364 matches
-
și Azizis, care le vom vedea că erau în Banat, încât astfel vom dovedi credem pe deplin că în prima lui expedițiune Traian a trecut Dunărea la Vi-minacium și a intrat în Dacia pe calea cea mai apuseană însemnată pe tabula Peutingeriană. Aici la Viminacium, astăzi satul Costolaț în Serbia, Traian puse să se arunce un pod de dubase, pentru a cărui întocmire el se folosi de o insulă ce se afla în mijlocul fluviului și care există și astăzi sub numele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
armata romană prin spioni, din care Romanii prind într-o zi pe unul, și îl aduc de păr, cu mânile legate la spate, înaintea împăratului.. Traian ajunge la Bersovia, trece după aceea la Aixis, sau Azizis cum este însemnată pe tabula Peutingeriană. De aici el se îndrepta către valea Timișului, din care trecând pe urmă în acea a Bistrei, trebuia să ajungă pe o cale bătută deadreptul sub zidurile Sarmizagetuzei. La Tapae în același loc unde și generalul Julian al lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ale lui Traian asupra războaielor Daciei: «de aici am plecat la Bersovia apoi la Aixis». Traian, plecând de la Lederata în sus pe drumul ce duce de aici la Tibiscum, trecu prin stațiunile identic denumite si puse în aceeași ordine de tabula Peutingeriană, Bersovia și Azizis. Astăzi pentru a merge de la Costolaț către nord, trebuie se trecem peste râul Bărsava, afluent al Timișului. Acest râu păstrează precum se vede numele vechiului oraș dac, ce era așezat pe malurile, sale. Orașul dispărând s-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
oraș dac, ce era așezat pe malurile, sale. Orașul dispărând s-a păstrat numai numele râului, fiind cunoscut că multe orașe poartă numele râului lângă care au fost întemeiate. De la Bersovia Traian trecu la Aixis sau Azizis, cum îi zice tabula lui Peutinger, care se va fi aflat poate pe malurile unui alt afluent mai nordic al Timișului, Poganișul, dar de la care oraș nu ne-a rămas nicio urmă în topografia actuală. Apucând spre răsărit cătră Tibiscum și Sarmizagetuza, el întâlnește
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai sus, că Traian nu putea pătrunde în Dacia, decât pe căile bătute și umblate ale acelor timpuri. Prin urmare, dacă el și-a schimbat calea de atac, a trebuit s-o strămute pe una din celelalte două pe care tabula Peutingeriană le arată ca ducând din Moesia în Dacia. Am văzut însă că afară de calea pe la Viminacium, mai erau una pe la Taliatis în fața stațiunii Tierna și alta pe la Egeta-Drubetis. Pe una din aceste două a trebuit Traian să-și aleagă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
locului construirii acestuia, și din asemenea argumente nu se poate dobândi nicio lumină și cauză. Nu trebuie să ne mirăm dacă nu găsim nicio pomenire a podului lui Traian în hărțile sau însemnările drumurilor rămase de la cei vechi, precum în tabula Peutingeriană sau în itinerariul lui Antonin,pentru că aceste însemnări nu se ocupă decât cu indicarea stațiunilor și a distanțelor dintre ele. Când drumurile întâlnesc o apă, linia care le înseamnă trece, curat peste ea, fără a arăta dacă comunicația se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Apollodorus din Damasc. Că acest castel Zanes vine lângă Turnu-Severinului se vede de pe aceea că Procopius, urmând cu enumerarea cetăților dunărene, arată ca cea întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de tabula Peutingeriană ca urmând îndată după Egeta. Zanes nu poate fi deci decât un alt nume pentru Egeta. Găsim următoarea paralelă între Procopius și tabula Peutingeriană: Procopius - Tab. Peut. Lederata - Lederata Zernes - Tierna Zanes - Egeta Pontes -Ad aquas - Ad aquas Dorticum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de tabula Peutingeriană ca urmând îndată după Egeta. Zanes nu poate fi deci decât un alt nume pentru Egeta. Găsim următoarea paralelă între Procopius și tabula Peutingeriană: Procopius - Tab. Peut. Lederata - Lederata Zernes - Tierna Zanes - Egeta Pontes -Ad aquas - Ad aquas Dorticum - Dortico Procopius pune evident puntea lui Traian mai în sus de Aquas, deci cu neputință în spre gura Oltului. Conform cu aceasta arată și Constantin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și prin urmare trecerea lui prin pasul Turnului Roș. Această încheiere apriorică găsește mai multe argumente în alte împrejurări. Mai întâi de la Drubetis calea care duce în interiorul Daciei la ultimul său oraș înspre nord, Porolissum, trecea prin următoarele puncte după tabula Peutingeriană: Amutria, Pelendova, Castra-nova, Romula, Acidava, Rusidava, Pons-Aluti, Buridava, Castra-Traiana, Arutela, Pretorium, Pons-vetus, Stenarum, Cedonie, Decidava, Apulum (astăzi Karlsburg sau Alba Iulia) și de acolo înainte prin Napoca la Porolissum (astăzi Mojgrad). Mai multe din aceste nume sunt romane precum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Castra-nova, Romula, Pons-Aluti, Castra-Traiana, Pretorium, Pons-vetus; prin urmare arată că fusese călcată de Romani calea pe care se înșirau. S-ar putea întâmpina că ele au putut fi date locurilor după cucerirea Daciei de Romani, deoarece ele se află în tabula Peutingeriană, care este posterioară cuceririi romane. Unul din ele însă, Castra-Traiana, trebuie numaidecât să-și aibă originea din timpul cuceririi însăși, deoare-ce vedem în el numele lui Traian, fie că acest nume să-i fi fost dat de însăși legiunile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
arătăm că drumul ce merge de la Drubetis la Apulum și Porolissum trecea într-adevăr prin pasul Turnului-Roș. Câteva identificări ale numelor vechi cu acele ce se află încă astăzi în Țările Române vor înlesni asemene dovadă. Întâia stațiune arătată de tabula Peutingeriană după Drubetis este Amutria, care nu este decât forma romanizată a numelui dac (ad) Mutria (m) care au rămas până astăzi alipit de râul Motru, ce curge prin acea parte de țară. Așadar calea de la Drubetis către Apulum apuca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
metri, mărginită de o terasă mai înaltă, care oferea deci o cale foarte îndemănatică pentru o armată. Traian deci, cum au ajuns la Pons-Aluti, au apucat spre nord pe malul drept al Oltului către pasul Turnului-Roș, pe calea indicată de tabula Peutingeriană. Punctul unde Traian a atins Oltul trebuie să se fi aflat puțin mai jos de Rîmnic, căci de acolo vedem că mai sunt numai două stațiuni până la Arutela, care era așezată pe râul Lotru de astăzi, ce-și trage
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a lui Dumnezeu răsărea și trebuia îndepărtată: Dumnezeu nelăsîndu-i pe Adam și Eva să învețe ce-i bine și ce-i rău, Dumnezeu preferînd carnea în detrimentul legumelor și făcîndu-l pe primul agricultor să-l urască pe primul păstor, Dumnezeu făcînd tabula rasa prin potop și lăsînd doar un număr suficient pentru înmulțire, Dumnezeu încurcînd limbile pentru a împiedica popoarele unite să-l ajungă la Babel, Dumnezeu spunînd unui popor să invadeze, să extermineze și să ia sclavi în numele lui, apoi îngăduindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O diplomă militară din vremea lui Nerva (96-98), cel mai vechi document epigrafic cunoscut până acum la Salsovia, ne indică prezența unei unități de cavalerie. Cetatea a funcționat drept castru încă în prima jumătate a secolului III (Itinerariul Antonini și Tabula Peutingeriana); ulterior este amintită o vexilația Legio I Iovia și o unitate formată din milites V Constantiani (Notitia Dignitatum) din perioada lui Constantinus II (337-340). Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens (364-378). În apropierea sa se
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pentru viitoarea Întâlnire. John Dee este conducătorul acestei renașteri magice și hermetice. El Își constituie o librărie personală de vreo patru mii de volume care parcă-i organizată de templierii din Provins. Monas Hierogliphica a lui pare inspirată direct din Tabula Smaragdina, biblia alchimiștilor. Și ce face John Dee de la 1584 Înainte? Citește Steganographia lui Trithemius! Și o citește În manuscris, pentru că ea va ieși pentru prima oară de sub tipar abia la Începutul secolului al XVII-lea. Mare maestru al nucleului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de țap. — E un manuscris al lui Roger Bacon, mi-a spus, și mi-a fost Împrumutat de Împăratul Rudolf al II-lea. Cunoști Praga? Te sfătuiesc s-o vizitezi. Ai putea găsi acolo ceva care ți-ar schimba viața. Tabula locorum rerum et thesaurorum absconditorum Menabani... Amușinând pe-acolo, am văzut ceva ca un fel de transcriere a unui alfabet secret, pe care doctorul tocmai o Încerca. Dar el a ascuns repede manuscrisul sub un vraf de foi Îngălbenite. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cu entuziasmele admiratorilor (printre ei: N.D. Cocea, B. Fundoianu, Vinea însuși); primită cu rezerve la început (printre alții, de către E. Lovinescu), ea va sfîrși prin a se impune. Într-un articol mai vechi (nr. 29, 6 februarie 1923), Fundoianu făcea tabula rasa din poezia posteminesciană și preargheziană: „Toată poezia de la Coșbuc încoace s-a găsit brusc pusă sub interdicție și mutată la sanatoriu”, văzînd în poetul Agatelor negre cel dintîi „autohtonizator” autentic al sufletului modern („Arghezi“). Arghezi mai colaborează la Contimporanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
indică, persană, egipteană, etruscă sînt arte mult mai puternice în sufletul uman decît «clasicismul». Ele sînt cu totul necunoscute chiar de critici și artiști. (...) Artele populare: cele mai puternice exemple de standard ale sensibilității. Toporul creiază mereu din început pe tabula rasa”. Regăsim aici, deopotrivă, obsesia autenticității „adamice” și a esențialității/universalității „antropologice” proprii modernismului radical. Un prim număr tematic notabil al „Contimporanului“ este cel consacrat arhitecturii moderne. Competența în domeniu a lui Marcel Iancu își spune, o dată în plus, cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din Franța (1922) sau de articolele lui N. Davidescu din Flacăra aceluiași an cu privire la inexistența unei tradiții literare românești presimboliste (amblele - combătute ferm de către E. Lovinescu în Sburătorul), dar și de profetismul vaticinar al tînărului Emil Cioran, care va face tabula rasa din tradiția culturală autohtonă, sau de complexul provincial care transpare din articolele tînărului Eugen Ionescu. Remarcînd faptul că „Febrilitatea afirmării, bucuria intelectuală cu care Vinea consemnează prezențe românești peste hotare nu-l împiedică, totuși, să vadă lucid situația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întreg trecutul lor să nu fi cunoscut alt mijloc de respirație spirituală decât religia. Se poate spune absolut orice despre ortodoxie; un lucru este sigur: de n-am fi avut nici măcar atât, din punct de vedere spiritual, am fi fost tabula rasa. Ortodoxia n-a fost niciodată dinamică; în schimb, n-a încetat niciodată de a fi națională. Prin ea n-am intrat în lume, dar ea a fost singura care atâta vreme ne-a dat o presimțire a altor lumi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Bon susține că la mulțimi, amintirile și datinile își croiesc întotdeauna loc printre exagerările și iritările lor. Chiar și după marile răsturnări, firul rupt al continuității se reface. Contrar cuvîntului de ordine al revoluțiilor, din trecut nu se poate face tabula rasa, căci nimeni nu îl poate controla vreodată. În ciuda escapadelor temporare, trecutul este stăpînul nostru. Teza poate părea șocantă. Dar la acea vreme masele păreau angajate pe calea unei transformări revoluționare a societății, prin tradiție și interes. Asociem cu ușurință
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
experiența omului care se confruntă cu realitatea, iar David Hume a continuat cu susținerea acestor idei, după el termenul "experiență" referindu-se la senzațiile fizice obișnuite care se concretizează în "întipăriri" mentale. Astfel, pentru empiriști mintea umană este pasivă o "tabula rasa" care pe parcursul vieții omului primește întipăriri care se înregistrează mai mult sau mai puțin în memorie. Referitor la natura cunoașterii, epistemologia operează cu cinci distincții 7: a) cunoașterea ca formă a conștiinței; b) cunoașterea întâmplătoare; c) cunoașterea a priori
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de confetti”, cum Îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, Îi urmează Însă o etapă cu mult mai ambițioasă, În care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sînt urmărite sistematic: simbolicei tabula rasa se cuvenea să-i succeadă momentul pozitiv al construcției. Cum Înțelegea Voronca acest moment s-a putut vedea din paginile consacrate noii sale „gramatici” a poeziei, așa cum se conturează ea În articolele publicate Între anii 1924-1927 În revistele 75
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fi decât o regiune cu una sau două culturi, de unde o dependență completă față de lumea exterioară, îndeosebi față de cea din sud. Totuși, această uniformizare fizică poate fi un factor pozitiv în ce privește organizarea însăși a economiei: niciun regionalism, niciun particularism, o tabula rasa pe care se poate instala ușor o suprastructură monolitică. Totul pare a fi posibil pentru planificator. Densitatea populației 230 000 km2, 195 000 locuitori, adică 0,85 locuitori pe km2. În afară de zonele mlăștinoase din nord, absolut pustii, această populație
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cunoscut dinainte. Iminența, chiar urgența muncii creatoare ar consta în asta: mulți pictori nu știu dinainte ce le va ieși din mâini, ce "se" va picta pe pânză, dar au întotdeauna nevoie, pentru a crea, de acest sentiment inițial de tabula rasa (Passeron, L'Œuvre picturale et ses fonctions de l'apparence, Vrin, Paris, 1986). Tocmai acest sentiment de tabula rasa îl apropie pe artist de creatorul divin. Artistul repetă pe un model uman și pe un mod trăit o scenă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]