541 matches
-
lași? . - E posibil?! Un Salvator Rosa? Unde mai găsiți o asemeneaocazie? . - Ce zici de vreme? Bănuiesc că o s-avem o toamnă superbă și lungă. Știu că ești foarte versată în taioruri, te-am zărit odată cu o stofă tabac splendidă. Nu tabac, așa ca frunza scorojită, ca foaia de arțar uscată care bate în roșu. . - Vă pricepeți în nuanțe! . - Eu mai puțin, dar dumneata!... Aici e o beție pentruochi, cum ai aranjat porțelanele, chilimurile. Înainte ședeau toate pachete. - Și mie îmi place
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dar iată ce transformă un act de simplă condescendență în veritabil eroism. Buna maică era devorată de un cancer care răspândea în jurul ei o miasmă teribilă de care nu era conștientă. Or, să fie remarcat că preotul nu lua niciodată tabac în timpul partidei, de teamă să nu lumineze sărmana bolnavă asupra tristei sale poziții. Câți oameni au avut credința, de acest 1 mai, să facă o singură zi ceea ce bătrânul meu preot a făcut timp de cincisprezece ani! Și totuși! Am
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care este esența timpului și "unde" s-a dus "timpul acela". Ieșim afară și, în piața domului, prima vitrină de care dau cu ochii este a unei formidabile fromagerie specializate numai în brânzeturi de capră. Cenușii, negre sau de culoarea tabacului, în vitrină se înalță turnuri și stive de rondouri de brânză veche, unele de mărimea unei farfurioare, altele abia cât o monedă: Bonton de Culotte se numesc, Hosenknopffle. Îmi vine în minte Horia Bernea care mânca așa ceva în sudul Franței
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Lyon, Josette, Encyclopedie Pratique des vitamines, des sels minéraux et des oligo-éléments, Hachette, 1996. David, Jean-Marc, Les meilleurs remčdes naturels anti-vieillesement, LMV Éditions, 2002. Dittrich, Kathi, Leitzmann, Claus, Ces aliments qui nous protčgent, Terre Vivante, 1999. Gaudefray, Nöel, Vaincre la tabac. Guide du sevrage tabagique, Éditions Frison-Roche, 1998. Laffont, Genevičve, Les vertus du soja, Michel Lafon, 2000. Laffont, Genevičve, Bertolette, Marinilda, Les bienfaits de l’ail, Michel Lafon, 1999. Lagrue, Gilbert, Arrêter de fumer, Odile Jacob, 1998. Nathan, Paul (Dr.Ă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
legume etc.? Îi plăcea să mănânce? Digera bine și repede? Dormea după masă? Avea dese indigeste? Vărsa câteodată? Era constipat? Avea adesea diaree? Urina mult? Se scula de multe ori să urineze? Fuma? Și de când? Câți bani pe zi? Priza tabac și de când? Câți bani pe zi? Regulile le avea bine? La ce epocă a avut ultimele reguli? Lua de obicei medicamente (morfină, cocaină, eter, cloror, bromură etc.). Somnul La ce oră se culca? La ce oră se scula? Adormea îndată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
elementare de higienă și științe fizico-naturale aplicabile întrebuințării vieții”, cunoștințe de istorie și geografie, un curs de „instrucție civică”, morală și religioasă, muzică și desen. În ceea ce privește lărgirea și adâncirea cunoștințelor profesionale, se ofereau cursuri practice (pentru dulgheri și zidari, pentru tabaci și pentru comercianți) și se preconiza înființarea de școli profesionale, „școli pentru meseriași” (Ștefan, 1967). În 1992, la 5 iulie, Societatea a fost reînființată ca asociație de educație și cultură cu caracter obștesc, apolitică și independentă, propunându-și următoarele scopuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anilor în toată gama de afaceri și organizații. Doug, un tânăr muncitor în construcții, era ca o stea strălucitoare într-o meserie văzută adesea ca îmbrățișată de muncitori ursuzi, necizelați și duri, cu părul lung, cu barbă și care mestecă tabac. Nerăbdarea sa de a face tâmplărie de calitate era însoțită de un comportament onest, sobru, prietenos și de încredere. Valoarea lui Doug era evidentă fiecărui angajator în parte, chiar și atunci când nu căuta de lucru. A fost avansat pe scara
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
venind din partea bărbatului spre fată, fără ca aceasta să fie obligată să răspundă în prima etapă. În documentele care privesc desfacerea logodnei se vorbește întotdeauna de statutul darurilor primite de fată din partea logodnicului ei. Ce fel de daruri se dau? Ilie tabac dăruiește logodnicei sale, Ghena, fiica lui Hristea tabac, „atunci când au schimbat inelele“, următoarele, „niște galbeni, o oglindă și 2 basmale și un inel“. La rândul său, Asa na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fie obligată să răspundă în prima etapă. În documentele care privesc desfacerea logodnei se vorbește întotdeauna de statutul darurilor primite de fată din partea logodnicului ei. Ce fel de daruri se dau? Ilie tabac dăruiește logodnicei sale, Ghena, fiica lui Hristea tabac, „atunci când au schimbat inelele“, următoarele, „niște galbeni, o oglindă și 2 basmale și un inel“. La rândul său, Asa na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la logodnă și în zilele următoare, „o farfurie de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șapte bărbați nu are un motiv anume pentru a-și justifica gestul. Ioniță bărbierul invocă vorbele purtate în mahala de fată a doua zi după logodnă; Ioniță Racotă se consideră prea sărac și incapabil de a ține o familie; Ivan tabacul s-a răzgândit pur și simplu; în timp ce Asanache invocă certurile intervenite între ei și care au fost în măsură să-i schimbe părerea. Mult mai ciudat pare motivul invocat de Teodor Ciocan. Aceasta susține că nu se poate căsători cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache Rohanu etc. Numele satelor încorporate devin nuclee denominative polarizante, structurînd adevărate familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vreo două sulițe pe cer. Era pe la 1881... în ajun de Sânt-Ilie... La casa pădurarului, în ceardac... dondănit molcom de oameni. Anton povestea întâmplări, din război, cutremurătoare și despre Anul mântuirii... Bătrânul Toma, cu barba sprijinită în pumn, pufăind rar tabac, asculta cu fața încremenită. Și Domnica, sora lui Anton, cu Anuca în poale, netezindu-i cu degetele rășchirate părul pe creștet, asculta cu răsuflarea tăiată; doar, era vorba și de Ion, bărbatul ei, căzut în fața Griviței. Războiul se sfârșise demult
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înspre Sânt Ilie... În seara aceea, din luna lu‟ cuptor, fără să fie rugat, se pomeni povestind... -...Deo săptămână înduram soare... începu elcu glas tremurat. Răsuci o țigară, în foița subțire... și‟i întinse punga, din piele de oaie, cu tabac lui tătâne-su, bătrânul Toma. Asta însemna că povestirea avea să dureze... ...Cum spuneam... de-o săptmană înduram, numa‟ colb și soare.. Nici măcar o adiere de vânt... Zăpușeală mare, mare zăpușeală, fără o fărâmă de nour... Cerul, parcă blestemat, rămânea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în vatră, făcându-i pe toți din casă să tușească și să lăcrimeze... Când se strângea sus pe cuptor, lângă bunicul Toma, bătrân și beteag, ca să-și dezghețe picioarele și mâinile rebegite, asculta înfricoșată pe bătrân, între două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind, ea asculta urletul sinistru al vântului împletit cu urletele jalnice de lupi înfometați. Era sinistru și înfricoșător. La început se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-i aruncă o privire care‟l încremeni. Dacă o dată te mai prind, te‟mpușc! ... și‟i întoarse spatele. Chipul lui smolit, vrând să zâmbească, se încruntă la ei, ca la lupi, între niște mustăți vânjoase, arse de soare și de tabac. - Hm?!.. făcu bătrânul, ridicând cu nevinovăție privirile lungi către Anton. El însemna unde să așeze capcanele pentru lupi și le rânduia pentru a doua oară, în zori, pentru iepuri. Moș‟ Chifu trăia din braconaj... Punea capcane, și la o zi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cel mare, Ivan, să aducă, la ușa grajdului, fânul rămas. Porni, hotărât, prin pârtia reavănă, dar se întoarse auzind glasul demult știut al vecinului Dimitrie: Ceas cu noroc, gospodar! Nu vrai să-ți dau din norocul meu? Ho, Ivan, davai tabac? Nu te-ai putut rupe de limba rusă, cazac necredincios? Astăzi, n-am luat nici un boț de mămăligă! Ai uitat că-i ajunul Crăciunului, păgânule? strigă răspicat Fetea. Apăi, eu am venit cu gânduri bune. N-ai uitat că trebuie
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
soi de neliniște ascunsă, ca și cum s-ar teme că a uitat ceva. Poate eu sunt mai trist decât ea. Am iubit-o în casa aceasta. Am iubit-o pe pavimentul de gresie, pe divan, pe cuvertura de pluș de culoarea tabacului, lipită de perete, în baie, în bucătărie, am iubit-o în lumina zorilor, în adâncul nopților fără lună. Și brusc îmi dau seama cât de mult iubesc casa aceea care tremură încă, o dată în timp ce o mașină trece pe viaduct. Privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
știe exact ce are de făcut, o Îmbrățișă pe la spate, Îi puse o mână pe buze și cealaltă pe ochi și Îi sărută ceafa, rădăcina părului, umerii. Un parfum delicat de săpun de toaletă Îmbinat cu o aromă ușoară de tabac de la pipa lui Teddy Îi pătrunse În nări, amețindu-l cu o dorință vagă și cu o tristețe pe care Încercă s-o Înăbușe. Ridică În brațe trupul subțire, copilăresc și, la fel cum Îl purtase În brațe pe Dimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spălăcite, perechea unor ochi de crap, priveau imobili pe deasupra ochelarilor, Peter Altenberg a trecut viața prin imaginar, și nu s-a trezit poate niciodată din fantastica lui reverie. În toiul verii, el purta o manta cu pelerină scurtă, de culoarea tabacului și o pălărie decolorată și pleoștită. Avea sandale cu tălpi de lemn, care în plimbările sale nocturne pe trotuarele de piatră ale Vienei, vesteau cadențat trecerea lui, cu mult înainte de a-și face apariția. Se oprea să sărute mâna unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
importate. În stradele unde erau așezate acele industrii, de care ne amintesc încă numirile acelor strade, astăzi întîlnim mai cu seamă izraeliți, comercianți cari vând haine gata aduse de la Viena și Pesta, și altele. Meseriașii români ce mai există, precum tabaci, ciobotari, căldărari, dispar căci nu mai sânt în stare a se susține. În București erau în anul 1859 meseriași 6886 capi de familie, în care număr nu sânt membri de familie, calfele, ucenicii. Din 6886, erau de religie ortodoxă 4963
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
retras brevetul, ar fi plecat demult. Soneria de la ușă o făcu să tresară. Jones se mulțumi doar să ridice capul, după care intră în baie. Nu-i plăceau intrușii. Era foarte inteligent. Stinse țigara (garantată fără produse cancerigene, nicotină sau tabac... iar abuzul fără pericol, dacă ar fi să dai crezare inscripției de pe pachet), și se duse să deschidă. Nu se osteni să se mai uite prin vizor. Imobilul era bine supravegheat. Și apoi, după cele prin care trecuse, n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ea Îi mărturisește că e fiica lui Scaraoțchi și nu poate face fericit un om. Cu mine ai să fii nenorocit, da tot ești norocos, zice. Îi cere s-o ducă la tatăl ei și să-i ceară cutia de tabac (când o deschizi apare un negru care poate orice), cuțitul de la brâu (atâta vreme cât Îl poartă la brâu, rămâne tânăr, viață făr' de moarte), mărgelele (În cazul În care i se Întâmplă ceva, curge sânge din ele). Eu, ce sunt cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
generală, au același rezultat și consecințe. Pe termen lung, anumiți pacienți preferă să se identifice cu un grup de toxicomani mai curând decât a recunoaște apartenența la o maladie mentală. Un studiu realizat de Dalack (1998) demonstrează prevalența consumului de tabac În cazul populației ce suferă de schizofrenie: dacă În populația generală consumul de tabac se situează În jur de 30%, În cazul populație diagnosticate psihiatric consumul de tutun se ridică la 68 -88%. 30 % dintre subiecții schizofrenici fumează până la 40
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
identifice cu un grup de toxicomani mai curând decât a recunoaște apartenența la o maladie mentală. Un studiu realizat de Dalack (1998) demonstrează prevalența consumului de tabac În cazul populației ce suferă de schizofrenie: dacă În populația generală consumul de tabac se situează În jur de 30%, În cazul populație diagnosticate psihiatric consumul de tutun se ridică la 68 -88%. 30 % dintre subiecții schizofrenici fumează până la 40 de țigări pe zi, iar 40% peste 40 de țigări pe zi. Ca și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]