2,444 matches
-
fie proeminent; obrajii nu ies în evidență; regiunea facială este proporțională cu lungimea craniului, moderat de lată, fin cizelată în jurul ochilor - care au dimensiuni medii și sunt ovali (migdalați), nici proeminenți, nici înfundați în orbite, bine amplasați, exprimă atenție concentrată și tandrețe, sunt maro închis; urechile au formă de lob și sunt destul de lungi și late, atârnă aproape de obraji și nu au tendința de a se ridica în plan orizontal sau vertical. Botul are aceeași lungime ca și craniul; maxilarele sunt suficient
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
adresa de e-mail springerenglez@yahoo. com. Sfaturi Educația - prin dresaj - a Spanielului Springer Englez pentru viața în gospodărie și pentru vânătoare este necesar să înceapă de la o vârstă cât mai fragedă și să se bazeze pe autoritate, blândețe, răbdare și tandrețe. Trebuie avut grijă ca pasiunea lui pentru vânat să nu fie mai puternică decât deprinderea de a asculta de stăpân. Specialiștii afirmă că, fiind flexibil, în doar câteva luni el va fi perfect dresat. Are un apetit surprinzător pentru un
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
Marineasa, Oberten János, Mircea Pora și Alexandru Ruja. La festivitate participă primarul Gheorghe Ciuhandu și reprezentanți ai conducerii U.S.R. Cu grație, spre arta dansului l Studioul Hellena Ganser „Lumea dansului e-o lumea magică și trebuie cucerită cu blândețe, cu tandrețe, altminteri... magia se tulbură“, crede grațioasa balerină a Operei Române, Hellena Ganser. De aceea, în Studioul de Dans Ganser copiii-balerini învață „să se joace serios de-a dansul“, explică profesoara, „pentru ca arta baletului să fie întotdeauna o bucurie pentru ei
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
a fost încredințat de judecător tatălui fiindcă... mama e actriță! Gata să-și pună capăt vieții, a dat viață: 13 zile a stat la Reanimare când a născut-o pe Maria Speranța. Un copil luminos, plin de energie și de tandrețe. Curaj, nebunie? Cel mai scump vis al omului bun și de treabă care este Adriana Trandafir este să-și vadă copiii împreună, acasă. Până atunci, acasă, Adriana Trandafir e un om aproape obișnuit: spală, calcă, gătește și pune niște murături
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
Solidarul comentator nu poate să nu înșiruie precaut cîteva dintre cele mai stridente "precarități" dramaturgice ale filmului și "mijloacele pirotehnice" ale regizorului, dar sistemul e scos deliberat din culpă pînă la ultimele cuvinte ale textului, calculate de cronicar cu infinită tandrețe. El concede că filmul "se îndepărtează mult de bunele intenții inițiale" (s.n.), după care pune punct și semnează: Călin Căliman. Bunele intenții "inițiale" (sic!) - care nimbează discret coloanele cronicii - țin probabil de "teoria" misterioasă, însă asupra presupuselor intenții "ulterioare" și
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
să introducă, la dreapta comenzii plasate în debutul fiecărui capitol, explicația ei în română. Adrian Otoiu e un profesionist, dar și un hedonist al metafictiunii; IQ-ul artistic foarte ridicat, hedonismul picant al scriiturii, aerul de prospețime amuză(n)ta, tandrețea ușor cinica (à la Kurt Vonnegut) și naturalețea alternării registrelor imprimă prozelor sale un "high touch" de o calitate puțin obișnuită. Se pricepe de minune să atragă cititorii - fie ei "spirite literatoare" sau profani care nu se pricep decît (cel
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
Și, dacă tot nu putem face altceva, măcar să rîdem de hazard. Bineînțeles că tot acest "clip" n-ar însemna nimic fără privirea regizorului, care descoperă, în acest joc absurd - " Viața că un clip!" -, o ironie patetica și un colț de tandrețe. După succesul de public din Germania, Tykwer e intens solicitat de Hollywood, dar refuză toate ofertele. Următorul film e plasat în Germania, în orașul lui natal, Wuppertal. Și în Lola, regizorul vede "un film în mod manifest german; recunoști Berlinul
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
prin acest soliloc maladii sociale universale. Întîlnindu-se undeva Dincolo de nori pe aceeași lungime de undă a laitmotivului solitudinii alienante, Wim Wenders și Michelangelo Antonioni își certifică fiecare propria individualitate artistică într-o insolita tetralogie a amorului - deopotrivă atracție carnala și tandrețe cerebrală, concepută en abyme (vezi și filmul filmului Fare un film e^ per me vivere de Enrica Antonioni). Posibil motto general, proverbul " Cine încearcă să se salveze piere, cine se dăruiește se salvează" constituie argumentul unei pelicule de mare virtuozitate
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
care mă simt legată cu mii de fire. Unul dintre ei este Radu Penciulescu. Cuceritor, de o inteligență epatanta, plin de umor, spirit ludic, de o ironie usturătoare, pînă la provocarea durerii fizice, concrete, Radu Penciulescu este un depozit de tandrețe, emoție, timiditate, șarm inepuizabil și irezistibil. Îi simți privirea chiar și atunci cînd nu te privește în ochi. Îi simți freamătul mîinilor elegante chiar și atunci cînd nu îi vezi jocul. M-am gîndit că unul dintre darurile prețioase pe
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
bon tonul: "Sînt dezgustata de ceea ce-mi spui că se petrece la țară și dacă n-aș ști acum că ai hotărît să vinzi ceea ce ne este inutil, aș fi disperată, disperată". E adevărat că apar și pasaje de tandrețe, punctate de lascivitate: "Dragostea mea, unchiu-tău, vesel și vorbareț, mi-a ocupat întreaga după-amiază și nu mai am vreme decît să te sărut, să te strîng cu tandrețe lîngă mine și să-ți spun pe mîine. Nu vreau să treacă
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
inutil, aș fi disperată, disperată". E adevărat că apar și pasaje de tandrețe, punctate de lascivitate: "Dragostea mea, unchiu-tău, vesel și vorbareț, mi-a ocupat întreaga după-amiază și nu mai am vreme decît să te sărut, să te strîng cu tandrețe lîngă mine și să-ți spun pe mîine. Nu vreau să treacă oră curierului poștal fără să o punctez printr-un gînd al meu. Pe mîine - mielușelul meu, culcă-te devreme și nu fuma mult. Sînt frumoasă, grasă, numai bună
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
făcîndu-l public, după 1989, în volumele de Jurnal, cele mai prețioase, pînă astăzi, documente ale vieții noastre literare din anii din urmă (cincisprezece, aproape) ai comunismului. Mircea Zaciu a fost un om demn și rezervat în raporturile personale, capabil de tandrețe și devotament, dar ascunzîndu-și ardelenește emoțiile. O distincție naturală îl făcea imediat remarcat în orice adunare. Se îmbrăca elegant, cu finețe clasică, fără nimic strident. I-am admirat cu toții sacourile lui cu tăietură englezească. Era plăcut, cald, generos, dar și
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
entuziasmul ilicit al pubertății. Eros este îmbrățișat atât de strâns de Thanatos (agresiune, chin, disperare neagră, repetiție involuntară a traumelor), încât nu putem avea decât o viziune matură în legătură cu acest subiect: acceptare, ca pe ceva omenește inteligibil, cu o anumită tandrețe chiar. D.M. Thomas, Hotelul alb, traducere de Mircea Ivănescu, colecția "Romanul secolului XX", Editura Univers, București, 1999, 238 p., preț nemenționat.
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
sugrumă frunză după frunză, dor după dor". Plăsmuire a infinitului și a nimicniciei, ființa umană se apropie, prin clipa de har din care se va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu: "Posed câteva minute despuiate/ de tandrețe și har/ Pentru a-mi spune sunt Dumnezeu/ posed trecerea către seve când sufletul/ Înfășoară trupul mort într-un cearceaf./ Posed spaima și spinul./ Posed o cameră unde strig viață/ Și viermele mă degustă pașnic./ Și mai am puterea să
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
ezitări și rostiri amînate, incerte, fraza spune o certitudine ("desigur..."), singura certitudine a lumii. Niciodată copil, niciodată întrupat în cuvînt, eul-narator se simte nenăscut. Bîjbîind într-o lume de boală (a mamei), de violențe (a neștiuților, amenințători, "vecini" xenofobi), de tandrețe bolovănoasă, inexprimabilă (a tatălui), copilul se construiește în funcție de propoziția negatoare: nenăscut, el asociază vorbirea cu nașterea și cu moartea și cu ieșirea în lumină, din mină, a tatălui. Reintegrarea pietrei (pîinii) de tăcere este ținta visată de copil; numai cînd
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
cârciuma și se ămbată de bucurie. Amândoi uită cu desăvârșire de Leutu', dar Leutu' nu se supără, el ămprieteneste ăntre timp alți doi oameni, care se ămbrătisează la rândul lor, se duc la cârciuma și uită de el." Combinația de tandrețe și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
ămbată de bucurie. Amândoi uită cu desăvârșire de Leutu', dar Leutu' nu se supără, el ămprieteneste ăntre timp alți doi oameni, care se ămbrătisează la rândul lor, se duc la cârciuma și uită de el." Combinația de tandrețe și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa convins de colegii
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
scriu cand exist cand/ strig pana se deschide păntecul vremii/ și ies toate ămpotrivirile/ fără să-mi pese de umorul zilnic/ de notele kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale au un loc de cinste: "Acre mai șanț poftele/ obiceiuri/ an tandrețea așa-zisa imperiala/ an topul/ cuvintelor sufocate de imaginație de greutate/ de prea mult rost/ nici nu mai cred că a fost libertate/ an eul măzgălit pe fruntea poetului/ poate o slujbă de pomenire la ora amiezii/ an bisericuța lui
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
bazau studiile pe teorii lévinasiene. Între aceștia, un teoretician de origine sud-africană, care predă între altele economie și informatică la London School of Economics, a declarat, fără pic de pudoare intelectualista, că e îndrăgostit de gîndirea lui Lévinas. Universalismul că tandrețe și afecțiune, pentru care pleda Lévinas, se vede astfel, prin acest poate mărunt exemplu, fericit împlinit. Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere, glosar și bibliografie de Marius Lazurca, postfața de Virgil Ciomos, Editura Polirom, Iași, 1999, 288
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
carnețel, o batistă, sau brelocul de la chei, reprezentau un suport afectiv al universului: în ele investeam energie emoțională, fie ea perisabila sau neglijabila. Important este că ne exersam, prin însuși atașamentul de ele, o anumita funcțiune a grijii și chiar tandreței. Ce rămîne dintr-un univers lipsit de tandrețe? Oricît de straniu ar părea răspunsul (și poate chiar e, e posibil ca raționamentul meu să fie abuziv), conform teoriei lui Georges Bataille ne rămîne erotismul. Înțeles nu că dragoste fizică, și
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
un suport afectiv al universului: în ele investeam energie emoțională, fie ea perisabila sau neglijabila. Important este că ne exersam, prin însuși atașamentul de ele, o anumita funcțiune a grijii și chiar tandreței. Ce rămîne dintr-un univers lipsit de tandrețe? Oricît de straniu ar părea răspunsul (și poate chiar e, e posibil ca raționamentul meu să fie abuziv), conform teoriei lui Georges Bataille ne rămîne erotismul. Înțeles nu că dragoste fizică, și nici iubire pur și simplu, ci mai degrabă
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
care însuși trupul e un obiect de artă, nu un instrument. Cu toate acestea, tratatul lui André abundă în excepții. Iar ele dovedesc cum mezalianța, ca metaforă a unei întîlniri imposibile, caracterizează tocmai acel spațiu de conflict dar și de tandrețe dintre lumi diferite. Ipoteza de lucru a lui Duby, raționamentele lui sînt seducătoare. Ele expplică nu doar o lume, cea medievală, ci chiar tradiții, clișee, adînc înrădăcinate convingeri și tabuuri. Istoricul lucrează, însă, cu texte literare, nu cu fapte și
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
practică simetria, dar asta eu o știam deja și voi de asemenea.” (p. 35) Privirea melancolică asupra timpului, care i-a inspirat sute de pagini și memorabile categorii poetice în Figuri, e însoțită de umor și chiar de o anumită tandrețe: «timpul este pentru mine mai degrabă un tovarăș pe care îl suport fără să vreau să scap de el, fără speranța de a-l domina și cu care drept compensație mi se înt`mplă să mă joc, atunci cînd, mai
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
să nu înnebunești’.” (p. 141) Moștenitorul angoaselor existențiale ale Barocului este rudă bună și cu alți „intransigenți și neadaptați” cum ar fi Ladima Danton ai lui Camil Petrescu, „oameni care văd Ideile” (adică Frumusețea, n. a.): „Ieri am scris două cuvinte: ‘tandrețe’ și ‘candoare’. Nu-i așa că sunt frumoase?!” (p. 13) Dar cât de rare sunt ele în lumea actuală și dintotdeauna: „Până unde poate să ajungă perversiunea ucigașă a oamenilor!” (p. 13) El însuși recunoaște că nu a vrut să fie
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
interbelicului (o marotă încă activă) o aduce pe Monica Lovinescu în pragul unui „divorț” de Gabriela Adameșteanu (anunțat în mai multe rânduri, la pagini diferite). Niciodată însă ruptura nu se materializează. Polemica, susținută și reactivată, se poartă cu o anume tandrețe, pe care autoarea n-o camuflează. Disensiunea nefiind una personală, ea nu are repercusiuni personale. Cu siguranță așa vor fi stat lucruriile și în ce-l privește pe Matei Călinescu, adeseori criticat pentru a nu fi tranșant cu anumite enormități
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]