201 matches
-
una din principalele căi cu acțiune descendentă inhibitorie a durerii pleacă din SGP și se finalizează pe neuronul T spinal. O altă buclă locală este realizată prin fibre emergente din neuronii peritalamici dorsolaterali ce finalizează pe neuroni senzitivi de releu talamici și asupra cărora au un rol inhibitor. Pe de altă parte, este semnalată convingător În literatură existența de interconexiuni cu rol de influențare reciprocă prezente pe parcursul ascendent al tracturilor neo-spino talamic (NST) și paleospinotalamic (PST). Sunt cunoscute mai ales influențe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
peritalamici dorsolaterali ce finalizează pe neuroni senzitivi de releu talamici și asupra cărora au un rol inhibitor. Pe de altă parte, este semnalată convingător În literatură existența de interconexiuni cu rol de influențare reciprocă prezente pe parcursul ascendent al tracturilor neo-spino talamic (NST) și paleospinotalamic (PST). Sunt cunoscute mai ales influențe inhibitorii de la NST spre PST purtate de fibre directe de legătură situate la diferite nivele Între cele două fracturi . Unul din circuitele inhibitoare dintre cele două sisteme este și cel al
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitorii de la NST spre PST purtate de fibre directe de legătură situate la diferite nivele Între cele două fracturi . Unul din circuitele inhibitoare dintre cele două sisteme este și cel al cărei fibre de comunicare trec prin nucleul ventral posterior talamic, cortexul senzorio motor și nucleul caudat. Dacă influențele inhibitoare lemniscale sunt În scădere pe parcursul evoluției speciilor animale (mamifere), sistemul PST (paleo spino-reticulo-talamic) poate deveni hiperactiv provocînd dureri chinuitoare (hiperpatia), stare interpretată ca un fenomen de "eliberare" (defrenare) de sub aceste influențe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor post sinaptic, reducând astfel din amplitudinea „ecoului dureros" generat de proiecția căilor ascendente nociceptive la acest
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
căilor descendente inhibitorii ale durerii au În comun trei caracteristici: au ca loc de plecare structuri nervoase supramedulare situate la nivelul trunchiului cerebral; aceste structuri sunt stimulate prin colaterale emise În principal de tractul paleo-spino-talamic (spino-reticulo-talamic) și secundar de neo-spino talamic; acțiunea lor este de tip inhibitor presinaptic la nivelul cornului posterior medular (neuronul II) Așadar În drumul lor spre talamus sau/și spre cortex, tracturile spino-talamo-corticale emit colaterale care vor purta mesaje de stimulare a unor structuri inhibitorii pe durere
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care finalizează la nivel medular făcând sinapse inhibitorii pe neuronii straturilor 1,2,3,4,5 Rexed (inhibiție presinaptică) și neuronii sensitivi ai nervului cranian V. Zonele de plecare a acestor fibre descendente sunt: Talamus: nucleul centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul medial; Hipotalamus: nucleul arcuat, hipotalamusul lateral, nucleul paraventricular; Mezencefal aria pretectală, substanța gri periapeductală, substanța gri periventriculară (cale enkefalinergică și endorfinergică); Punte: locus coeruleus (cale noradrenergică); Bulb: nucleul tractului solitar, nucleul magnus al rafeului (cale sero toninopiatergică), nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
tractului descendent adrenergic coeruleo-spinali, cu efecte subtile asupra modulării transmiterii nociceptive [122, 123]. Alte fibre cu origine În nucleii reticulari bulbo-pontini (nucleul magnus al rafeului și nucleul reticular magno-celular) cu rol inhibitor se Îndreaptă și fac sinapsă cu nucleii senzitivi talamici (centrul median-CM, parafascicular-PF, central-lateral-CL), precum și spre neuronii spinali senzitivi cu care fac, reamintim, de asemenea sinapsă. Fibre ascendente plecate din nucleul magnus al rafeului (bulb) și din substanța gri periapeductală (mezencefal) ce proiectează spre nucleul parafascicular talamic, sunt alte căi
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu nucleii senzitivi talamici (centrul median-CM, parafascicular-PF, central-lateral-CL), precum și spre neuronii spinali senzitivi cu care fac, reamintim, de asemenea sinapsă. Fibre ascendente plecate din nucleul magnus al rafeului (bulb) și din substanța gri periapeductală (mezencefal) ce proiectează spre nucleul parafascicular talamic, sunt alte căi cu rol inhibitor; cele cu origine În SGP realizînd o cale inhibitorie ascendentserotoninergică. De la nucleul rafeului median și substanța nigra pleacă fibre inhibitorii ascendente spre talamus și cortex. 1.10.2.3 Căi descendente excitatorii În nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
neuromediatori, căile de transmitere (fibrele A beta, A delta și C) și conexiunile cu nucleii subcorticali și cortexul. Cea mai importantă descoperire În domeniul durerii a fost identificarea căilor descendente inhibitorii mediate de enkefalină, serotonină, adrenalină, precum și a nucleilor rafeului, talamici, hipotalamici, locus ceruleus, formațiunea reticulată, sistemul limbic de unde pornesc aceste căi. Tulburările de ordin funcțional de la nivelul acestor nuclei și În special de la nivelul sistemului limbic, al cărui rol În comportamentul emoțional și durere a fost dovedit, pot genera manifestări
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecvență mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic; 6. dureri continue sau crize, cu frecvență medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament. Copiii cu aceste deficiențe se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosocială. b) Deficiente funcționale accentuate: ... 7. deficiențe în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecvență mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic; 6. dureri continue sau crize, cu frecvență medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament. Copiii cu aceste deficiențe se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosocială. b) Deficiente funcționale accentuate: ... 7. deficiențe în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
și profesională II. Neurologie adulți - 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Anatomofiziologia sistemului nervos central 2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomofiziologia organelor de simț 5. Sindroame corticale 6. Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice și hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral 9. Sindroame cerebeloase 10. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 16
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali, cu declanșarea hiperactivității neurotoxice a sistemului glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
termen lung a receptorilor D(2) prin substanțe antipsihotice, ceea ce generează eliberarea unor radicali liberi, cu accentuarea stresului oxidativ ca și consecință directă a activității glutamatergice accentuate. Acest tip de apoptoză are drept țintă nivelul hipocampal și parahipocampal precum și nucleii talamici, generând amplificarea deficitelor cognitive primare și a rezistenței terapeutice. 3. Factorii neurobiochimici Anomaliile de neurochimie cerebrală constituie o verigă importantă a vulnerabilității biologico-genetice în schizofrenie, iar descifrarea acestora a determinat apariția principalelor clase de medicamente cu acțiune antipsihotică. Ulterior, studii
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali, cu declanșarea hiperactivității neurotoxice a sistemului glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
termen lung a receptorilor D(2) prin substanțe antipsihotice, ceea ce generează eliberarea unor radicali liberi, cu accentuarea stresului oxidativ ca și consecință directă a activității glutamatergice accentuate. Acest tip de apoptoză are drept țintă nivelul hipocampal și parahipocampal precum și nucleii talamici, generând amplificarea deficitelor cognitive primare și a rezistenței terapeutice. 3. Factorii neurobiochimici Anomaliile de neurochimie cerebrală constituie o verigă importantă a vulnerabilității biologico-genetice în schizofrenie, iar descifrarea acestora a determinat apariția principalelor clase de medicamente cu acțiune antipsihotică. Ulterior, studii
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
și profesională II. Neurologie adulți - 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Anatomofiziologia sistemului nervos central 2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomofiziologia organelor de simț 5. Sindroame corticale 6. Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice și hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral 9. Sindroame cerebeloase 10. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 16
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecvență mai mare de 1 până la 3 pe lună, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic; 6. dureri continue sau crize, cu frecvență medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament. Copiii cu aceste deficiențe se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosociala. b) Deficiențe funcționale accentuate: ... 7. deficiențe în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu
ORDIN nr. 725 din 1 octombrie 2002 (*actualizat*) privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246081_a_247410]
-
crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecvență mai mare de 1 până la 3 pe lună, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic; 6. dureri continue sau crize, cu frecvență medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament. Copiii cu aceste deficiențe se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosociala. b) Deficiențe funcționale accentuate: ... 7. deficiențe în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu
ORDIN nr. 12.709 din 1 octombrie 2002 (*actualizat*) privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246083_a_247412]
-
și profesională II. Neurologie adulți - 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Anatomofiziologia sistemului nervos central 2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomofiziologia organelor de simț 5. Sindroame corticale 6. Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice și hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral 9. Sindroame cerebeloase 10. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 16
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și profesională II. Neurologie adulți - 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Anatomofiziologia sistemului nervos central 2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomofiziologia organelor de simț 5. Sindroame corticale 6. Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice și hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral 9. Sindroame cerebeloase 10. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 16
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
Univ. de Urgență București (valabil pentru Centrul Univ. București). Tematica lecțiilor conferință 1. Anatomofiziologia sistemului nervos central 2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomofiziologia organelor de simț 5. Sindroame corticale 6. Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice și hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral 9. Sindroame cerebeloase 10. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 16
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]