430 matches
-
acum. Ar trebui să existe ceva mai presus de logica expresiei verbale. Îmi adun tălpile picioarelor și le așez într-o ușoară poziție de Yoga. Patul se coboară sub greutatea mea, dar îl simt prietenos și încăpător. Dacă stăm la taclale, atunci să ne bucurăm de o cană de lapte cald. Afară e ger curat și limpede, se aud săniile în depărtare, iar pamântul e înghețat de o săptămână. Aș fi putut pleca cu vreo două zile înainte, atunci când pădurea dădea
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
lor când vrăbiuțele fericite au revenit gata de zbor. „Poimâine”supuse Miranda intrând în salon. „Felicitări, casă de piatră” au spus în cor Ionel și Anica apoi au savurat corul care le ura „Și vouă”. Și s-au pus pe taclale până s-a inserat bine Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
naștere Lary nu s-a putut cununa civil. De cununie religioasă nu aveau nevoie. Erau ei înșiși Zei care puteau binecuvânta popii, dacă aceștia ar merita. După o masă bună, nu tocmai românească ceea ce ar înseamnă ultra îmbelșugată, stăteau la taclale sorbind o cafeluță „melintaroma!” Aroma îndoielnică, sau cine știe ce altă cauză, o face pe Mary să exclame: - Mă doare capul ! - Ai numărat cumva găinile lui Năstase, sau ouăle lui? Mary își pune pe frunte un șervet muiat în apă. - Mă doare
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
privită din afară... Dacă ar fi soțul meu un bărbat atent ca dumneavoastră, toate datele problemei ar fi... - Am impresia că exagerezi, colega! interveni Eugen, frecându-și palmele cu satisfacție, știind cât de mult își dorește asistenta să stea la taclale cu ea. - Nu, nu! Nu exagerez și am explicat de mai multe ori că... Nu-mi mai ziceți „colega”, domnule doctor! Nu mă simt bine. E distanță mare de la... - Ce distanță? Suntem la doi pași unul de altul, ne privim
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
în ținută lejeră de casă. Așa să mai schimbăm o vorbă. S-a așezat pe pat deoarece eu ocupam singurul scaun. Eu tot demontam și remontam piesă de piesă căutând defectul când la unul când la altul abia răspunzând volubilei taclale. În sfârșit am găsi defectele Erau niște lămpi arse, dar care nu se puteau folosi de la unul la altul. Am cerut o punguliță spre a lua lămpile cu mine în încercarea de a procura unele bune. Când, după două săptămâni
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
monoton) CÂNTICE DE LA CIȘMEAUA DIN COLȚUL STRĂZII: de Daniel Io-nița...tu Niță. el Niță... Titlul: NĂRODU DE ADRIAN, FÂLFA ȘI CEILALȚI Pe strada mea-ntr-o mahala, departe, Cu praf și cu cișmea de cartier, Stătea nea Țanu, ziua, la taclale, Si noaptea-n pat la Fâlfa... pișicher. Și mai era familia Ungureanu Cu tânți Sava, nea Aristotel, Cu fețe, una grasă, alta slabă, Și una care nu era de fel. Cazacu, domnul și cu coana mare, Stăteau pe colț într-
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
uită de “isprava” cu bananele. Fericită de fericirea copiilor, mama ieși în târg să își rezolve și celelalte trebuincioase, iar eu m-am luat la vorbă cu o colegă de clasă, care tocmai venise din tabăra. Tot stând noi la taclale, că între fete, nu am observat că a disparut Criști. Doar o bătaie puternică în ușă ne trezi la realitate. Era Tania, colega mea de bancă. Respira greu, de parcă ar fi venit de la ora de educație fizică. Roșie în obraji
JURNAL DE DUMINICĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362714_a_364043]
-
interpreta critic, într-un eseu (fără restricții legate de nr. de pagini), unul dintre textele poetului contemporan Nicolae Băciuț, scriitor optzecist, membru USR, președintele concursului „Ion Creangă” din anul 2009. Textul poetic va fi selectat din volumul de versuri La taclale cu Dumnezeu, apărut în 2015 la Editura Vatra Veche (volumul va fi anexat la regulament!). Lucrările semnate în colțul din dreapta sus cu toate datele de identificare (numele și prenumele elevului, clasa, școala, localitatea, judetul, numele profesorului îndrumător, o adresă de
CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ – BRĂILA 2016 de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353455_a_354784]
-
dacă stau bine să mă gândesc, mie chiar mi s-a întâmplat! La așa mărturie, Patriarhul, deloc intrigat, acceptă: -Gata, începem deșertatul tolbelor?! De acord, Americanul ne-a hrănit suficient încât să stăm vreo trei zile și trei nopți la taclale... -Ca-n povești, completă zâmbind Miramoț. -Sssst, s-auzim ce spune, interveni nerăbdător Diplomatul, văzând că Babacul își încrucișase brațele și ridicase priviri contemplative spre tavanul încăperii, căutând, parcă, urmele zborului hulubilor buclucași de la desert. -Ne cunoscuserăm întâmplător, începu Babacul. O
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
stomac și aleargă spre ieșire! Crampe puternice, ce mai! Alerg în grabă spre o toaletă din apropiere. - Alo, alo, strigă îngrijitoarea, unde te grăbești așa ? Trebuie să plătești! - Ia-i pe ăștia și lasă-mă că n-am timp de taclale, zic și intru în viteză într-o cabina goală. N-apuc să mă liniștesc definitiv căci ușa se deschide și-o față tuciurie rânjește din mustăți: - Ce faci ba, efectuezi cu căciulă pe urechi? Și , hârști, îmi ia căciulă. Și-
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
mediu, Renașterea a readus epigrama în atenția scriitorilor. Genul a fost practicat de nume cunoscute din Italia, Franța, Spania, Anglia, Germania, Rusia... Voltaire - Epitaf unui papagal / E îngropat aici, devale,/ Un papagal. Vorbea curent / O zi și-o noapte în taclale.../ El a lăsat, prin testament,/ Acest talent... stăpânei sale. Un lucru ciudat la prima vedere este acela că, în prezent, epigrama este prezentă aproape exclusiv în spațiile de limbă română - România, Republica Moldova, Banatul sârbesc, Bucovina... Explicația este că românul posedă
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
Șocat fiind, căci nu era acel bătrân bărbos, am continuat cu glas puțin cam tremurător: Vai iertați-mă! V-am confundat... Dar ...atunci, unde ziceți că m-ați văzut în Hostel? În hol! Eu eram afară cu Mr. Trevor, la taclale, și v-am văzut... Curând am ajuns pe Faleză și, neavând nici un alt drum special decât acela obișnuit care mă ducea La Stânci, mergeam și eu alături de el povestindu-i istoria ce o aflasem despre aceste locuri, fără să îmi
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
prin anii 1937-38 -, plutonier major și dirijor al Fanfarei Militare din Bacău. Orașul avea chiar în centru o „Grădină de vară publică", unde locuitorilor le plăcea să se plimbe, să se întâlnească la o vorbă-șezând pe băncile frumos vopsite -la taclale. Straturile de flori, frumos îngrijite de florarii primăriei, încă din zorii zilei, atrăgeau atenția trecătorilor prin coloratul viu, lăsând că parfumul să ajungă chiar până în împrejurimi - în preajma vilei domnului avocat, Grigore Lupașcu-primarul orașului. În preajma zilei de duminică, nu numai straturile
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
o oprească. Tocmai această „totală disponibilitate și totală acceptare a oricăror condiții și a oricăror situații” - folosesc iar cuvintele poetului Ivănescu - îmi inspira uneori teamă. Într-o noapte de vară, fiind în vizită la ea acasă, am stat tihnit la taclale, admirând de la balconul apartamentului luminile orașului. Poveștile noastre se axau pe atunci pe teme din timp și spațiu. Îmi pare rău acum că nu am reținut ceva concret, dar știu sigur că nu vorbeam despre colegi sau materii. Ne preocupau
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357909_a_359238]
-
om pregătit profesional. Atât tot. Nu mă pretind Mesia. Poate profesorul meu de rangul VI să dețină acest titlu pentru omenire. - Pot afla mai multe? - Bineînțeles. Dar nu aici și acum. Avem în cursul săptămânii sarcini concrete care nu suportă taclale. Dumineca este altceva. Vă invit duminică dimineață la „conacul” meu din Comarnic. Poftim adresa și ora aproximativă de întâlnire. Pe când? - Prima duminică. Adică poimâine. Voi fi punctual. - De acord. Dar nu ar strica un rucsac cu hrană rece și bocanci
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
tine! Orice ființă are această obligație. Pentru asta trăiește! Autorepararea Plecarea spre casă după o plimbare plăcuta nu mai punea probleme în afara vitezei de melc cu care se circula datorită traficului intens. Aveau timp de prisos. Îl puteau umple cu taclale. De aceea au folosit mașina doctorului Kurt după ce generalul a dispus telefonic aducerea acasă a mașinii sale. - Pofta de mâncare nu-i un simptom specific după operații dificile. Pacienta mea, în general dificilă la alegerea meniului, dovedește în convalescență una
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Ca să învețe de la Eminescu, Caragiale juca rolul lui „gică-contra” tratând drept moftangii pe Kant și pe Schopenhauer, ascultând pe Eminescu cu adevărate lecții de filozofie. După ceasuri lungi în redacție ei se căutau și prin oraș, izolându-se la nesfârșite taclale. Cei doi își câștigaseră întietatea și la Junimea, unde, cu toate că erau cei mai tineri, își câștigaseră un adevărat prestigiu prin precizia și fermitatea vederilor critice. Eminescu se mulțumea cu încuviințarea lui Maiorescu și se bucura de admirația mută a lui
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
de sine, ridicîndu-și un deget în aer. Licurișca îi făcuse semn că bate cîmpii, dar pe mine mă interesau discuțiile cu el. Venise iarna, afară era ger, dar în casă ardea focul în sobă și era plăcut să stăm la taclale, să bem cafele și să filozofăm de dragul de-a filozofa. Ghiftuită, și-a continuat Thomas ideea, ca să nu fim acuzați de impertinență gratuită, ea se împiedică în propriul ei avînt, tremură ca o piftie și începe să se autodevoreze. Este
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
tăia lemne ca un bărbat, pentru că nu avea încotro și asta o făcea să fie puternică, avea un fund frumos, asta era singura ei calitate, în rest era drăguță și, mai ales, veselă, dar nu stătea niciodată, cu nimeni, la taclale la poartă, ca să nu-și mai audă vorbe prin sat. Da', ori că vorbea sau nu cu cineva, avea grijă madam Jorjet să strige după ea cînd o vedea pe stradă: “Unde te duci, curvo? Ne-ai stricat bărbații cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 506 din 20 mai 2012 Toate Articolele Autorului 32 ÎNCERCĂRILE Stăm uneori diminețile la taclale printre aburii moi ai cafelei. Fumăm și urmărim fuioarele de fum împletindu-se în aer cu razele soarelui care ne intră în ochi. De pe terasă se deschide o priveliște amețitor de frumoasă. Dealurile sînt acoperite de pădurea de stejari și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > CATRENE VI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTREB? Lumea nu mai bea cafea? Nici taclale nu mai spune? Spune lume, tu ești rea? Ori nu știu ce-i aia LUME? --- LA POEȚI... La poeți frumoase muze, Tot cu zâmbetul pe buze Veniți la cafeneaua noastră, Plină cu flori în fereastră. --- NU VĂ PLACE? De o vreme bună
CATRENE VI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357680_a_359009]
-
câțiva ani în urmă. Femeile sunt cochete, au charm, bărbații au carismă, seducția este la ea acasă, poziționându-se înaintea Canadei și a Americii. Remarci pofta lor de viață în terasele și restaurantele de toate categoriile care îi adună la taclale ca odinioară și la momente de destindere. Circulă iarăși glume și bancuri noi. In zilele de odihnă merg la iarbă verde desfătându-se cu bere și grătarele cu mici, ori cu fleici de vită sau de porc. In concedii merg
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîmpăcat al colectivizării. La MAT, la horă, duminica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivizare condusă de unul de la raion - Udeci, omul partidului, căruia lumea, văzându-l bântuind zi și
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
o oprească. Tocmai această „totală disponibilitate și totală acceptare a oricăror condiții și a oricăror situații” - folosesc iar cuvintele poetului Ivănescu - îmi inspira uneori teamă. Într-o noapte de vară, fiind în vizită la ea acasă, am stat tihnit la taclale, admirând de la balconul apartamentului luminile orașului. Poveștile noastre se axau pe atunci pe teme din timp și spațiu. Îmi pare rău acum că nu am reținut ceva concret, dar știu sigur că nu vorbeam despre colegi sau materii. Ne preocupau
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360050_a_361379]
-
parte, mi-a dat impresia că-i pornit la atac, mi s-au părut năucitoare. - Soldați, îm-bră-ca-rea! Intrați în cușete! Pe hol nu are voie să stea nimeni. Nu suntem la circ... să ne adunăm grămadă și să stăm la taclale ca târgoveții. Vă este clar! Numai în caz de necesități firești, sau când doriți să beți ceai cald, puteți ieși, dar nu mai mult de doi trei soldați. Nu este permis să stați pe holurile vagonului. Executarea! Pentru prima dată
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]