376 matches
-
Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr.Oprișanu, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A.Petre, Const.R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sân Giorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C. Zancu. La Bârlad, unde G.Nedelea „redacta ziarul Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Const. Mațievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al. R.Ni țulescu, Ion G. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const C. Rarincescu, dr. Barbu Solacolu, Ion SânGiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P.Voinescu, C.Zanc u. Cine simt pentru Bârlad și se îndreaptă către Academia Bârlădeană de astăzi, vor spune o scriitorii de m âine... Că rămân actuale spusele lui Nicolae
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Murărașu, Const. Mațievici, M.Mihăileanu, Cicerone Mucenic, Al.R.Nițulescu, Virgil Nițulescu, M.Negreanu (M.Schwartz), Ion Gr. Oprișan, G.Ponetti, C.V.Slobozeanu, Barbu Solacolu, Petru Strihan, V.V. Stanciu, Aurel Stanciu, Vintilă-Rusu Șireanu, Theodor Riga Herodot, Florica Ionescu Tutoveanu, Gh.Tașcă, Petre Todice scu, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu Dim.I Zaharescu, C.Zancu, iar de la Huși - D. Alistar, Octavian Angheluță, I.P.S.Nifon Criveanu, Gh. Cotescu, Marin Benchiuj, Al. Bendorf, Costache Calligari, M.Cișman, V. Chisocof, Ion David, Const. I. Dinescu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dar și o importantă marfă la export. Am expus următoarele piese existente în colecție: arc de vânătoare, capcană de urs, capcană pentru vulpi, capcană cu lanț, capcană pentru vrăbii, arme de vânătoare, corn pentru vânătoare, cotlere pentru praf de pușcă, tașcă, scaun de vânătoare precum și o serie de trofee: craniu de lup, craniu de jder, craniu de pisică sălbatică, trofeu de cerb, trofeu de căprior. Acest segment de expoziție l-am divizat în două: primul prezintă imagini și piese care ilustrează
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
le oprește. Atunci moașa se duce iar la iad - și iar e respinsă, și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limba engleză arsură de vârf sau de capăt) este numită și arsura uscată marginală în care marginea limbului se îngălbenește, se brunifică și se necrozează. La cartofi, carența de potasiu favorizează o formă de înnegrire fiziologică (brunificare internă) a tuberculilor (Tașcă, Gh., 1979), care dispare în 43 momentul fertilizării diferențiate cu acest element, iar gradul de rezistență la fiziopatii și boli parazitare sporește. La strugurii de masă, deficitul de potasiu contribuie la micșorarea conținutului acestora în glucide, precum și la o colorare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mici, de formă neregulată, deformați, care prezintă o coajă aspră, pieloasă și au adesea o crăpătură exterioară. În interior apare o pătare brună sub coajă, spre capătul de prindere pe vrej, care se poate dezvolta și în dreptul vaselor conducătoare. (Tașcă, Gh., 1979). Îngrășămintele foliare care conțin microelementele B și Zn contribuie la prevenirea carențelor și la sporirea conținutului în glucide din struguri și fructe. Poluarea produselor horticole cu substanțe minerale dăunătoare este mai evidentă în apropierea obiectivelor industriale sau chiar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
al județului trimitea Prefecturii un tabel cu numele tuturor agenților veterinari propuși de către Serviciul Sanitar Veterinar cu ocazia „...înființării celor 15 agenții Veterinare”. Iată care erau aceștia: „Bertea Constantin (Coroești), Râpan Constantin (Băcani), Stancu Gh. Vasile (Fruntișeni), Avram Nicolae (Vinderei), Tașcă Alecu (Pochidia), Burghelea Ion (Adam), Pârțu C.Gheorghe (Cârja), Arsene T.Chiriac (Ghermănești), Ocrain Emanoil (Plopana), Vasile C.Istrate (Rădeni), Ifrim Aurel (Coroești), Balaban Tiberius (Puiești), Popa N.Vasile (Punitșeni), Popa I.Ion (Buda Pătrășcani)”. Potrivit acestui document, comuna Ciorăști
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mahmur Stalin. Iată pe ce case puseseră ochii ofițerii români și câți bani de toată batjocura urma să deconteze Ministerul de Interne, via CRPAA, în contul cazării rusnacilor: „Marcu Reder (Regală, 34; un antreu și cinci camere, 1500 lei/lunar); Tașcă Constantin (Regală, 36; un antreu și trei camere, 2500 lei/lunar); Ivanovici Cezar (str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără vin sau rachiu c-ar fi fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
impactului negativ la nivelul economiilor naționale, În special prin evitarea transferului costurilor crizei În țările În curs de dezvoltare. 1.1 Aspecte generale ale crizei economico financiare: cauze, trăsături, efecte Drd. Carmen Raluca Ionescu Drd. Lucian Vasile Anton Drd. Radu Tașcă Dr. Magdalena Rădulescu Interpretarea fenomenelor de criză a generat multe dezbateri, indiferent de perioada de manifestare, privind tipologia crizelor, canalele de transmitere, modul de gestiune și rezolvare, precum și prevenirea și tratamentul acestora. Deși crizele precedente au dezvoltat, prin experiență și
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Burdea) / 161 Capitolul 4. "Hanul Ciorilor" sau unde se vede cum croncănitul se poate face tril / 167 4.1. Fuge de ploaie, dă de noroaie / 167 4.2. La osul cu carne se adună ciorile / 171 4.3. Fală goală, tașcă ușoară / 176 PARTEA IV: FERVOAREA Capitolul 5. Slavici cel cumpătat / 185 Capitolul 6. Slavici cel tragic / 207 6.1. Slavici și începuturile sale sub semnul tragicului / 207 6.2. Între tragic și dramatic: periplu în proza slaviciană / 209 6.3
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fermă a unei părți importante a intelectualității austriece. De unde această intuiție excepțională a scriitorului ardelean? Nu știm. Capitolul 4 "Hanul Ciorilor" sau unde se vede cum croncănitul se poate face tril 4.1. Fuge de ploaie și dă de noroaie Tașcă, orzar de la Obor era un om cu care ai putea să spargi ziduri... Nu-și aducea aminte să fi umblat vreodată pe drum părăsit ori să se fi adăpostit în casă pustie, dar știa că nu i-a fost urât
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lucrase și la case părăsite și știa de aceea mai multe, nu-l putea speria ușor cu poveștile lui pe un asemenea om. La un pahar de vin și unul de vorbă, multe se spun și apoi multe se uită. Tașcă n-avea să lase să treacă pe lângă el sfaturile unui bărbat serios cum e Sfredeluș, așa că nu va mai umbla niciodată liniștit cu bani nescuipați și nedescântați. Ce dacă nu credea în asemenea fleacuri?! Dacă scuipa și zicea, asta nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai umbla niciodată liniștit cu bani nescuipați și nedescântați. Ce dacă nu credea în asemenea fleacuri?! Dacă scuipa și zicea, asta nu putea să-i strice. Călare pe buiestrașul lui, cu biciul atârnat de șea și cu cuțitul la brâu, Tașcă se întorcea voios la București de la Alexandria, după un negoț bun. Lasă că și timpul era frumos! După-amiază s-a pornit însă pe neașteptate un crivăț. De voie de nevoie, el avea să se abată din drum ca la o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
drum ca la o jumătate de ceas și să mâie la "Hanul Ciorilor". Calul mergea și mergea, dar casa cea mare cu ferestre bine luminate nu stătea parcă nici ea pe loc. Când în fața ei, când în dosul ei, lui Tașcă tare-i venea să facă calea întoarsă. Dacă crivățul te bate în câmp deschis, ce alta ai putea să faci decât să cauți cotlon să te aciuezi din drumul lui?! Luând-o peste arături, bărbatul se pomeni în spatele ciudatului han
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ori albanez ce-o fi fost; cu cei doi olteni cu priviri agere sau cu neamțul zdrențuros, o stârpitură de om spân, cu câteva fire de păr roșu drept barbă, cu glasul pițigăiat, cu ochii mărunți și vii, curat cum Tașcă și l-ar fi închipuit pe Satana. Apoi și locul era așa de te simțeai oarecum fermecat în el, o încăpere largă și scundă, cu pereții pătați de muște și gălbeniți de fum, aproape goală și luminată de o lampă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fum, aproape goală și luminată de o lampă proastă care se afla în peretele de la tejghea. Unde mai pui că străinii se încing la povești despre morți, moșteniri, tronsnituri și tocăneli în miez de noapte care îl poartă departe pe Tașcă așa ostenit cum era, că nu știe dacă lucrurile se petrec aievea ori e numai vis. Spre miezul nopții, când sluga aprinse lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau ușile și ferestrele de parcă te aflai într-o corabie purtată de valuri. Urâtă casă! Odaia era mare și goală: un pat, o masă, un scaun, două ferestre, trei uși, una fără cheie. Urât lucru! Tașcă propti o ușă cu scaunul, pe cealaltă cu masa. Acum era bine. Putea dormi, da, însă nu-i venea somnul. Nici nu era de mirare cu atâtea tocănituri, pocănituri, zăngănituri, zgâlțâituri. Avea dreptate Sfredeluș: e fioroasă întunecimea mai ales când
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa deschisă era frate-său răposatul, drept, nemișcat, așa cum îl știa el. Îi dăduse în grijă toată agoniseala sa și o fetiță. Pe Tașcă nu-l lăsa firea să facă socoteala cinstită și să despartă ceea ce era al lui de ceea ce i se cuvenea fetei. Se ridică în capul oaselor. Nu era nimeni, nimic nu era în ușa deschisă. Vedea ușa dată înapoi, vedea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ea, așa cum o pusese el. A visat?! Nu, n-a putut să viseze fiindcă nu dormise. Trebuia să plece din afurisita asta de casă, acum, în toiul nopții. Degeaba râdea neamțul, degeaba spunea hangiul că se luminează de ziuă, că Tașcă o ținea una și bună că n-au trecut două ceasuri de când s-a dus să se culce. Abia târziu, pe șoseaua Bucureștilor, a început să dea cu socoteală că el tot a dormit și totuși era neliniștit. Se luminase
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
maximum resursele și talentul de prozator realist. Fără a-și fi uitat în vreo privință însușirile funciare de romancier sau știința antropologului-psiholog de a sonda profunzimile sufletești ale eroilor săi, Slavici e acum și un povestitor așezat asemenea personajelor sale. Tașcă e un om dintr-o bucată, la fel și Sfredeluș. Nu există nici un pic de poezie în istorisirile despre răposați, casele părăsite și bântuite sau despre banul legat. Eroii nu povestesc pentru a-și ușura sufletul ori pentru a-și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asemenea comisului Ioniță. Suspansul e amplificat de gravitatea întâmplărilor și de limbajul în care sunt prezentate. Nu e aici loc de zâmbetul sub mustață ori de ironia verbală a conului Fănică. Confruntarea cu straniul, miraculosul sau supranaturalul îl găsește pe Tașcă pregătit ca pentru luptă. Necunoscutul e perceput ca o intruziune agresivă și violentă, de aceea determină o dublă reacție: una de apărare și o alta de respingere. E parcă o confruntare corp la corp, pe viață și pe moarte. Senzaționalul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Mânjoală a lui Caragiale ezită, amână și păstrează confuzia până la capăt. Adâncirea și încurcarea pistelor e legea fundamentală a fantasticului pur, după Todorov, căci "el nu durează decât atât cât ține ezitarea"148. În textul lui Slavici, la sfârșit, Tașcă profund marcat de experiențe trăite alege să-și pună ordine în viață. Nu știm dacă optează să-i dea crezare lui Sfredeluș sau dacă spaima fusese atât de mare, încât hotărârea nu poate fi decât una indiferent dacă el crede
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e un cotlon, iar cârciuma, o încăpere largă și scundă, cu pereții pătați de muște și gălbeniți de fum, aproape goală și luminată de o lampă proastă care se afla în peretele de la teșghea. Ostilitatea casei e resimțită organic de Tașcă. Deși baricadat în odaia de dormit, eroul se simte în continuare în primejdie. Somnul e o formă de abandon pe care nu și-o poate permite fără riscuri. Hanul Ciorilor nu e loc de petrecere, de întâlnire și de refugiu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și securizat al obștei. Părăsite, moara și casa bisericească își pierd calitatea de loc, consacrat de bătătură, de așezare a ființei, devin spații ale necunoscutului, ale incertului în care își fac sălaș diavolii. Deși se simte fermecat de ciudatul han, Tașcă nu se lasă prins de vraja lui: Stăpânit de gândul că nu poate să fie la mijloc decât un joc al Necuratului, el luă hotărârea de a se îndepărta fără întârziere din afurisita aceasta de casă. Eroul e om simplu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]