212 matches
-
ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat). Aria S2 are o somatotopie mai puțin precisă decât SI, ambele jumătăți ale corpului (controlaterală și ipsi laterală) sunt reprezentate bilateral și ar avea mai puține conexiuni cu talamusul comparativ cu SI fiind implicată esențial În sensibilitatea termică și durerea de tip "Înțepare" (condusă de fibre delta) și mai puțin În sensibilitatea tendoanelor și articulațiilor, contribuind În general la integrarea informațiilor senzitive primare În percepții sintetizate diferențiat. Cercetări de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ale capsulei interne, precum și faptul că stimularea cortexului orbital și a celui senzorio-motor are efecte analgezice. Cortexului i se descriu și funcții modulatoare. Există astfel fibre descendente de conexiune cu origine În cortexul anterior cingulat la care sosesc aferente din talamusul medial (informații aduse de tractul spino talamo-cortical) și care conectează nucleii mediali talamici și substanța gri periapeductală. Sistemul are funcții de modulare a răspunsurilor reflexe la stimulii nociceptivi. Deaferentarea fibrelor talamo-cingulate nu abolește durerea, dar reduce senzația de neplăcere (Jones
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
paleo spino-reticulo-talamic) poate deveni hiperactiv provocînd dureri chinuitoare (hiperpatia), stare interpretată ca un fenomen de "eliberare" (defrenare) de sub aceste influențe (Melzack, 1994). și În fine, tot de-a lungul PST se desprind colaterale care stimulează bine cunoscuții nuclei senzitivi din talamus, cortexul anterior cingulat (CAG), cortexul orbital (CO) și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stimulează bine cunoscuții nuclei senzitivi din talamus, cortexul anterior cingulat (CAG), cortexul orbital (CO) și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor post sinaptic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nivelul trunchiului cerebral; aceste structuri sunt stimulate prin colaterale emise În principal de tractul paleo-spino-talamic (spino-reticulo-talamic) și secundar de neo-spino talamic; acțiunea lor este de tip inhibitor presinaptic la nivelul cornului posterior medular (neuronul II) Așadar În drumul lor spre talamus sau/și spre cortex, tracturile spino-talamo-corticale emit colaterale care vor purta mesaje de stimulare a unor structuri inhibitorii pe durere, În mod direct proporțional cu intensitatea stimulării dureroase. Surprinzător, procesul inhibitor Începe chiar de la talamus, deși aici sunt principalii nuclei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Așadar În drumul lor spre talamus sau/și spre cortex, tracturile spino-talamo-corticale emit colaterale care vor purta mesaje de stimulare a unor structuri inhibitorii pe durere, În mod direct proporțional cu intensitatea stimulării dureroase. Surprinzător, procesul inhibitor Începe chiar de la talamus, deși aici sunt principalii nuclei de proiecție primară a sensibilității dureroase. În paralel cu fibrele de legătură modulatoare scurte, prezentate anterior, se descriu nenumărate tracturi descendente inhibitorii lungi care finalizează la nivel medular făcând sinapse inhibitorii pe neuronii straturilor 1
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
descriu nenumărate tracturi descendente inhibitorii lungi care finalizează la nivel medular făcând sinapse inhibitorii pe neuronii straturilor 1,2,3,4,5 Rexed (inhibiție presinaptică) și neuronii sensitivi ai nervului cranian V. Zonele de plecare a acestor fibre descendente sunt: Talamus: nucleul centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul medial; Hipotalamus: nucleul arcuat, hipotalamusul lateral, nucleul paraventricular; Mezencefal aria pretectală, substanța gri periapeductală, substanța gri periventriculară (cale enkefalinergică și endorfinergică); Punte: locus coeruleus (cale noradrenergică); Bulb: nucleul tractului solitar, nucleul magnus
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la nivel medular făcând sinapse inhibitorii pe neuronii straturilor 1,2,3,4,5 Rexed (inhibiție presinaptică) și neuronii sensitivi ai nervului cranian V. Zonele de plecare a acestor fibre descendente sunt: Talamus: nucleul centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul medial; Hipotalamus: nucleul arcuat, hipotalamusul lateral, nucleul paraventricular; Mezencefal aria pretectală, substanța gri periapeductală, substanța gri periventriculară (cale enkefalinergică și endorfinergică); Punte: locus coeruleus (cale noradrenergică); Bulb: nucleul tractului solitar, nucleul magnus al rafeului (cale sero toninopiatergică), nucleul giganto-celular, nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În laminele superficiale ale cornului dorsal comparativ cu cele profunde sprijină ipoteza conform căreia fibrele ascendente din lamina I pot activa o cale descendentă de feed-back pozitiv care menține inhibiția descendentă pe neuronii laminelor profunde (Rees și colab., 1995) Similar talamusului, la rândul lui și hipotalamusul este locul de plecare, al mai multor fascicole descendente inhibitorii. Astfel, sistemul descendent cu origine În nucleul arcuat hipotalamic stimulează sistemul inhibitor noradrenergic coeruleo-spinal, iar cel cu origine În nucleul pretectal anterior diencefalic este inhibitor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și din substanța gri periapeductală (mezencefal) ce proiectează spre nucleul parafascicular talamic, sunt alte căi cu rol inhibitor; cele cu origine În SGP realizînd o cale inhibitorie ascendentserotoninergică. De la nucleul rafeului median și substanța nigra pleacă fibre inhibitorii ascendente spre talamus și cortex. 1.10.2.3 Căi descendente excitatorii În nucleul magnum al rafeului (NMR) Își are originea o bine cunoscută și importantă cale descendentă inhibitorie (antinociceptivă) serotoninergică care finalizează pe neuronii senzitivi ai cornului posterior. Paralel cu această cale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ale creierului sunt reprezentate de trunchiul cerebral, care are rolul de a media fluxul de energie (procesele de excitație și inhibiție) precum și stările fiziologice ale organismului (temperatura, ritm respirator, ritm al bătăilor inimii, presiune sangvină). Deasupra trunchiului cerebral este plasat talamusul. Acesta funcționează ca o poartă de trecere a informațiilor senzoriale și are multiple conexiuni cu alte regiuni ale creierului, inclusiv cu neocortexul, plasat deasupra talamusului. în partea centrală se află sistemul limbic, creierul nostru emoțional, cu girusul cingulat anterior, amigdala
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organismului (temperatura, ritm respirator, ritm al bătăilor inimii, presiune sangvină). Deasupra trunchiului cerebral este plasat talamusul. Acesta funcționează ca o poartă de trecere a informațiilor senzoriale și are multiple conexiuni cu alte regiuni ale creierului, inclusiv cu neocortexul, plasat deasupra talamusului. în partea centrală se află sistemul limbic, creierul nostru emoțional, cu girusul cingulat anterior, amigdala, hipotalamusul, lobul temporal median (include hipocampul) și cortexul orbitofrontal. Sistemul limbic joacă un rol important în coordonarea activităților structurilor mai joase și a celor superioare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a echilibrului fizic, și altele. Vom descrie (Science et Avenir, 2010, nr. 766, pp. 54-55) ce se întâmplă când un stimul nou apare în câmpul existenței unui subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând recompensa, va fi activată o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul cingulat anterior. Cortexul cingulat anterior care arată ca „o panglică lungă de țesut nervos aflată spre linia mediană a creierului”(Panksepp, 2003, p. 238) care controlează atenția și memorează (stochează) experiențele emoționale. Girusul cingulat anterior, prin formațiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și suprasternală - identificarea structurilor anatomice Se aplică următoarelor specialități: I. MEDICINA INTERNĂ II. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE IV. UROLOGIE 4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ - identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și a sistemului ventricular - identificarea principalelor structuri anatomice (substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide) Se aplică următoarelor specialități: I. PEDIATRIE 5. Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană) - explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian - identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei - identificarea elementelor anatomice normale ale fătului - aprecierea vârstei fetale a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
supraclaviculară și suprasternală - identificarea structurilor anatomice d. se aplică următoarelor specialități: I. MEDICINĂ INTERNĂ II. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE 4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ - identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și a sistemului ventricular - identificarea principalelor structuri anatomice (substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide) a. se aplică următoarelor specialități: I. PEDIATRIE 5. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ) - explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian - identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei - identificarea elementelor anatomice normale ale fătului - aprecierea vârstei fetale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Localizarea corticala, tulburările neurologice minore și valorile scăzute al fibrinogenului sunt asociate cu evoluție mai bună. CAUZELE HEMORAGIEI INTRACEREBRALE Cauzele hemoragiei intracerebrale sunt numeroase, dar cele mai frecvente sunt: 1. Ruptură arterelor perforante mici, profunde cu localizare profundă (ganglioni bazali, talamus, cerebel, trunchi cerebral), frecvent asociate cu HTA și vârsta 45ani. 2. Angiopatia amiloida cerebrală - localizare lobara, sau multiplă, mai putin asociată cu HTA, vârsta 70 ani. 3. Malformații arteriovenoase sau cavernoame - localizare variată, aspect tipic IRM, cea mai comună cauza
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
ore, obișnuit cu deficit motor. Se datoreaza rupturii vaselor mici perforante, sub presiunea arterială sau capilară. Alt tip de debut este brutal, cu modificarea rapidă a stării de conștiență. Dacă hematomul debutează în putamen se asociază și hemianestezie sau în talamus când tabloul clinic este dominat de tulburările de sensibilitate. Dacă sângerarea crește, deficitul devine sever, apar tulburări de vorbire, devierea capului și globilor oculari cu tulburări ale stării de conștien��a până la comă și moarte. Vărsăturile sunt un semn obișnuit
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
examenului este contraindicata la 20% dintre pacienți sau nu poate fi efectuată din cauza tulburărilor de conștiență, tulburărilor hemodinamice, vărsăturilor și agitației. Imaginile IRM depind de variabilele tehnice și biologice precum și secvențele utilizate, vârsta hematomului. Hemoragia dezvoltată în putamem, globus palidus, talamus, capsula internă, substanța albă periventriculară, punte și cerebel sunt obișnuite la pacienții cunoscuți hipertensivi și este atribuită bolii de vase mici hipertensive. În aceste situații nu trebuie continuate investigațiile pentru o altă etiologie vasculara. CT și IRM au valoare particulară
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
poate ameliora dispoziția fără a avea efect curativ sau profilactic. Terapia antidepresiva poate reduce tulburările emoționale, dar nu sunt clare efectele asupra calității vieții. Demență post-AVC Mecanismul derivă din afectarea vaselor mari( infarcte multiple sau infarct unic strategic în hipocamp, talamus, nuclei bazali, girusul angular) sau a vaselor mici(lacunarism/leucoaraioza). Alte mecanisme includ hipoperfuzia, tulburări hipoxic-ischemice și afecțiuni asociate degenerative. Alți factori de risc includ infarcte cerebrale bilaterale, leziuni de lob frontal, HTA, diabetul zaharat, dislipidemia, fibrilația atriala (FĂ). Epilepsia
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
semiologica de sindrom neurovascular (cu sau fără istoric clinic de accident vascular cerebral) și dovada imagistică de boală cerebrovasculară (CT sau IRM cerebral), sub forma infarctelor cerebrale multiple în teritoriul vaselor mari, a unui singur infarct situat strategic (girus angular, talamus, partea bazala a emisferului cerebral, teritoriul arterei cerebrale posterioare sau teritoriul arterei cerebrale anterioare), a lacunelor multiple la nivelul ganglionilor bazali sau substanței albe, a leziunilor extensive la nivelul substanței albe periventriculare sau a oricăror combinații de asemenea leziuni. c
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
fără vreun beneficiu semnificativ. Tratamentul chirurgical poate fi împărțit în următoarele categorii: DBS-deep brain stimulation, miotomie/denervare periferica selectivă, administrarea de baclofen intratecal, proceduri neurochirurgicale prin cateter de radiofrecvența și alte tehnici experimentale. Stimularea cerebrală profundă Stimularea cerebrală profundă a talamusului sau globului palid a fost folosită la diverși pacienți cu forme diferite de boală, în special la cei la care tratamentul medicamentos nu și-a mai atins eficacitatea. În prezent există un consens în care se afirma că pacienții cu
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
în cazul distoniei secundare rata de ameliorare este mult mai mică [93,98]. Țintele tratamentului cu DBS Globus pallidus-partea internă (GPi) este considerat țintă principala pentru DBS; pe lângă această locație au fost luate în considerare alte ținte cum ar fi talamusul ventro-lateral pentru distonia secundară. O altă țintă invocată a fost nucleul subtalamic, însă din cauza numărului mic de date despre acest subiect nu se pot face recomandări de stimulare cerebrală profundă în afară de Gpi. Distonia generalizată Cele mai semnificative rezultate au fost
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]