec la somn zâmbesc îmi doream la culcare îmi iau drumul în spate striveam dureri plec la culcare dimineața aud adieri de vânt privesc unde către fereastră tăblia patului scârțâie ea tăblia și eu lipsești tu în căușul palmelor te caut cu lumânări parfumate șampanie petale de trandafir înșirate cum pe drumul de la ușă spre pat apar tornade de unde din adâncuri ninge peste cum cu fulgi întortocheați cum de tot de iubire
ÎN CĂUŞUL PALMELOR TE CAUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363207_a_364536]
-
celor două păhăruțe cu vișinată golite cu plăcere. Deliciosul lichid își făcea simțit efectul. Revenită în hol, nu a fost atentă ce ușă a deschis și s-a trezit în mijlocul unui dormitor elegant, cu un pat matrimonial pe mijloc, cu tăblii din lemn pictat, acoperit cu un pled strălucitor de culoare turcoaz. De părțile laterale ale pledului atârnau ciucuri mari. Pe tăblia de la capăt erau pictați doi îngeri ce supravegheau somnul unei frumoase prințese blonde, îmbrăcată într-o cămașă albă, diafană
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
ce ușă a deschis și s-a trezit în mijlocul unui dormitor elegant, cu un pat matrimonial pe mijloc, cu tăblii din lemn pictat, acoperit cu un pled strălucitor de culoare turcoaz. De părțile laterale ale pledului atârnau ciucuri mari. Pe tăblia de la capăt erau pictați doi îngeri ce supravegheau somnul unei frumoase prințese blonde, îmbrăcată într-o cămașă albă, diafană. Dându-și seama că a greșit ușa, Emanuela privi totuși cu interes încăperea: „Deci aici face dragoste Condurache când își aduce
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
când își aduce iubitele”, gândi ea cu o anumită nuanță de curiozitate în gând. „Și ce pat mare are. Îi mai lipsește baldachinul ca să fie unul din poveștile cu zâne și cu prinți. Văd că zâna este deja pictată pe tăblie. Oare el o fi prințul?” În spatele ei apăru profesorul care și-a dat seama că fata a greșit ușa de acces spre living. - Ai fost curioasă să-mi vezi dormitorul? o întrebă Condurache luând-o cu un braț de mijloc
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
-ntoarcă-n ostașii din forum?” Că prea sunt sfârșiți de la luptă și foame, De-abia se mai țin lâng-a cailor coame. - Nu-s semne pe masă că cerul ne-ajută! Aruncă prelatu-nspre obștea tăcută. Iar pata din vinul vărsat pe tăblie, Se-ntinde spre colțuri, a casă pustie! - Atât! Ia-ți părinte vânzarea de suflet, Mai bine te-nchină și roagă ca-n umblet, Solia trimisă în țara vecină, S-ajungă în pace și oastea să vină! Așa i-om sfârși
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
de animal, vreau să urmăresc graficul cântăririlor și periodicitatea lor. - Ce legătură are cu... - Eu stabilesc acum cine și cu ce are legătură, sper că acesta e un lucru clar! Man se ridicase și se proptise cu ambii pumni în tăblia biroului impunător. Preda simțise că pământul îi aluneca încet de sub picioare. Hârtiile lui urmau să intre la puricat? Se descurcase mereu cu secretarul de partid atât în ceea ce privea raportările cât și în ceea ce privea planul. Nici unul dintre ceilalți doi
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
acestuia, pe masă, o monedă din aur însă nu cea martelată, pe care avea de gând să o păstreze. Îndată hangiul, care făcuse ochi mari la vederea monedei, scoase niște tetradrahme de argint ca rest pe care le puse pe tăblia mesei iar apoi dispăru în bucătărie mușcând moneda și frecându-și mâinile. -Vă cunosc pe toți, îi spuse Baraba în aramaică de data aceasta, crezând că încercarea va avea efect. Omul din fața sa nici măcar nu clipi. -V-am tot urmărit pe
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
amețitoare și mai nesigură decât vinul acesta. Tăcură amândoi. În han intrase un grup de studenți gălăgioși împreună cu profesorul lor care fără să dea atenție celor doi se așezară la o masă de unde chemară hangiul cu bătăi de pumni în tăblia mesei. Baraba îi privi un timp cu suspiciune iar apoi își întoarse privirea către ucenic și nu-i mai băgă în seamă pe noii veniți. -Vrăjmașii trebuie iubiți deci! mormăi Baraba cu ironie. -E singura cale de împăcare între oameni
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
un mic ștergar cu care își tamponă nasul. -Ei! cum mă mai iubești acum? spuse Baraba zâmbind cu cinism. -Nu-ți port pică, spuse ucenicul printre suspine. Fii pe pace! -Da?! Atunci poftim mâna mea, spuse Baraba întinzându-și mâna peste tăblia mesei, către ucenic. -Ia-o te rog! Ea a greșit, ea să plătească. Fă-i ce trebuie! Eu unul n-am vrut să te lovesc, însă mâna mea s-a enervat și te-a lovit, deci merită să plătească. Ia și
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
proastă și idioată care dă dureri de cap. Ai origini elene? -Nu. Sunt iudeu, îl lămuri ucenicul. -Și de unde știi cuvintele astea? Ai crescut într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede, e stilul lui. Nu mi-ai răspuns
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
pios o biserică. Și aceeași stranie comuniune între noul distinsei cupole renovate recent, al intrării laterale proaspăt zugravite și vechimea zidurilor dinspre bulevard, decojite haotic, străpunse violent de moderna țeavă a centralei termice, recent instalate și pe care apare o tăblie, cu specificația „MONUMENT ISTORIC”. Gândul îmi fuge nostalgic la sărmanii bătrâni, care locuiesc în vechile case, încă întregi, în care se află probabil cărți de valoare și obiecte de artă inestimabile, la fel ca elementele de arhitectură ce le ornează
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
a-i convinge „s-o ia din loc”, că doar n-o fi ca atunci când cineva îți cere să „ridici pietre de moară” - una din ele ușor sfărâmată și crăpată, deficiență oprită prin aplicarea unei scoabe, amândouă acoperite cu o tăblie din lemn peste care se „trântise” o fâșie cauciucată și din loc în loc ebonită pe care se afla înscrisuri ” ceva chef de muncă, sau pentru acei oamenii mari încredințați că și lenea este un mod de folosință care chiar dacă nu
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
a-i convinge „s-o ia din loc”, că doar n-o fi ca atunci când cineva îți cere să „ridici pietre de moară” - una din ele ușor sfărâmată și crăpată, deficiență oprită prin aplicarea unei scoabe, amândouă acoperite cu o tăblie din lemn peste care se „trântise” o fâșie cauciucată și din loc în loc ebonită pe care se afla înscrisuri cu litere frumos aliniate: anul funcționării, numele proprietarilor și căror comnunități le presta obilgatoriu serviciile... Pineas Crest Lake și Sonora le-
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]