437 matches
-
s-a căsătorit cu un doctor evreu. Mama lui Saul spune tot timpul că a fost evenimentul care i-a vindecat depresia postnatală. Deci, i-ai zis lui Ronnie despre doctorul Epstein? Nu-i nimic de spus. Am stat la taclale și mi-a zis că o să mă sune. Asta-i tot. — Doamne, trebuie să-ți găsești ceva grozav de Îmbrăcat pentru prima Întâlnire. Ce-ai zice dacă vin la cumpărături cu tine? — Fi, nici nu știu dacă va fi vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lire, erau numai vreo douăzeci. Dar nu-i păsa nici unuia dintre ei. Le era de-ajuns surpriza și râsul care-i apucase când văzuseră mașina scuipând jetoanele. Își petrecură după-amiaza lenevind Întinși unul lângă celălalt pe plajă. În timp ce stăteau la taclale, Sam Își plimba degetele pe brațul lui Ruby sau se juca cu suvițele de pe fruntea ei. Una-două se opreau din vorbă și se sărutau. La un moment dat, În toiul unui sărut pătimaș, sună telefonul lui Sam. — Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
clipă-n clipă. Phil nu se urni. Știi, Îi spuse el lui Ruby, acuma se folosește un scanner tridimensional extraordinar. —Închipuie-ți, Îl Întrerupse Ronnie. Stau acolo, cu un penis uriaș de plastic În mine, și tatăl tău stă la taclale cu radiologul, la modul: „Și, spune-mi, cine le face? Mitsubishi? Toshiba? Și ce fel de instrucțiuni are?“. Ruby Începu să chicotească. —Ce voiai? E bărbat. Și sigur era interesat și de copil. —Mama ta știe foarte bine că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
țăran pe care-l cunoaștea: Mai întâi se gândi că lampa dădea lumina aista către ferestre; dar lampa nu putea să dea o claritate atât de roșie "de semăna cu focul din cuptorul meu", îmi spuse când stăteam amândoi la taclale 217. La început, se observă contaminarea lexicală ("aista"), specifică vorbirii țărănești, într-o frază pe deplin asumată de narator. După "dar" se pare că începe un discurs indirect liber care amestecă vocea naratorului cu cea a personajului sau, cel puțin
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aici mimată, aproape prefăcută, trist teatralizată și oferind spectacolul unei dereglări rituale conștientizate cu mâhnire de fiecare. Uneori geniile refuză chiar să se încarneze în mediumuri, care se mulțumesc să danseze fără concentrare sau bucurie sau preferă să stea la taclale între ele, fumând și bând de-a lungul întregii zile pentru care au fost prost remunerate. Dezafectarea pe care o cunosc ceremoniile, sărăcirea lor și dezordinea rituală care le invadează subliniază ratările unei economii de piață care, pentru locuitori, capătă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de faptul că vă pasă mai mult de sine decât de ei. Dacă nu îi răspundeți unui client repede la telefon, înseamnă că acesta nu a contat suficient încât să îl sunați mai curând. Își imaginează că stați fericit la taclale cu alți clienți mai importanți, răspundeți la întrebările lor, vă pasă de succesul școlar al copiilor lor, râdeți la glumele lor. Nu sunați mai multe săptămâni? Clienții dumneavoastră se vor simți neimportanți. Anulați o întâlnire? Se vor simți neimportanți. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
superioară, mai lipsiți de scrupule, mai nerușinați. Iar executanții sunt și ei În apropierea modelelor, lipsa de responsabilitate față de societate pare să fi devenit o trăsătură colectivă dominantă. Nu e deloc amuzant să-l vezi mereu pe Mircea Dinescu, În timpul taclalelor sale cu Stelian tănase, cum aruncă În derizoriu furtul, Înșelăciunea, lipsa de cuvânt, tratându-le ca pe niște „calități” ale personalității. Să faci haz de pezevenghi, de mincinoși și de „furăcioși”? Poate ridica ratingul, dar ce efecte catastrofice are asupra
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al manevrei e că obligă orice bănuială de rea intenție la adresa lor să se suspecteze de neînțelegere: îndoiala e redirecționată spre cel ce se-ndoiește sistematic și se pretinde astfel mai capabil de raționalizări. Pofta vine mâncând, iar cheful de taclale tăifăsuind. La confluența lor, Bart căzu pradă propriei elocințe, care sfârși prin a-l captiva într-atât încât tacâmurile deveniră omologul palpabil al unui instrumentar conceptual îndârjit pe disecarea chestiunii. Cu mișcări imperceptibile, furculița imobiliza fragmente eluzive de realitate, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Mița Baston, căreia Îi e atribuită dorința de a chefui, trăiește - ca toate personajele caragialiene - după un cod sui generis, al poftei: pofta de a iubi, de a călători, de a domina, de a petrece, de a pierde vremea la taclale. Pofta e semizeitatea tutelară a lumii lor pătrunse de un dulce oțiu: „Domnul Mache șade la o masă În berărie și așteaptă să pice vreun amic; e vesel și are poftă de conversație” (Amici); „ ...și n-am poftă să- mi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
concetățenilor ei pentru scandal. Lumea se distrează Însă și la bâlci, la Moși, petrece și jucând cărți sau table, citind ziarul, mergând la teatru ori la circ, călătorind, primind sau făcând vizite, ieșind la Șosea, pierzând vremea prin berării, la taclale ori mutându-se de la numărul X simplu la același număr X-bis (plasate pe aceeași stradă), mâncând și bând etc. Însă, așa cum se glosează pe tema petrecerii, din perspectiva moftangiului „petrecerile cu mult Înainte pregătite rar se Întâmplă să iasă bine
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
le face singur) cu toate cele materiale pentru a m ai avea timp și de,, filosofări “ . Și totuși ! Se știe că partea feminină este atrasă de discu ții și de câte ori are prilejul își face timp pentru a mai sta ,, la taclale“ .Deci, se mai găsește timp pentru a schimba impresii cu c eil alți. Din păcate majoritatea acestor discuții nu au u n s ubstrat cât de cât în profunzime ci se referă la tot fe lul de banalități. Sunt discuții
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
înseamnă că pe oră ai 50 de dolari. Așa că ar trebui să gândețti în termeni de „Ce fac acum îmi aduce mai mult de 50 de dolari pe oră?” Dacă da, atunci e în regulă. Dar dacă doar stai la taclale lângă dozatorul de apă sau vorbești despre filmul de aseară, chestii care nu aduc 50 de dolari pe oră, atunci există o problemă. Care este ideea? Când negociezi - ai o ofertă acceptabilă în față - dar te întrebi daca nu ai
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
secolul al XVIII-lea, București, 1915; Pentru ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi, 1918. Culegeri: Izvodiri din bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunțită a unor gesturi și obiceiuri ieșite din obișnuit. Cel ce se visa actor avea, se pare, însușiri scenice reale, dovadă adolescentul evocat în Taclale de pensionari, în care, sentimental, autorul s-a proiectat. Renunțând la scenă, M. va purta mereu nostalgia acesteia. Îi plăcea să povestească și avea abilitatea de a „interpreta” o poveste dându-i o coloratură dramatică. Surprinde, ce-i drept, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
urechile (dacă le mai au bune) îndreptate spre aparatul de radio și cu ochii, ajutați de lentile, fixați în ecranul televizorului. Informațiile astfel adunate sunt îmbăiate în culoarea politică personală și apoi disecate cu vecinul de pe palier, cu amicii de taclale în parc, cu vecina la cafeaua de dimineață sau, în absența acestora, cu pisica sau cu cățelul cu care își împart singurătatea. Despre vârsta a treia și problemele ei (observați că am evitat să folosesc cuvântul, știți dumneavoastră care...) nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de a conferi întregii povestiri, în chip apoteotic, necesarul coeficient de mister fantastico-baladesc, element pe care l-a cultivat de la bun început. Detașata ,,analiză’’ căreia îi este supus ,,cazul’’ după trecerea unui bun număr de ani, cu prilejul unei plăcute taclale (,,ședeam cu socru-meu la lafuri’’) nu trebuie să ne inducă în eroare. Elementul încărcat de ambiguitate are la Caragiale o frecvență incomparabil mai redusă și alte finalități decât la categoria respectivă de scrieri contemporane. El este însă unul din
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Ore întregi în oglindă pentru fiecare silabă, pentru fiecare consoană pronunțată perfect, atinsă exact cât trebuie, încât să entuziasmeze audiența și să facă oamenii să simtă și melodia, și textul. Și nu numai cu cântăreții. Îl găseai mai mereu la taclale cu câte-un actor cu care se împrietenise, povestind cu bătrâ- nul Costică Nottara, cu Tony Bulandra sau, mai apropiat de vârsta lui, cu Grigore Vasiliu, poreclit mai târziu Birlic, după un rol grozav. Mergea la spectacolele lor, chiar și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
toți bărbații din bar se ridică nervoși pentru a-i pune la punct pe cei trei nebuni care îi luaseră apărarea. Ceilalți, speriați de scandal, își iau tălpășița. Barmanul se ascunde sub tejgheaua barului. Gândind că nu e timp de taclale și de strategii sofisticate, iar dacă nu acționează rapid o pot încasa zdravăn, Cristi trage imediat scaunul de sub el și-l aruncă spre gașca rămasă, de vreo șase- șapte bătăuși. În scurtul moment de derută, Pribeagu își înșfacă halba lui
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a fost în primii ani în capitală, când visa să poată prinde măcar o piesă pe săptămână, și asta sacrificând câte o masă. Cum trecea pe lângă Universitate și se lovea de câțiva tineri, le întindea biletele. Nici nu stătea la taclale cu ei, auzea mulțumirile când deja făcuse grăbit câțiva pași, ca să scape de un eventual dialog, căruia nu-i vedea folosul. Un ritual care-i intrase în sânge și care îl liniștea de fiecare dată. Cristi a deschis ochii și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Bucureștilor. Era deja amiază, trecut de șase, când Cristi a comandat a patra cafea, singur la o masă din capătul unei cafenele de lângă Cișmigiu, acolo unde îl aștepta pe Fernic. Nu avea chef să bea și nici să stea la taclale cu cineva. Era trist, ca mai toți în acele zile, și fuma țigară după țigară, fără să se gândească la ceva anume. Mintea i-o lua pe tot felul de drumuri scurte, aiurea, fără nicio concluzie. Dădea din picioare întruna
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fi fost lăsat de capul meu, mi-aș fi păstrat încrederea și poate că aș fi izbândit, aș fi reținut-o. Toți acești spectatori mă demoralizaseră. Peregrine își recăpătase, sau simula că își recăpătase obișnuita-i agresivă nepăsare. Stătea la taclale cu Gilbert. Acesta radia de tainica satisfacție a omului care a scăpat nevătămat dintr-o fascinantă aventură, și care de-abia așteaptă să trăncănească despre ea, într-un alt context. James părea ușor distrat, poate că melancolic. Titus părea rușinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întregi de costume. — și cu Stella Roman ați fost prietenă... — Da! Locuia foarte aproape de mine, în Central Park. Îi plă cea să mă duc la ea, făcea tot felul de lucrușoare mititele românești de mâncat și adora să stăm la taclale. La ea în casă am ascultat discuri în care era acompaniată de Enescu și mi-a povestit mult de dumnealui. Mare toantă eu, să nu o înregistrez! Stella era o povestitoare fermecătoare. Cred că Umberto Giordano a fost îndrăgostit de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cel al târgului pierdut între colinele de la capătul liniei ferate. Fălticinenii înșiși spun că, dacă vrei să străbați târgul, pleci dintr-o margine și după cinci minute intri în păpușoi. Cu livezi, mici parcuri și localnici ceremonioși, mari amatori de taclale, orășelul are însă farmecul său. Până la război târgul cunoscuse o viață culturală intensă: aici au apărut nu mai puțin de optzeci și opt de periodice diferite, între care, timp de treizeci de ani, strălucise Șezătoarea lui Arthur Gorovei, cea mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Timpului, București, 2000. 638. Ion Rotaru, „Regret din tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri polemice, nr. 1, 19 februarie 2001, supliment al news-letterului on- line Bună dimineața, Israel !, ed. Uly Friedberg- Vălureanu, Haifa, http ://www.alpas.net/uli. 639. Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, culese de Dumitru Furtună, Academia Română, Socec & Co, București, 1914. 640. Petr Va½íek, „The Leopold Hilsner Affair of 1899 and Its Echoes in the Czech Republic and Austria 1999-2000”, În SICSA, Annual Report 2000, The Vidal Sassoon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]