4,810 matches
-
milă și cinste". Ba el se și încuscrește cu Miron Costin, numindu-l staroste la Putna, post important în relațiile cu leșii. }ara era cutreierată de-a lungul și de-a latul de polonezi. Bătrânul Cantemir, aliat cu turcii și tătarii, îi combate cu succes. El se distinge în lupte, lăudat fiind chiar de sultanul Suleiman, după cum notează Neculce: C-așa merge în frunte, de nu se putea ține după dânsul. Șerban Vodă se înțelege cu Cantemir, care, înțelept, face mereu
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
târgoveț-doi mergând repede, mai mult alergând. Țineau capul tras între umeri, ca și cum s-ar fi așteptat în orice clipă să le cadă cine știe ce în cap... Măi Petrache! Tu vezi ce văd și eu? Uite cum arată târgul. Parcă au trecut tătarii. Și unde-s târgoveții? Costache, aici îi mâna unor haidamaci puși pe distrugere. Nu știu dacă ai văzut că au fost alese prăvăliile și casele evreilor și ale celor mai avuți dintre ceilalți. Pe măsură ce înaintau, bănuiala lor se adeverea pas
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
va avea un copil! Poți să ne spui ceva și despre tatăl acestui copil, încercă el să fie cât se poate de calm, punând stavilă în mod vizibil nervilor care năvaliseră peste sufletul lui greu încercat ca niște hoarde de tătari. Nu. Nici n-aș avea ce să vă spun! Deci, acest copil nu are tată. Ba are, dar bărbatul acela e căsătorit, are și el o fetiță... Să știți însă că eu sunt fericită! Fericită! Auzi, Maria, fata noastră este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pe care mai stăruiau picături de apă proaspătă întocmai unor perle. Olga făcu mai multe drumuri, vădit surescitată, de la saloane la oficiu, de la oficiu la camera copiilor... Voia probabil să-și liniștească nervii care năvăleau neînfrânați, asemenea unei hoarde de tătari pe caii sălbăticiți din stepele asiatice. Purta încă în întreaga ființă sacrilegiul pe care îl înfăptuise. Acum parcă îi părea chiar rău, avea remușcări, dar era prea târziu, nimeni și nimic nu mai putea aduce vreo reparație. Se spune, nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
camuflării termenilor obsceni se va dovedi, mai tîrziu, Sadoveanu: Cînd iese hogea în drum pentru treaba cea mică, apoi se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
De multe ori urmăream jandarmii plecând la instrucție. Seara când se întorcea îi așteptam la poartă pentru că ne aduceau fragi. Frumoase timpuri! Dar Baliff nu dormea. Tata, tot căpitan, este azvârlit la Bazargic, oraș cosmopolit din Cadrilater, cu greci, turci, tătari, bulgari, evrei. Era prin anii ’30, eram mărișor, la școală știu că ne-am împăcat cu toții. Îmi amintesc însă de o situație când am fost nevoit să folosesc forța asupra unui coleg. Îl lovise pe fratele meu. L-am dărâmat
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
doar limba proprie, care aparține sistemului han-tibetan. Luoba înseamnă "locuitori din sud" în limba tibetană. Naționalitatea tatar Tatar are aproximativ 3.500 de locuitori, care trăiesc în regiunea Xinjiang-Uigură. Au limbă proprie care este însă vorbită mai mult de etnicii tătari vârstnici. Ceilalți folosesc, în principal, limbile uigură sau kazahă. Religia acestui grup minoritar este cea islamică. Politica Chinei privind naționalitățile componente Având în structura populației nu mai puțin de 56 de naționalități, China este o țară multinațională, cu un cadru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
băiatul lu’ frate-meu, care-a făcut armata acolo, la Trocadero... - Trocadero? - Tro... ceva de felul ăsta, în drum spre Negru Vodă. Gicule, îl strigă pe altul, unde-a făcut armata al lui Mihai? - Care Mihai? - Frate-meu... - A, la tătari, dincolo de Techirghiol, la Topraisar. - Da, mă, așa, Topraisar... Ai văzut cum e? Secetă, tataie, te-neci în praf, turcaleți în căruțe trase cu măgari, femei în șalvari, țigănci în șalvari, cimitire de-ale lor, împrejmuite cu ziduri date cu var
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pentru amatori, da’ în restu’ anului e jale. Și urlă vântul ăla de cum începe toamna... Ai văzut bisericile turcilor? - Moscheile? Da, mai sunt pe-acolo, prin Dobrogea. - Parcă ești pe altă lume... Nepotu-meu, pifanu’, era să fie tăiat de niște tătari, s-a dat la una de-a lor. Abia a scăpat... Sunt cam iuți de mânie pe-acolo. Acum câteva luni i-au bătut măr la Topraisar pe niște soldați de-ai noștri care se pregăteau să plece în Afganistan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
avea chef. Se strădui să deslușească ce scria pe firme, cu siguranță și hotelul, dacă mai era, se informase de la București și i se spusese "parcă este unul, al unui turc, Ali Mehmet, desigur e curat, turcii sînt curați, cu tătarii nu prea merge", și hotelul era cuprins de întuneric. Cine să vină la ora asta într-un astfel de tîrg? L-a găsit, cu toate că întîi a trecut prin fața lui fără să-și dea seama, cînd s-a întors, ușor îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
salvare a Țării să înceapă de aici, din Vladia, capătul cel mai îndepărtat de toate cîte sînt înfierate în programul vostru". încetul cu încetul culoarea normală reveni în obrazul colonelului Stoicescu, normală pentru el, oricum tot pământie era, cine știe ce strămoș tătar o fi avut în spiță, de la care a rămas doar culoarea obrazului și părul aspru, cu firul gros care asalta fruntea voind s-o năpădească. "Ei, primul, eu te-am întrebat dacă subscrii, avem adeziuni, domnule adjutant, adeziuni în regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tainică a trupului de băiat îi provocă o senzație necunoscută. La intrarea în ogradă, foșnetul lugubru al frunzelor de păpușoi îl făcu, chiar și pe Renar, să tresară. Fără vreun cuvânt, o luară la fugă amândoi deodată, ca și cum hoarde de tătari i-ar fi gonit din urmă. La lumina becului din camera modestă, întâlnindu-și privirile zăpăcite, Renar și Luana izbucniră în râs. Când veni momentul ca băieții să spună "Noapte bună!" și să se retragă în camera lor, cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
triumf de Erich Maria Remarque, personajele A și B din Herr Meister de Walter Jens, frumoasa Remedios din Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez, tânărul mort-viu din Stele reci de Guido Plovene, tânărul ofițer Giovani Drago din Deșertul tătarilor de Dino Buzzati, modesta doamna Macauley din Comedia umană de William Saroyan, Cel fără Nume din piesa Omul și masele de Ernst Toller, Banco și Machbeth din Machbeth de William Shakespeare, Herbert și Francisca din Frank al V-lea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Adică, acolo e o bandă rulantă cu bagaje din toate timpurile și cad în golurile de vreme ca într-un anafor? Paznicul ruginit, câinele și colegul din Baldovinești erau, la rândul lor, uitați de timp de pe vremea primei invazii a tătarilor. Muriseră demult, dar păzeau intrările în Brăila pentru prevenirea unui atac, din partea oricui ar fi fost. Mai vechi decât orașul, se mulau după vremuri, dar nemișcați în post vegheau nemărginirea ce nu trebuia tulburată. Maica Divină a Naturii îi ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de turiștii cosmici pe stick-uri minuscule. Un troc din care brăileanul fanariot cu sânge de evreu, comportament de țigan, hapsân la bani ca un țăran, greu de cap ca un bulgar, îndărătnic precum un ungur, iute la supărare ca un tătar, bețiv ca un rus, leneș ca un turc, pervers ca un francez câștiga enorm, multiplicându-le și oferindu-le pe bani grei doritorilor. Spionii cosmici deveneau mai avizi de informații, dotând și pe preșcolari cu camere de filmat, oferind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Să fi promovat oare tot cu "atu-ul" pe care îl ondulează pe scenă? La întrebarea "cu cine s-au luptat românii la Mărășești", din 15 blonde doar una a știut răspunsul. Cu turcii, cu otomanii, cu Carol Întîiul, cu tătarii etc. au fost răspunsurile zîmbărețelor fete, unele absolvente de facultăți onorabile. Dacă fetele acestea sînt atît de sărace cu duhul, de ce se dau în spectacol? Ce cîștigă dacă apar într-un grup de analfabete notorii? Visează ele că-și vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
post! A trecut Dumnezeu pe lângă tine, nu i-ai prezentat onorul. 33. Autobuzul 8, Sibiu, Șelimbăr, Pădurea Dorului, Cisnădie. Ungurii au zidit cetate acolo unde cetatea știa să crească, regele Geza a pus primul piatra, apoi au venit cumanii, pecenegii, tătarii, mongolii, turcii, apoi au venit sașii. Emric, Vladislav, Slasburg, Francisc, piatră peste piatră. Peste cetate au trecut ciuma, holera, tifosul, focul, coloniștii, imperialiștii, principii, regățenii, comuniștii, comuniștii, comuniștii. Cetatea a fost colonie, apoi așezare între patru drumuri, apoi târg (Marktrecht
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o armată de 50.000 de oameni, fără a pune la socoteală flota numeroasă și bine întreținută. Să privim acum Rusia: o țară imensă, care seamănă cu universul ieșit din haosul primordial. Ea se mărginește într-o parte cu Imperiul tătarilor și cu Indiile, iar în cealaltă cu Marea Neagră și Ungaria. Frontierele ei se întind pînă în Polonia și Letonia; la nord-vest se află Suedia. Rusia poate avea de trei sute de mii de ori teritoriul Germaniei în lățime și de mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
grădini și păduri. Ca și cum răscoalele, războaiele, Încăierările de la vedenii de sfinți și arătări de draci nu ar fi fost de ajuns, țîșneau parcă de nicăieri, pe caii lor mici și iuți, În expediții de pradă, patrulele zise „de recunoaștere“ ale tătarilor. Nu se revărsau ca-n vechime prin trecătorile munților dinspre răsărit, ci se iveau din apus, ieșind din cetatea Oradei. Le poruncea un agă, cel mai temut dintre toți fiind Hussein, la picioarele căruia tătarii depuneau roadele jafurilor, de multe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
patrulele zise „de recunoaștere“ ale tătarilor. Nu se revărsau ca-n vechime prin trecătorile munților dinspre răsărit, ci se iveau din apus, ieșind din cetatea Oradei. Le poruncea un agă, cel mai temut dintre toți fiind Hussein, la picioarele căruia tătarii depuneau roadele jafurilor, de multe ori femei și bărbați răpiți de pe unde Îi lovise lipsa lor de prevedere. După Înfrîngerea turcilor și a lui Thököly la asediul Vienei, după Împrăștierea curuților neconsolați prin fel de fel de ascunzișuri - de predilecție
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
acela nu putea fi, la vremea aceea, decât Leica." Dora scrutează din nou chipurile de pe cele două fotografii mărite. Cel al bărbatului marcat cu cruciuliță... Forma ochilor care privesc țintă spre aparatul de fotografiat o fac să tresară. : "Ochi de tătar..., așa îl tachina mama pe tata... Așa sunt și ochii mei, trași mult spre tâmple... Ritmul inimii Dorei se accelerează în timp ce gândește : "Deci... Deci, el, al treilea din dreapta este tata... ". Și fotografia femeii cu o fetiță de mână relevă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mea creștea văzând cu ochii ; ca tolerată în casa mai marelui locului putem să dosesc pentru ea câte ceva de mâncare. Devenise o fetiță sperioasă, gata mereu să se ascundă, o fetiță care moștenise de la tatăl ei nu numai ochii de tătar, dar și aplecarea spre carte. Buchisea de la patru ani abecedarul în limba română pe care reușisem să îl pun de-o parte, împreună cu alte câteva cărți, dintr-o bibliotecă școlară devastată. Cât despre continuarea studiilor universitare nici nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ne știm... Amintiți-vă numai ce-au făcut minerii, că i-au ciomăgit pe bucureșteni de parcă erau huni, nu români... Dar țara asta oare cine a distrus-o? Nu cumva tot unii dintre ai noștri, că doar n-au venit tătarii! Bătu-i-ar Dumnezeu să-i bată de jefuitori nemernici ce sînt! Pentru aiștia ne-ar trebui niște ciomăgari ori ceva polițai, precurori și giudecători... Dar și mai multe închisori. Că la Botoșani nu mai încap găinarii! * * * Dat afară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
plexi moderne, grădină de zarzavat, sector zootehnic bine organizat și culturi de toamnă ca peria, măi oameni buni!.. Putem deveni cu adevărat cămara Sucevei și a Folticenilor, mai ales că aproape toți din împrejurimi au spulberat tot avutul obștii ca tătarii... Ca mâine vor ajunge și ei clienții noștri la cumpărături sau, dacă nu, ofertanți de terenuri pentru arendă. Da, așa-i, bade Nicolai! Dumneata ai dreptate! Aista-i unicul drum pe care trebe să-l urmăm! Ca să nu încurcăm prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o zi cu un vînt tăios, de tremurau și caii celor doi birjari care așteptau la gară. Unul dintre ei era Șukuri pe care îl știa de păduchios dinainte să plece la armată. S-a urcat lîngă el pe capră. Tătarul nu l-a recunoscut și mai să-l dea jos din birjă: - Așteptam la cineva! Acasă, cînd a intrat în curte - cîinii, pe el! Scheunau fericiți, iar Max lupul i-a pus labele pe piept și l-a împins cu
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]