573 matches
-
Liviu Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului PANSELUȚE (II) Politicianul fără clopoței, nu prinde alegători. Recunoștința: "Fă-te frate cu dracul, până treci puntea." După aceea, mulțumește-i lui Dumnezeu. Întrebare după pilda înmulțirii talanților: Dacă banul este "ochiul dracului", de ce trebuie, totuși, înmulțiți talanții? "Munca l-a făcut pe om." Pe unii, rari, i-a făcut chiar oameni. Mi-am săpat groapa de atâtea ori, încât mulți au căzut singuri în ea. Nu da
PANSELUŢE (II) de JIANU LIVIU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361744_a_363073]
-
Toate Articolele Autorului PANSELUȚE (II) Politicianul fără clopoței, nu prinde alegători. Recunoștința: "Fă-te frate cu dracul, până treci puntea." După aceea, mulțumește-i lui Dumnezeu. Întrebare după pilda înmulțirii talanților: Dacă banul este "ochiul dracului", de ce trebuie, totuși, înmulțiți talanții? "Munca l-a făcut pe om." Pe unii, rari, i-a făcut chiar oameni. Mi-am săpat groapa de atâtea ori, încât mulți au căzut singuri în ea. Nu da raiul copilăriei din mână, pentru iadul maturității de pe gard. Am
PANSELUŢE (II) de JIANU LIVIU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361744_a_363073]
-
Gavriș -Mândru fecior din Chelința”. Parcurg site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află menirea în înmulțirea talantului, atât spre slava Mântuitorului, cât și întru folosul celor din jur. Știe că și mântuirea sufletului său o poate dobândi numai pe această cale. Activitate literară bogată, aureolată de succese : membru atât în Asociația
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află menirea în înmulțirea talantului, atât spre slava Mântuitorului, cât și întru folosul celor din jur. Știe că și mântuirea sufletului său o poate dobândi numai pe această cale. Activitate literară bogată, aureolată de succese : membru atât în Asociația cât și în Liga Scriitorilor, filialele
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
Se făcuse o asemenea liniște încât puteai auzi păsările bătând din aripi în zbor. Apoi vorbi Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și îl condamnă la o
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
în zbor. Apoi vorbi Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și îl condamnă la o aspră pedeapsă. Ceilalți doi slujitori, care aduseseră profituri la talantul inițial fuseseră
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și îl condamnă la o aspră pedeapsă. Ceilalți doi slujitori, care aduseseră profituri la talantul inițial fuseseră lăudați și ridicați în ranguri înalte în casa stăpânului. Se gândise
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și îl condamnă la o aspră pedeapsă. Ceilalți doi slujitori, care aduseseră profituri la talantul inițial fuseseră lăudați și ridicați în ranguri înalte în casa stăpânului. Se gândise atunci, se gândea și acum, că cel care avea un singur talant îi dăduse înapoi stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
stăpânul și îl condamnă la o aspră pedeapsă. Ceilalți doi slujitori, care aduseseră profituri la talantul inițial fuseseră lăudați și ridicați în ranguri înalte în casa stăpânului. Se gândise atunci, se gândea și acum, că cel care avea un singur talant îi dăduse înapoi stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just după înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
Ceilalți doi slujitori, care aduseseră profituri la talantul inițial fuseseră lăudați și ridicați în ranguri înalte în casa stăpânului. Se gândise atunci, se gândea și acum, că cel care avea un singur talant îi dăduse înapoi stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just după înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect în acea conjunctură. Unul din tovarășii săi, îl întrerupse însă la un un moment dat cu o observație, iar el se întorsese uimit către acela
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
cu toți ceilalți: „Spui că nu e cinstită judecata stăpânului căpitane Baraba, dar noi oare suntem oameni cinstiți?” spusese acela pe un ton liniștit. Baraba se oprise încurcat fiindcă el era de fapt cel mai vehement apărător al omului cu talantul îngropat, și devenise un fel de avocat al lui în toată discuția purtată. Încurcat, spusese totuși că desigur, ei toți ocupându-se cu tot felul de fapte condamnabile era adevărat ceea ce spunea tovarășul lui și anume că ei toți nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
în tăcere, neștiind ce să spună, dar apoi revenindu-și îl contrazise pe acela cu vehemență, se ridicase în picioare și gesticulase din mâini în timp ce dădea răspunsurile. Care e acela dintre oameni care în ziua de azi îți va înapoia talantul după ce va trece foarte mult timp?” întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după mult timp, sau poate nu va mai veni
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
picioare și gesticulase din mâini în timp ce dădea răspunsurile. Care e acela dintre oameni care în ziua de azi îți va înapoia talantul după ce va trece foarte mult timp?” întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după mult timp, sau poate nu va mai veni niciodată! Însă povestioara talanților pare că mai are un sens ascuns. E legea săracului prietene, sau nu pricepi? se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
foarte mult timp?” întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după mult timp, sau poate nu va mai veni niciodată! Însă povestioara talanților pare că mai are un sens ascuns. E legea săracului prietene, sau nu pricepi? se adresă el acelui tovarăș al său. -Omului nu i se dă aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la schimb
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
pe viață. Ăsta-i sensul real al povestioarei! De aia m-am făcut tâlhar fiindcă nu accept să fiu înșelat și călcat în picioare de niște netrebnici care-și zic stăpâni! Mă identific deci cu omul care și-a îngropat talantul iar apoi l-a înapoiat după un timp stăpânului său, intact, fără știrbitură, sau vre-o altă alterare. Și oricum situația e mult mai bună decât dacă sluga ar fi cheltuit talantul și n-ar fi reușit să scoată nimic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
identific deci cu omul care și-a îngropat talantul iar apoi l-a înapoiat după un timp stăpânului său, intact, fără știrbitură, sau vre-o altă alterare. Și oricum situația e mult mai bună decât dacă sluga ar fi cheltuit talantul și n-ar fi reușit să scoată nimic din el! ” Celălalt îi zâmbise la lumina torțelor și îi răspunse fără să se tulbure: Nu înțelegi nimic Baraba. Talantul este tot ce ai tu de la Dumnezeu, mintea și mâinile tale, adică
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
oricum situația e mult mai bună decât dacă sluga ar fi cheltuit talantul și n-ar fi reușit să scoată nimic din el! ” Celălalt îi zâmbise la lumina torțelor și îi răspunse fără să se tulbure: Nu înțelegi nimic Baraba. Talantul este tot ce ai tu de la Dumnezeu, mintea și mâinile tale, adică tu. E darul cel mai de preț pe care ți-l poate face Dumnezeu. Să poți înțelege și să poți face cu darul acesta orice. Însă poți ucide
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
prăda și face alte răutăți cu ele. Poți în același timp să te rogi cu acestea ale tale, poți să mângâi pe cineva și poți să ajuți pe alții de asemenea. Poți să-ți aduci jertfa ta cu acestea. Deci talantul este la noi tot timpul. Cine îngroapă talantul nu numai că nu dorește să facă binele ci refuză de fapt să-l facă. De aceea stăpânul îl pedepsește atât de aspru pe slujitorul acesta fiindcă ar fi putut face binele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
în același timp să te rogi cu acestea ale tale, poți să mângâi pe cineva și poți să ajuți pe alții de asemenea. Poți să-ți aduci jertfa ta cu acestea. Deci talantul este la noi tot timpul. Cine îngroapă talantul nu numai că nu dorește să facă binele ci refuză de fapt să-l facă. De aceea stăpânul îl pedepsește atât de aspru pe slujitorul acesta fiindcă ar fi putut face binele și nu l-a făcut, ci a refuzat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
facă. De aceea stăpânul îl pedepsește atât de aspru pe slujitorul acesta fiindcă ar fi putut face binele și nu l-a făcut, ci a refuzat să-l facă, și asta din lene și răutate. Iar cel care totuși cheltuie talantul și nu-și aduce dobânda sa, măcar a încercat să facă ceva, iar stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca pe unul care a reușit deja să aducă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
sa, măcar a încercat să facă ceva, iar stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca pe unul care a reușit deja să aducă câștig. Pe când, cel care îngroapă talantul se îngroapă pe sine în lene și nepăsare, sau în necinste și fapte rele, cum suntem și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba, nu e doar dușmanul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
deoarece scriu despre neîmplinirile mele, despre lacrimi și zâmbete, despre cum sunt și despre cum aș vrea să fiu pe plan spiritual. - Vei rămâne doar la poezia religioasă sau îți propui să abordezi și alte teme? - Pentru că am primit acest talant de a scrie versuri de Sus, ca un dar nemeritat, aș fi nerecunoscătoare să nu Îl slăvesc pe Creator, să nu scriu despre El, să nu I-l închin Lui. Așa că voi scrie doar poezie religioasă; altceva nu mă interesează
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
fuseseră găsite mai multe scrisori, între care se aflau și unele poezii ale poetului Radu Gyr, alt "veteran" al închisorilor comuniste. După decretul din anul 1964, Părintele Ioan Negruțiu a fost eliberat și a avut posibilitatea de a-și valorifica talanții cu care l-a înzestrat Dumnezeu atât pe tărâm pastoral ca preot paroh, duhovnic și predicator iscusit, dar și în administrația bisericească. Astfel, din anul 1965 și până în anul 1967 a funcționat ca preot paroh la Parohia Cihei din Bihorul
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
albească hoția! Au bătut bolțuri în spițele rotii cetății. Au tăiat istoria pe bucăți, iar ultima parte, ne-au băgat-o-n case cu forța și ne-o servesc drept progres. Pe sticlă sau plasticul polarizat, ne violează slugi cu talanți grei atârnați de gâtul nesimțirii. Gâdea și gâdele nerușinării, zei ai detractării, ne taie capetele în fiecare zi, popa urcat pe scaun de satana. În negreala chipului și-a ochilor sclipire, se vede sângele trădării, țării, a neamului și-a
ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351566_a_352895]