681 matches
-
în dimineața de 17 aprilie. PAȘTE 2017: PROGRAM TV. În zi de sărbătoare, în platoul de la „Neatza" vor sosi artiști precum Nico, Celia, Dj Rynno & Sylvia, dar și Raluka, iar provocarea pentru ei va fi să interpreteze muzică populară alături de taraful condus de Gelu Voicu. Și pentru că este primăvară, băieții de la „Neatza" vor duce sărbătoarea și afară, la soare, asta pentru că momentele din ediția specială din 17 aprilie nu se vor petrece doar în studio, ci și în apropierea acestuia, în
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la zona predominant agrară, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Cobza reprezintă brandul localității - taraful din Grecești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Urzicuța, județul Dolj Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Urzicuța, județul Dolj Descrierea stemei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
și anume: a) instituțiile artistice de spectacole, cum sînt: teatrele dramatice, teatrele de operă și balet, teatrele de operetă, teatrele muzicale, teatrele de estradă, teatrele satirieo-muzicale, teatrele de varietăți, teatrele de păpuși, filarmonicile, orchestrele simfonice, orchestrele de estradă, orchestrele și tarafurile populare, fanfarele, ansamblurile de cîntece și dansuri, circurile; ... b) agenții economici care au în obiectul de activitate exploatarea și difuzarea de filme cinematografice pentru public; ... c) organizațiile sportive (asociații și cluburi); ... d) instituțiile, organizațiile obștești, societățile comerciale, asociațiile, fundațiile, cluburile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157392_a_158721]
-
din cadrul Proiectului privind incluziunea socială Titular: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Consiliul Local al Municipiului Arad - Direcția de dezvoltare și asistență comunitară Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad - Direcția de dezvoltare și asistență comunitară Amplasament: județul Arad, municipiul Arad, Str. Tarafului FN (cartier Sânnicolau Mic) Indicatorii tehnico-economici: - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA):
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238222_a_239551]
-
preparate culinare: tochitura, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri și alte băuturi din regiunea respectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]
-
instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical Melodia: organizări sonore tonale (actualizare) Ritmul: măsuri simple și compuse: 2/8, 3/8. 5/8 *) diviziuni excepționale: trioletul *) ritmul măsurat și nemăsurat Tempoul și nuanțele și rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul: formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară Elemente de structură: *) forma fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]
-
Streiului - case și blocurile 10, 13, 14, 24 Str. Sulina Str. Sunătoarei Str. Szantay Ludovic (fosta Săvinești) Str. Șelimbăr Str. Ștefan cel Mare case Str. Ștefan cel Mare - blocurile 2, 4, 5, 2 A Str. Ștefan Cicio-Pop (fosta 6 Martie) Str. Tarafului Str. Teodor Mariș Str. Teodor Pacățeanu (fosta Ghe. Stoica) Cal. Timișorii (fosta K. Marx) - de la nr. 123 la capăt și de la nr. 122 la capăt Cal. Timișorii (fosta K. Marx) - de la nr. 1 la nr. 121 și de la nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 90 - capăt; 77 - capăt; Str. Șerban Niculae Str. Șoimăreștilor (fosta Eclesiarhului) Str. Șoimului Int. Ștefan Furtună Str. Ștefan Magheri Int. Știrbei Vodă Str. Știrbei Vodă - nr. 64 - 148; 41 - 89 Str. Știrbei Vodă - nr. 150 - capăt; 91 - capăt Int. Tarafului Str. Telega Str. Teodosie Rudeanu Str. Theodor Burada Str. Timișului Str. Timotei Cipariu Str. Topraisar Str. Triumfului Str. Trotușului Str. Trușești Str. Turda - nr. 94 - 108; 97 - 125 Str. Turda - nr. 110 - capăt; 127 - capăt Str. Turda nr. 33 Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
legii toate documentele care atestă activitatea cultural-artistică și financiară a instituției. Anexă 1 ──────── la regulament ────────────── FORME ȘI GENURI de activități specifice caselor de cultură studențești 1. Compartiment activități artistice și culturale a) Formații artistice ... ● Formații folclorice ● Dansuri ● Muzică instrumentala (orchestre, tarafuri) ● Soliști vocali și instrumentiști etc. ● Formații de teatru ● Grupuri de recitatori ● Grupuri corale ● Formații instrumentale de muzică (camerale, orchestre, simfonice) ● Formații de dansuri moderne și sportive ● Formații de muzică ușoară, vocale și instrumentale ● Formații de jazz ● Grupuri de revista, estrada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146709_a_148038]
-
Societății Istorice a Studenților în Litere, unde îi are ca parteneri pe violoncelistul Constantin Dimitrescu, baritonul Aurel Eliade și tenorul Hariton Ștefanescu, însuși directorul revistei „România Muzicală” consacrând de data aceasta o cronică muzicală a concertului. Din 1896 se alătura tarafului lui Nicolae Matache, unde își aprofundează repertoriul popular și întreprinde primul turneu peste hotare. În 1897 un angajament al lui Matache la Petersburg îl aduce aici și pe . În februarie primește de la țarul Nicolae al II-lea al Rusiei un
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
Expoziția Universală de la Paris ca vioară a doua în orchestra lui Sava Pădureanu), Barbu Ciolac, Alexandru Ciolac și al chitaristului Fotache Ciolac zis „Prințul” (chitarist de mahala de la sfârșitul sec. XIX, compozitorul „Sârbei avocaților”). Începe să cânte, mai întâi, în taraful tatălui său ca vioară a doua, la nunți bucureștene dar și în cârciumile din centrul vechi (Lipscani și Blănari). În 1890 își formează propriul taraf. Din același an cântă la diferite restaurante de cartier, nunți țărănești de la marginea Bucureștiului, din
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
de mahala de la sfârșitul sec. XIX, compozitorul „Sârbei avocaților”). Începe să cânte, mai întâi, în taraful tatălui său ca vioară a doua, la nunți bucureștene dar și în cârciumile din centrul vechi (Lipscani și Blănari). În 1890 își formează propriul taraf. Din același an cântă la diferite restaurante de cartier, nunți țărănești de la marginea Bucureștiului, din 1892 începând să fie solicitat de către localurile centrale, mai pretențioase. În 1894 pleacă în primul său turneu în străinătate, în Belgia, revistele muzicale din România
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
diferite restaurante de cartier, nunți țărănești de la marginea Bucureștiului, din 1892 începând să fie solicitat de către localurile centrale, mai pretențioase. În 1894 pleacă în primul său turneu în străinătate, în Belgia, revistele muzicale din România începând să scrie apreciativ despre taraful său. Întors în București, în 1895, începe să cânte la „Berăria cooperativă” de lângă Teatrul Național, dar și la restaurantele „Elyseu”, „Continental”, „Terasa” și „Iordache” (la ultimul cunoscându-l pe violonistul Jan Kubelik, cu care leagă o strânsă prietenie). În 1900
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
dar și ale unora mai obscuri (repertoriile lui Gheorghe Lambru sau Florică Roșioru). În 1949 se mută la București unde devine cunoscut până la jumătatea anilor ’50 în majoritatea zonelor mărginașe (Voluntari, Ferentari, Zăbrăuți, Zețari etc.). În 1951 își formează primul taraf, alături de Florică Calu (vioară), Lenuța Creața Dumitriu (acordeon și voce) și „Baba” Ioana (acordeon și voce) - taraf foarte ciudat în componență, cu două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
la București unde devine cunoscut până la jumătatea anilor ’50 în majoritatea zonelor mărginașe (Voluntari, Ferentari, Zăbrăuți, Zețari etc.). În 1951 își formează primul taraf, alături de Florică Calu (vioară), Lenuța Creața Dumitriu (acordeon și voce) și „Baba” Ioana (acordeon și voce) - taraf foarte ciudat în componență, cu două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din 1957 acestui taraf i se alătură trompetistul Costel Vasilescu, pe atunci un tânăr de 17 ani, deloc
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
își formează primul taraf, alături de Florică Calu (vioară), Lenuța Creața Dumitriu (acordeon și voce) și „Baba” Ioana (acordeon și voce) - taraf foarte ciudat în componență, cu două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din 1957 acestui taraf i se alătură trompetistul Costel Vasilescu, pe atunci un tânăr de 17 ani, deloc cunoscut în lumea lăutarilor Bucureștiului. Taraful lui a fost o influență uriașă asupra stilului urban-lăutăresc din București, în special asupra
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
Calu (vioară), Lenuța Creața Dumitriu (acordeon și voce) și „Baba” Ioana (acordeon și voce) - taraf foarte ciudat în componență, cu două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din 1957 acestui taraf i se alătură trompetistul Costel Vasilescu, pe atunci un tânăr de 17 ani, deloc cunoscut în lumea lăutarilor Bucureștiului. Taraful lui a fost o influență uriașă asupra stilului urban-lăutăresc din București, în special asupra formulelor un pic mai târzii ale
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din 1957 acestui taraf i se alătură trompetistul Costel Vasilescu, pe atunci un tânăr de 17 ani, deloc cunoscut în lumea lăutarilor Bucureștiului. Taraful lui a fost o influență uriașă asupra stilului urban-lăutăresc din București, în special asupra formulelor un pic mai târzii ale tarafului fraților Gore și a „brigadei” lui Cornel Bosoi. În perioada 1960-1970 cântă în diverse formule alături de acordeonistul Bebe Șerban
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
i se alătură trompetistul Costel Vasilescu, pe atunci un tânăr de 17 ani, deloc cunoscut în lumea lăutarilor Bucureștiului. Taraful lui a fost o influență uriașă asupra stilului urban-lăutăresc din București, în special asupra formulelor un pic mai târzii ale tarafului fraților Gore și a „brigadei” lui Cornel Bosoi. În perioada 1960-1970 cântă în diverse formule alături de acordeonistul Bebe Șerban, fiul Mihai Nămol, violonistul Ion Petre Stoican sau Marin Doru. Moare în anul 1985 la București, fiind înmormântat într-un cimitir
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
Pantelimon. Înregistrările ce au rămas posterității cu sunt din cadrul unei nunți țigănești din zona Dudești din 1971 (șapte melodii vocale și două instrumentale) realizate cu 4 reportofoane deschise în același timp, cu valoare mai degrabă documentară, decât artistică. Pe înregistrări taraful este compus din: Costel Hanțu (acordeon, la 20 de ani, pe o singură piesă), Ilie Alecu (țambal mic), Fane Negrilă (contrabas) și Marian Vișan (clarinet). Înregistrările lui Ion Nămol de la nunta de pe Dudești din 1971 au fost editate și pe
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
participă la Primul Război Mondial făcând parte din echipele artistice ale armatei care au susținut concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă are ocazia să cânte răniților pe linia frontului din Moldova și să evolueze alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu. În 1918 este înrolat la Pitești la Regimentul 44 Infanterie, pentru a-i fi aproape fratelui său Vasile, avându-l comandant pe Traian Moșoiu (cel care l-a poreclit , nume ce provine
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
este un post de televiziune de muzica populara din România. a fost lansat de omul de afaceri Silviu Prigoană în anul 2002, patronul firmei Rosal, care deține și Taraf TV. Etno a fost primul post TV dedicat muzicii populare, care se adresează unui target cu vârste între 16 și 70 de ani, cu venituri medii și mari. Reprezentanții postului spun că 70% din audiență este formată din persoane cu
Etno TV () [Corola-website/Science/309662_a_310991]
-
trompetist Nicolae Blajinu. Tatăl Nicolae cânta la trompetă, țambal și contrabas, fratele mai mare, Ion, la țambal, acordeon și trombon, iar Dumitru la țambal, vioară, acordeon, clarinet și nai. Membrii familiei Blajinu împreună cu Ion și Istrati Vieru au format un taraf și cântau la nunți, cumetrii, serbări și alte petreceri din zona de nord a țării. Aceasta a fost o școală care i-a șlefuit talentul nativ al instrumentistului. 1956-1957 urmează cursurile externe ale Universității populare a Casei centrale de creație
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu" 2000-2003: șef al Centrului de Conservare și Valorificare a Creației Populare. A editat culegerile de cântece: „Zii, lăută” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru taraf, 1973, „La vatra jocului” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru orchestre de muzică populară, 1982, „Ce mi-i drag mie pe lume” - culegere de cîntece și piese instrumentale din repertoriul formației de muzică populară „Folclor”) 1984, „Satule, vatră frumoasă
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
înăscut pe care il șlefuia mereu mai abitir decât piesele supuse prelucrării.În cadrul căminului cultural profesorul Sever Dascălu instruia de ani de zile un mic ansamblu artistic alcătuit dintr-o formație de 42 de dansatori din trei generații și un taraf de lăutari dintre care se distingeau câțiva soliști instrumentiști. De mulți ani ansamblul ducea lipsa unui solist vocal.Întâlnirea dintre maistru și profesor, discuția pe seama repertoriului ansamblului și recomandarea de cooptare a elevei Ilinca la repetițiile ansamblului au reprezentat rampă
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]