690 matches
-
branșei: „«Este egalul lui Confucius», mă alătur și eu entuziasmului său înflăcărat și-i mărturisesc că dacă ar fi trăit Nichita, Labiș, Velea, Piliuță, Rauțki, Vasile Nițulescu, Al. Andrițoiu, Florin Pucă etc., iar Mircea Micu n-ar fi decăzut în tagma băutorilor de apă minerală, și pe mine nu m-ar fi ologit cancerul, ne-am fi urcat în avion și nu ne-am fi oprit din băut până în satul micuțului Dong Dong, cu care ne-am fi dorit să ciocnim
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
a locuitorilor unui sat chinezesc, amenințați de sărăcie și de foamete, care vor să cumpere din Rusia trupul îmbălsămat al lui Lenin și să-l transforme în atracție turistică pe Muntele Minunilor. Vărsătorul se definește prin verbul „a ști”, iar tagma ce transformă verbul în substantivul „știre” este cea a ziariștilor. Imperfecționiștii de Tom Rachman (Ed. Humanitas fiction, trad. din engleză de Eduard Bucescu, 344 pag.) explorează lumea presei, pe parcursul unei jumătăți de secol, prin unsprezece istorii, conturând o galerie de
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
undeva și întrebarea de ce apar atît de mulți scriitori între intelectualii români din exil, alături de scriitorii profesioniști sau deja �înscriși" ca atare, și nu numai printre intelectuali: acum cîțiva ani găsisem în Canada un proaspăt romancier român din vîna (și tagma) lui Papillon. Dar notele referitoare la literatura exilului și problemele ei pe care le suscită și, în parte, le soluționează excelenta carte a Evei Behring vor continua, fără îndoială; această apariție nu va face decît să faciliteze și să grăbească
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
artistic (din 15 și 22 noiembrie), închinat tatălui său. Și, pe deasupra, cît se poate de verosimil prin intuiția cu care fiul știe să înfățișeze făptura vie a părintelui. Aproape că îl vezi în fața ochilor pe conul Alecu perorînd înfocat împotriva tagmei medicilor și arătîndu-le acestora, prin recurs la Montaigne și Moličre, neputința profesională și zădărnicia meseriei hipocratice. Firește, totul scris cu conștiința limpede a exagerării inofensive săvîrșite în numele unui umor cultural de bună calitate. În privința colaboratorilor aleși, se pare că redactorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
în ceea ce concede a scrie) i-a luat locul o abundență de manifestări în varii domenii. Deci o... nespecializare! ,Multilateral pregătit" și rămas ,tînăr" grație acestei diversități asumate cu har și hărnicie, Barbu Cioculescu rămîne un ,original" oarecum în marginea tagmei celor cu calificări, diligențe, atribuții delimitate, constante, sigilate de-o gravitate inconturnabilă. Dacă ne gîndim nițel, vedem că are, în cuprinsul literelor autohtone, vecinătăți dintre cele mai onorabile. Afinul speculativ și erudit al lui I. L. Caragiale, acel gourmet al literelor
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
doamnei Slavici, a predat și a fost inspector școlar. Urmașii lui (și ai Romei) cînd au predat cîte o oră, au lăsat o amintire teribilă, consemnată pe-alocuri cu sarcasm de elevi sau studenți. E vorba de aceia, puțini în tagma de care vorbesc, care s-au învrednicit măcar să termine o facultate și pe care un regim aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surîs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
articole în presa ante și postdecembristă. Omul a supraviețuit în mediul extrem de toxic al presei din ultimii douăzeci de ani de comunism, în virtutea acelei aptitudini de a vorbi fiecăruia pe limba lui, pomenită mai sus, ce-i potența relaționarea cu tagma activiștilor și ziariștilor județeni, întrepătrunsă cu protipendada presei centrale și cu aristocrația boemei literare formată din personalități de talia lui Fănuș Neagu, Mircea Dinescu, Romulus Vulpescu sau Dinu Săraru. În treacăt fie spus, eu unul n-am ajuns să-i
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
bătrânului Boileau: „Et consultez longtemps votre esprit et vos forces.” atunci n-am avea nefericirea să vedem de-alde ție și nu am fi amenințați la multe alte nenorociri de acest fel! Dar mângâie-se d-ra, că nu e singura. Tagma barzilor răsuflați, slava Domnului, e destul de respectabilă - căci nu tot românul e născut poet? Sfârșind, găsim prilejul de a cita adânca observare a nemuritorului Eminescu: Multe flori sunt, dar puține Rod în lume or să poarte; Toate bat la poarta
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
au spus: «Ce facem, șefu ? Traiane, ce facem, salvează-ne !» Știți foarte bine cine a controlat Portul Constanța timp de 20 de ani de zile. Nu știți, că doar nu l-a controlat Mazăre de la Bamboo. Băsescu și cu toată tagma lor, și cu toți afaceriștii ăia și cu vămile și cu toate poveștile astea".
Fenechiu, Mazăre, Băsescu- scandalul moldoveni-constănțeni se extinde by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38498_a_39823]
-
erau niște ageamii: unul chiar a mărturisit că, pentru a ține minte numele unuia dintre pictori, Matisse, s-a folosit de asemănarea sonoră cu marca de mașini coreeană, Matiz. Incultura crasă din vremea noastră este păgubitoare, iată, chiar și pentru tagma hoților. Orizonturi în Orizont Am citit în revista ORIZONT (nr.1, 2013) interviul lui Robert Șerban cu Cătălin Dorian Florescu, prozatorul care, pentru romanul său Jacob învață să iubească (recent apărut și în limba română, la Polirom), a primit în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3956_a_5281]
-
mi-e groaznic de do/ de ti/ sper/ să// nu”. Vorbirea, ea însăși se scurtcircuitează. O restrîngere perplexă, un reflex dureros, anesteziat în răstimpuri doar de uimiri tîrzii, reprezintă scutul împotriva sinelui însuși a poetului „împuținat”, care, recurgînd la pluralul tagmei alcoolice, se întreabă: „ce-om face noi pe-acolo (prin ținuturi/ cu faptele noastre tocite, cu făpturile noastre rîncede și atît de lesne de uitat”. Spre a-și răspunde, pierdut în sublimă iresponsabilitate: „zău, nu am habar”. Vinicius e un
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
acuma, măi nocivi că tot ce s-a zămislit vreodată pe aceste meleaguri, se simt irezistibil atrași de atari stabilimente, măi ceva că fluturii de noapte de flacăra lumânării. Și nu numai ei, făcătorii legilor de mare trebuința pentru uriașă tagma a hoților, ci și multi, tot mai mulți dintre aceia care sunt plătiți regeste (unde-s lefuri confidențiale, ceva e putred în Danemarca!) ca să le aplice cum vor mușchii lor, adică așa cum cer interesele lor nesățioase și fundamental nelegiuite - judecători
ASTIA SUNT ALESII NOSTRI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384695_a_386024]
-
Plâng ca proasta după un nenorocit ,eu îl iubesc și el mă înșeală cu altele. L-am prins cu două în pat . Tare băiatul,m-am gândit pe loc. Ăsta era de-al meu . Numai că ea era din altă tagmă ,din alea ce pun bărbatul pe un piedestal fără să înțeleagă că majoritatea dorește să aibă monument în fața bordelului din Calea Rosetti. La al doilea pahar ,îmi povestea deja cum vede ea bărbatul ideal,n-avea nici pe departe ceva
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
amară și stearpa e muncă făcută în ogorul altuia. Poate părea ușor utopic, dar mama, tata și patria sunt de cele mai multe ori superioare Raiului. Omul fără patrie e privighetoare fără cântec. Dar, așa cum intuia Tudor Vladimirescu, patria este norodul, nu tagma jefuitorilor. Patria este pământul care hrănește, poate de aceea vine de la ”pater”, de la ”patres”, din părinți, din moși-strămoși. Patriotismul, așa cum ne-a dovedit-o în atâtea rânduri profesorul CRĂCIUN, prin multiplele manifestări la care i-am fost martor, este dreptul
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
Năstase și l-au ales pe bine dispusul Băsescu Traian, cu vechi state de pazvangiu încă de la Anvers, unde deja ciupea din flota comerciala a României, pe care a lichidat-o, împreună cu alți pazvangii de la Constanța, după decembrie 1989. Noua tagmă a pazvangiilor, prin dezinformare și manipulare, dar și prin bani și șantaj, s-a cuibărit confortabil în Casa Poporului Român de unde, puși pe căpătuială prin devastarea țării, de la început, pentru siguranța lor, au dat lovituri mortale Justiției pe care, de
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PATRIA ROMÂNĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului „PATRIA ESTE NORODUL,NU TAGMA JEFUITORILOR!” Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
presă. Nu fac procese de intenție nimănui, nu vreau să învinuiesc pe nimeni din gazetărie că și-ar trage foloase mai mult sau mai puțin imorale sau ilegale, dar cred că dacă s-ar aplica și în România principiul european, tagma ziaristică ar fi mai puțin sulfuroasă, mai transparentă, mai onorabilă, mai respectată, iar presa, mai demnă de crezare. E drept că nimeni nu te împiedică să te exprimi public chiar dacă nu ai atestat de ziarist (atestat obligatoriu urmând a fi
Să vorbim despre… Condiția jurnalistului [Corola-blog/BlogPost/93053_a_94345]
-
ai venit În Cimitirul Cărților Uitate. Presărate pe culoare și pe platformele bibliotecii se profilau o duzină de figuri. Unele dintre ele s-au Întors să salute de la distanță, și am recunoscut chipurile mai multor colegi de-ai tatei din tagma librarilor de modă veche. În ochii mei de copil de zece ani, acei indivizi apăreau ca o confrerie secretă de alchimiști conspirînd fără știrea lumii. Tata a Îngenuncheat lîngă mine și, privindu-mă țintă În ochi, mi-a vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai Întîi În Franța? — N-o fi prima oară, cu vremurile astea, a argumentat tata. Eventual Barceló ne poate ajuta... Gustavo Barceló era un vechi coleg al tatei, proprietar al unei librării cavernoase de pe strada Fernando, aflată În fruntea frunții tagmei librarilor de modă veche. Trăia de-a pururi atașat de o pipă stinsă ce emana efluvii de piață persană și se descria pe sine ca fiind ultimul romantic. Barceló susținea că În genealogia sa exista o Înrudire Îndepărtată cu lordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
excelența tehnicii pe care o folosise șeful, cea care fusese desemnată prin curioasa expresie când-bățul-când-morcovul, aplicată pe timpuri predominant măgarilor și catârcelor, dar pe care modernitatea, cu rezultate mai mult decât apreciabile, o reabilitase pentru uz uman. Câțiva, totuși, din tagma fanfaronilor și lăudăroșilor, considerau că prim-ministrul ar fi trebuit să termine discursul în punctul în care a anunțat declararea iminentă a stării excepționale, că tot ceea ce a spus după aceea era absolut inutil, că pentru canalii doar măciuca e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de rătăcirile lor. Sau, în cel mai bun caz, doar că sunt înclinați să acționeze contrar opiniei majorității pentru că sunt susținuți de aprobarea celor apropiați. Nu e greu să fii neconvențional în ochii lumii întregi dacă neconvenționalitatea ta reprezintă convenția tagmei din care faci parte. Asta îți oferă o cantitate imensă de respect de sine. Ai automulțumirea curajului fără neplăcerea primejdiei. Dar dorința de aprobare este probabil instinctul cel mai profund al omului civilizat. Nimeni nu se repede cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
îndurătoare fără doar și poate le-a hărăzit o singură viață, dar care - din capriciu sau datorită unor împrejurări cu care nu s-au putut lupta - i-au înfruntat hotărârile. Nu există lucru mai jalnic decât holteiul căsătorit. Din această tagmă făcea parte și căpitanul Nichols. I-am cunoscut nevasta. Era o femeie de vreo douăzeci și opt de ani - cred eu -, dar făcea parte din genul acela a cărui vârstă e întotdeauna îndoielnică. Nu cred că arătase altfel nici când avea douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
au sunat Mii surle. Lespezi cască. Sar sigilii. Și peste un făcut, absurd regat Un palid oaspe calcă, din Sicilii. O, frate cărvunar, întreg trăiești! Din moarte ai păstrat doar străvezimea, Ci în amurgul pajerii crăiești Cîrtește-ntunecat burtăverzimea. Ai multursuzei tagme, gianabeți Cu oftica-nțeleși și cu exilul, Un veac avar te vrură sub peceți, Și zveltei libertăți suciră trilul. Ce-nseamnă! Astăzi piatră ești, din unghi, Republicii Române Populare, Adeveritul mare singur trunchi: Bălcescu, început de calendare. PAGINI DE PROZĂ
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
încheiere, să transcriu încă acel imn de solemnă speranță - răscumpărarea întreitului suflet al cetei crăiești - tremurând cu harfele Ierusalimului spre lăcrimate și milostive seri: " Se făcea că la o curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari-egumeni ai tagmei preasenine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu paloșul la coapsă și cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveș-mîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și verde, verde și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de la o Uniune. Nu mai erau nici fabrici, nu mai aveam servicii, Guvernul României era lovit de vicii. La televiziune vorbeau fără-ncetare Lătrăii de serviciu, pretinzând ascultare. Când am venit acasă, uitasem de cătușe, Parlamentarii țării erau niște căpușe. Tagme de activiști s-au transformat în popi, La cârma națiunii - o șleahtă de ciclopi. Când am venit acasă aveam un președinte Care ne-a vândut țara cu morții din morminte. Când am venit acasă se golise cătunul, Aveam la cârma
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]