340 matches
-
Sunt născut în anul 1938 în comuna Tătărăști, jud. Cernăuți. Casa părintească a fost construită în comuna Cerlena Mare, județul Hotin, unde erau și bunicii din partea mamei. Părinții tatei muriseră. Despre refugiul din 1940 nu-mi amintesc multe fiind în vârstă de doi ani. Îmi amintesc doar povestirile
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
de după 1922. Mereu, „înainte și după”. Se vorbește despre Rusia, înainte și după Ivan cel Groaznic. Ivan al IV-lea Vasilievici, mare cneaz al Moscovei și al întregii Rusii (1533-1547), primul Țar al Rusiei (1547-1584), consolidează statul centralizat, cucerește Hanatele tătărăști Kazan (1552) și Astrahan (1556), iar prin înfrângerea cavalerilor germani în războiul livonian (1558-1583), obține ieșirea la Marea Baltică. În vremea sa începe și cucerirea Siberiei și construirea Rusiei Mari, o Rusie cu o fereastră deschisă spre Europa, mult diferită de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion, și de , nepoții stolnicului Radul Gârbovăț, cu 300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora ei, Stanca, feciorii Anușcăi, nepoții lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora ei, Stanca, feciorii Anușcăi, nepoții lui Ivan Frănciuc, dreptu 52 zloț<i> tătărăști și după jaloba a lui nostru credincios boiarin, Clănău spătariul și a nepoatei sale, a noastră seminție, Dragna, le-au fost dat lor acel sat Radoslăveștii, unde au fost Radoslav”</citation>. Ioan Bogdan pune În discuție lecturarea hidronimelor Strajnic și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
una parte de moșie din satul Alexăști, din al triile parte, o al triile parte și cu loc de moară ... și cu loc de prisacă, cari li-au fost cumpărătură tatălui său Toad<er> Groza dela Adrăbuș, drept 180 galbini tătărăști și un uric de cumpărătură ce l au avut tatăl ei Toader Groza dela Petru v<oe>vod, pe una parte de moșie din satul Frănciocii, din giumătate de sat, o al șaptile parte, ce i-au fost lui cumpărătură
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
avut tatăl ei Toader Groza dela Petru v<oe>vod, pe una parte de moșie din satul Frănciocii, din giumătate de sat, o al șaptile parte, ce i-au fost lui cumpărătură dela Ioil, fiiul lui Dumitru, drept 130 galbini tătărăști”</citation>. Partea din Frănciuci era situată . Documentele amintite au fost pierdute . Perilipsisul hârtiilor Frenciugilor, din ianuarie 1808, consemnează cărțile domnești ale domnilor Gaspar Grațiani (1619-1620) din 29 martie 1620 și Alexandru Iliaș (16201621;1631-1633) din 15 iunie 1621 care pomenesc
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Albuquerque și o facultate de agronomie la Las Cruces. Fermele sunt la distanțe mari unele de altele. Învățământul ca atare e destul de Îngreuiat. Trecem prin sătulețele indiene. Căsuțele lor, cu șiruri de ardei așezați la soare, Îmi amintesc de căsuțele tătărăști din jud. Constanța, În special din plasa Mangalia. Sunt acoperite multe cu pământ, acoperișurile devenind grădini botanice. Copii strâns Înfășați În scutece, stau În albii În fața casei. Pe prispe, În afară de ardei, stau Înșirați știuleți de porumb, fie pentru a le
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
avem Chrestomaticul Românesku. Chrestomaticul Românesku nu-i decât prima parte a unei culegeri de istorioare traduse din literaturile antice (greacă, latină) și moderne (germană, franceză) între care enumerăm: Dialoghii a lui Diogen, de la Sinope de Gh. M.Wieland, Craiul solului tătărăsc către Alexabdru din Machědon de Quintus Curtius Rufus. Mai existau traduceri din Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22 cm) se încheia cu pasajul: „Sfârșitul mănunchiului întâi. Istoriile ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu cizmele tot noroiul drumurilor fără prund. La satul Plugari, prin umezeală, prin ploae, soldații intră prin ogrăzile sărace, prin șoproanele strâmte, într-un sat nenorocit băntuit parcă nu de mult de o năvălire tătărască, băntuit în adevăr din vechi vremuri de nemila arendașilor și a proprietarilor. Din ploaea și din răceala aceia, flămând și ostenit, când mă văd la lumină și căldură, în casa încăpătoare și primitoare a lui cuconu Nicu, fost primar multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Popas. 31 Tăbărăște la Fălcii peste Prut. 1 Sept. La Prut. 2 și 3 Sept. Popas. 4 " La satul Sepan; la 5 la Degirmenlü Köji. 6. Budungöli. 7 " Kuri eldschi; 8 podul de la Wise. La 9, în Iași, sosește hanul tătărăsc. La 10 Woiwoda binari. La 11 Jer. mus baghi; 12 Chirmenur Köi; 13 La o M-re veche. La 14 Sept. La Oroschen. La 15 în Suceava. La 26-27 popas. Divan; domnia Moldovei se dă fiului lui Petru. Ordine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atâta promptitudine. Îndeplinindu-le dorința, Petru Aron le cere celor doi starosti de margine să intervină pe lângă rege ca „să ne facă nouă pace și liniște din partea muntenilor și a ungurilor și a togtocomanilor” (tătarilor). Starea de nesiguranță din hotarul tătărăsc era un fenomen obișnuit, iar cererea lui Petru Aron poate fi considerată ca nefiind determinată de vreo acțiune reală, pe care tătarii ar fi întreprins-o atunci. Important pentru noi este faptul că Petru Aron nu avea „pace și liniște
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte mărunțișuri. Pentru aceste mărfuri liovenii trebuia să plătească după obiceiul vechi vama mare la Suceava și o vamă mai mică în târgul Siretului. Din Suceava și din alte târguri, liovenii cumpărau marfă tătărască sau marfă de peste mare: mătase, camhă (un soi de mătase turcească), tebenci, tămâie, vin grecesc, scorțișoară sau piper pentru care plăteau vama obișnuită în alte târguri și vama mare de la Suceava. Tot de aici, liovenii aveau îngăduința să apuce cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care moldovenii îl cuceriseră în 1454. În felul acesta, Moldova își exercita controlul asupra întregului țărm al Mării Negre, de la Chilia la Cetatea Albă și de aici până la castelul Lerici. Comerțul din Marea Neagră sau comerțul care se făcea pe drumul tătărăsc, care mergea pe țărmul nordic al Mării și avea o importanță economică deosebită pentru Moldova, se afla sub control moldovenesc. Recâștigând cetatea Hotinului se consolida hotarul de răsărit al țării. Reorganizarea Sfatului Domnesc, care cuprindea acum boieri ce îndeplineau o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strâmtorile, Dunărea și drumurile care treceau peste Carpați, prin Țările Române, au jucat un rol de prim ordin în comerțul dintre Occident și Orient. Mai multe drumuri comerciale brăzdau Moldova, având ca punct terminus Chilia și Cetatea Albă, sau drumul tătărăsc, care ducea pe uscat în Crimeea. De la Cetatea Albă și Chilia, mărfurile erau încărcate și transportate la Caffa, unul dintre cele mai importante centre comerciale care făceau legătura între Occident și Orient. Cucerirea Caffei și a țărmului nordic al Mării Negre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
relații frățești, așa cum au fost între cnejii Litvei și strămoșii săi. Fără să pomenească ceva în legătură cu incidentele de la graniță, Ștefan cel Mare făcea apel la solidaritatea creștină: „Milostivirea voastră puteți pricepe și singuri, destul de bine, cum din toate părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva creștinătății”. De aceea, îl roagă pe marele duce să stăruie pe lângă frații săi, regele Poloniei și regele Ungariei, și pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și milostivirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din pricina acestora “ce putem <noi> face ?” Se întreabă, retoric domnul. Este doar o subtilă aluzie la ce ar putea face el pentru folosul celor două țări. Ideea stăruitoare, din corespondența anilor de după 1468, este aceea referitoare la pericolul turcesc și tătărăsc, voievodul fiind gata să primească “de o sută de ori moartea decât să își părăsească credința.” G. Mihăilă a subliniat importanța din punct de vedere ideologic și literar a corespondenței domnului cu Veneția. O superbă pagină de cronică, deci și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și numeroase toponime. În cazul zonei Hușilor, numele satului din apropiere, Tătărăni, arată că un grup din această populație nomadă s-a stabilit și în zona noastră. Lângă satul Arsura există Valea Tătarului. Tezaurul de monede bizantine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
său Petru o bucată de loc pe Sărata, partea de pe Elan care se afla mai jos de hotarul târgului Huși pe Drăslăvăț, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă Buzea și de la nepoata ei, Mărina, fata Husului, cu 40 de zloți tătărăști. Documentul menționa din nou hotarul: „Iar hotarul acelei bucăți de pământ să fie din hotarul târgului nostru Huși în jos, iară despre alte părți se fie după vechiul hotar, precum au apucat din veac”. Prin urmare, satul de mai înainte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
drumul pe lângă râul Prut până la Huși, unde râul Prut venit în Moldova din Munții Transilvaniei (informația este eronată, pentru că Prutul nu izvorăște din munții Transilvaniei, ci din Pocuția, n.a.) <trece> aproape prin mijlocul țării [...] De la Iași ca să mergi spre Țara tătărască o iei spre Huși, care este la o depărtare de 40 de mile de Iași, și acest oraș poate să aibă 300 de case”. Un alt misionar, Niccolo Barsi din Lucca, care a călătorit în Moldova în anii 1632-1639, constata
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este și calvin”). „La Huși - notează preotul, în continuare - sunt vreo 120 de case, care <sunt> de luterani, dar ar putea fi recâștigați și ei”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), Paolo Bonici consemna următoarele: „De la Iași ca să mergi spre Țara tătărască o iei spre Huși, care este la o depărtare de 40 de mile de Iași, și acest oraș poate să aibă 300 de case”. Așadar, în 1630 la Huși se găseau 80 de case, o biserică și un preot, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la numărul catolicilor, satele care țin de acestea, indicându-se și distanțele dintre ele. De pildă, în relatarea autorului anonim catolic despre misiunile religioase din Principatul Moldovei, datând probabil din 1776, este notat faptul că Huși este situat „către țara tătărască la o depărtare cam de treisprezece ore de Iași, cu biserica și reședința parohiei și a sacristanului are cam 300 de suflete. La Corni ... 200 de suflete.” Când a venit la Huși, la 19 august 1777, prefectul Antonio Maria Mauro
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]