338 matches
-
garda personală a domnului, nu pentru „toiul armatei". Bunăstarea materială a țăranilor și destoinicia militară a boierilor au făcut mărirea Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare, afirmă I. Bogdan în comunicarea prezentată. Mai târziu, Vasile Lupu în lupta cu hoardele tătărăști și-a chemat slujitorii ca „cine a vrea în dobândă să lovească pe tătari"... „și s-au găsit destui din neamul den hirea sa a moldovenilor lacomi la dobândă", spune Miron Costin (Opere alese, p. 125-126). Armata în dobândă este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea Domnul împotriva lor cu ajutor tătărăsc. Și cu acest prilej tătarii prădau țara chiar sub ochii Domnului și a oștirii lui, fără ca ei să îndrăznească a se opune. Când, la 1717, Mihaiu Racoviță merse cu tătarii să scoată pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
preoții către domnie și către vlădici". Dăjdiile erau de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare casă țărănească dădea în vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
secolelor al XV-lea și al XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doua domnie a lui Duca Vodă, din anul 1672: revoluția de la Orhei și Lăpușna, sub comanda Hănceștilor, împotriva lui Duca Vodă - și a grecilor care îl conduceau - l-a făcut pe domnitor să aducă în țară, pentru reprimarea mișcării, oștile tătărăști. Acestea, în luptele purtate cu insurgenții la Epureni, lângă Huși, au produs ținuturilor megieșite cu Hușii mari pagube și sărăcie. În vara aceluiași an, 1672, Sultanul începând război împotriva Poloniei, ca să ia cetatea Camenița, oștile turcești au trecut și s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ars-o tătarii și au dezbrăcat-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască în țară, deci și la mânăstiri s-a întâmplat să fie și în anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a fost prădată și averea sa, până și de odăjdiile bisericești. În anul 1740 tătarii au prădat și schitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceasta să aibă loc cu fastul cuvenit. Dar, de la o vreme, biserica lui Isac Balica dădea semne de oboseală, așa încât, între anii 1727 1733 s-a ridicat o altă biserică de către Grigore Ghica-Vodă, care după ce a pus stavilă unei invazii tătărăști, și-a consolidat puterea, primind firman de la Poartă de reînnoirea domniei. Printre alte multe treburi gospodărești, a început să refacă mănăstirile rămase în paragină, printre care și Biserica lui Balica. A împrejmuit o cu un zid cu metereze, i-a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
protestatare În mediul rural. Au izbucnit revolte ale țăranilor În județele Cluj (comuna Cuceu), Gorj (comuna Măceșul de Jos), Mehedinți (comunele Ciupercenii Noi și Calafat), Olt (comunele Dăbuleni și Vâlcele), Dolj (comunele Cioroiași și Băilești), Teleorman (comunele Dobrotești, Negreni și Tătărăști) și Suceava (comuna Drăgoiești)64. Dacă pentru violențele din anii 1951-1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a considerat vinovați pe Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, principalii săi rivali În PCR În intervalul amintit, pentru perioada ulterioară, când el controla deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conifere apare un colorit deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides var. schwedleri, Malus pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc, lujerii noi de la molid ș.a.), de verde intens argintiu sau albăstrui (lujerii noi de la Picea pungens var. argentea, Abies concolor ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
puterea miraculoasă ce au acordat-o țăranii lucrurilor din preajma lor, obiectelor obișnuite și uneltelor agricole, vizavi de forța lor tămăduitoare. Folosirea oalei de lut, a apei neîncepute, a frigăruii pentru carne, a aței de cânepă, a paielor făcute din mălai tătărăsc, precum și a altor unelte și ustensile casnice, ne duce cu gândul că ne-am afla undeva, în zona civilizației precreștine. Și obiectelor li s- au conferit puteri miraculoase, și muncilor agricole. Cu ocazia investigațiilor în rândul locuitorilor, i-am întrebat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toți călări. Cu dânșii a strâns o gireadă de boi la un loc cu vaci, cu viței, cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană cât puteau fugi înspre vetrele tătărăști. Tătarii, când au auzit huitul clopotelor, tropotul vitelor și mugetul lor, hoarda ostașilor nu știa ce urgie și mânie a lui Alah vine peste dânșii ca să-i prăpădească. Și nau mai așteptat să vadă ce și cum, au luat-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
economie, una românească și alta germană”. Informațiile despre Vama din “Dicționarul geografic al Bucovinei” sunt departe de a fi exacte. Despre monumentul Stâlpul lui Vodă se arată că “nu departe de târg, alăturea de drumul mare, se află vestitul monument tătărăsc, ridicat în 1717 de domnul Moldovei Racoviță, în amintirea expediției sale în Transilvania, unde, împreună cu tătarii aliați, a asediat orașul Bistrița” <footnote Em. Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908 footnote>. Sunt amintite întreprinderile industriale - fabrici de lemnărie de rezonanță
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost pe râul Ceremuș, care păstrează numele tribului tătar Ceremysli, cantonat acolo pentru pază . Nu este exclus ca și la confluența Moldoviței cu Moldova, mongolo-tătarii să fi stabilit un punct de vamă pentru trecerea în Transilvania. În vremea stăpânirii tătărăști asupra teritoriului Moldovei, satul care exista la confluența râurilor amintite, așezat pe terasa inferioară, lângă ape, și deci, supus deselor inundații, era o obște sătească, cu o organizare proprie, specifică. Această comunitate plătea către stăpânitorii vremelnici, așa cum procedase și în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tătarii, iar la 1290 clădesc orașul Caffa din Crimeea. Caffa atrăgea din interiorul ținutului numeroase materii prime și produse, precum pește, piei lucrate, carne sărată și grîu, pe care le cumpărau genovezii și le duceau tocmai în Italia. Prin ținuturile tătărăști de la gurile Dunării, care se chemau pe la 1360 Țara Moldovei, italienii făceau comerț de la Cetatea Albă și la Chilia, pentru care se certau în secolul al XIV-lea genovezii și venețienii, pentru negoțul de grîu. Aceste porturi s-au dezvoltat
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari"1135. Satul Cartal Seleuș era situat pe valea pârâului Cartal, un afluent al Casimcei, la 5 km E de satul Șiriu. Satul Pantelimon fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii (1853-1856)1136. Era situat pe valea pârâului Ceatal-Orman, la 14 km S-E de satul Șiriu, "într-o pozițiune sălbatecă (...) ce amintește de pustietatea de odinioară a Dobrogei"1137. Principalul motiv al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea Topologul Tătărăsc și Topologul Românesc, locuite majoritar de către tătari, respectiv români. La 4 km S-E de satul Topolog se afla satul Doerani. Acesta era traversat de pârâul Hagi-Omer. Prin acest sat trecea drmul ce lega Hârșova de Babadag. Satul Doerani avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Albuquerque și o facultate de agronomie la Las Cruces. Fermele sunt la distanțe mari unele de altele. Învățământul ca atare e destul de Îngreuiat. Trecem prin sătulețele indiene. Căsuțele lor, cu șiruri de ardei așezați la soare, Îmi amintesc de căsuțele tătărăști din jud. Constanța, În special din plasa Mangalia. Sunt acoperite multe cu pământ, acoperișurile devenind grădini botanice. Copii strâns Înfășați În scutece, stau În albii În fața casei. Pe prispe, În afară de ardei, stau Înșirați știuleți de porumb, fie pentru a le
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care a condus destinele țării lor se născuse într-o comună onorabilă, Scornicești, într-o familie de țărani săraci și cinstiți, în realitate, așa cum dovedește foaia matricola, Ceaușescu nu se născuse în comuna Scornicești, ci într-un cătun din apropierea comunei, Tătărai. Conform lui A. B. Cornea, originar din Scornicești, cătunul fusese întemeiat de câteva pâlcuri de tătari, refugiați prin partea locului după răscoală lui Tudor Vladimirescu, pe lângă care se aciuaseră ulterior mai multe grupuri de țigani nomazi. În timp ce comună Scornicești se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Episcopului de Slatina să-i adune într-o așezare temeinică pe toți cei de prin partea locului și să le ridice o biserică. Conform autorului citat, numele real al familiei Ceaușescu ar fi fost, inițial, Ceausoglu, care se traduce din tătăraște prin fiu de slugă. Toate aceste detalii biografice deveneau, firește, incompatibile - dupa 1965 - cu noul statut al lui Ceaușescu și imperativele calității sale de lider comunist, cu iz naționalist, ca să nu mai vorbim cu cele de geniu carpatin, titan al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
avem Chrestomaticul Românesku. Chrestomaticul Românesku nu-i decât prima parte a unei culegeri de istorioare traduse din literaturile antice (greacă, latină) și moderne (germană, franceză) între care enumerăm: Dialoghii a lui Diogen, de la Sinope de Gh. M.Wieland, Craiul solului tătărăsc către Alexabdru din Machědon de Quintus Curtius Rufus. Mai existau traduceri din Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22 cm) se încheia cu pasajul: „Sfârșitul mănunchiului întâi. Istoriile ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Enciclopedică, București. 113.Stoicescu, N. (1974)Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București. 114.Șandru, I. (1978)România. Geografie economică, E.D.P., București. 115.Șandru, I., Băcăuanu, V., Ungureanu, Al. (1972)Județul Iași, Ed. Academiei, București. 116.Tătărâm, N. (1984)Geologie stratigrafică și paleogeografie, Ed. Tehnică, București. 117.Teaci, D. (1983)Transformarea peisajului natural al României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 118.Trebici, V. (1982)Ce este Demografia, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică. București. 119.Trebici, V. (1991
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]