183 matches
-
atenția autorităților cu privire la condițiile de detenție (paragraful 21 de mai sus și, mutatis mutandis, Yakovenko împotriva Ucrainei, nr. 15.825/06, § 76, 25 octombrie 2007, și Seleznev împotriva Rusiei, nr. 15.591/03, § 33, 26 iunie 2008). 41. În ceea ce privește pretinsa tardivitate a capătului de cerere referitoare la condițiile de detenție din sediul Poliției Arad, Curtea observă că a analizat într-o cauză recentă modul în care trebuie aplicată regula celor 6 luni în cauzele de acest tip (Seleznev, menționată mai sus
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2009 definitivă la 7 iulie 2009, în Cauza Brânduşe împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232068_a_233397]
-
de o autoritate de stat. 20. De asemenea, Guvernul susține că, în acest caz, recursul în anulare a urmărit protecția principiului securității raporturilor juridice, deoarece acesta a fost introdus pentru a remedia omisiunea tribunalelor interne de a lua în considerare tardivitatea acțiunii reclamantei. 21. Reclamanta contestă punctul de vedere al Guvernului. 22. Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 §1 din Convenție, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului Convenției, care definește supremația
HOTĂR��RE din 26 mai 2009 în Cauza Societatea Comercială Aledani - S.R.L. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220006_a_221335]
-
locale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, la data la care a introdus acțiunea în anularea unei autorizații de construire, prevederile de lege criticate au constituit temeiul legal în baza căruia instanța de recurs a ridicat excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată. Susține că, prin dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, se încalcă dreptul de acces liber la justiție, de vreme ce acestea nu prevăd, în funcție de calitatea de destinatar a actului administrativ unilateral sau de terț față de
DECIZIE nr. 178 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241217_a_242546]
-
legii declarate, în anul 2010, neconforme cu Constituția. Or, prin Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010 , Curtea Constituțională a considerat neconstituțional însuși principiul lustrației, date fiind considerentele deciziei care au reținut încălcarea principiului neretroactivității legii și pe cel al tardivității adoptării ei de către Parlament. Dispozițiile art. 1 lit. g) din legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât norma nu respectă exigențele de accesibilitate și predictibilitate, stabilind în mod generic "procurorii, procurorul general sau procurorul general adjunct
DECIZIE nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora." 144. Guvernul invocă tardivitatea acestui capăt de cerere, susținând că, în măsura în care la vremea faptelor nu exista un recurs efectiv pentru a contesta în fața autorităților naționale legalitatea acestui tip de interceptare, reclamantul ar fi trebuit să sesizeze Curții acest capăt de cerere în termen de
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
apel și la cererea de intervenție, pe această cale invocând excepția lipsei calității procesuale active a apelantelor și respectiv netemeinicia apelurilor și a cererii de intervenție. Prin Încheierea de ședință pronunțată la data de 29.03.2012, a fost constatată tardivitatea depunerii întâmpinării formulate de intimata UCMR-ADA față de cererile de apel și, în consecință, s-a dispus decăderea acestei părți din dreptul de a propune și de a administra probe în fața instanței de apel. S-a mai dispus în sensul respingerii
DECIZIE nr. 121A din 13 septembrie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246536_a_247865]
-
din 12 martie 2008 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 19 martie 2008. Articolul 6 În cazul titularilor care au depus cereri în intervalul 1 aprilie 2001 - 15 iulie 2001, indiferent dacă acestea au fost sau nu respinse pentru tardivitate, indemnizațiile se vor acorda începând cu data de 16 iulie 2001. Articolul 7 (1) Cererile depuse la direcțiile teritoriale de muncă și solidaritate socială până la data de 16 iulie 2001 și nesoluționate până la această dată vor fi soluționate de către comisiile
NORMA din 14 februarie 2002 (*actualizată*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245907_a_247236]
-
democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora." A. Cu privire la admisibilitate 21. Fără a invoca expres o excepție de tardivitate, Guvernul solicită precizări referitoare la data introducerii cererii, dat fiind că formularul cererii a fost primit la Curte la 13 septembrie 2004, în timp ce decizia internă definitivă datează din 3 decembrie 2003. 22. Curtea constată că scrisoarea prin care a fost
HOTĂRÂRE din 3 mai 2011 definitivă la 3 august 2011, în Cauza Sipoş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242564_a_243893]
-
la acel termen, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a ORDA, a fost respinsă cererea formulată de ADPFR de calificare a apelului formulat de UPFR ca fiind un apel principal și, pe cale de consecință, a fost respinsă și excepția tardivității apelului formulat de UPFR, excepție invocată de ADPFR. Ambelor părți le-a fost încuviințată proba cu înscrisuri. Analizând lucrările dosarului în raport cu motivele de apel formulate, Curtea reține următoarele: Apelul formulat de ADPFR este nefondat. Astfel, primul motiv de apel este
DECIZIE nr. 92 din 17 iulie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 106 A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254107_a_255436]
-
la acel termen, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a ORDA, a fost respinsă cererea formulată de ADPFR de calificare a apelului formulat de UPFR ca fiind un apel principal și, pe cale de consecință, a fost respinsă și excepția tardivității apelului formulat de UPFR, excepție invocată de ADPFR. Ambelor părți le-a fost încuviințată proba cu înscrisuri. Analizând lucrările dosarului în raport cu motivele de apel formulate, Curtea reține următoarele: Apelul formulat de ADPFR este nefondat. Astfel, primul motiv de apel este
DECIZIE nr. 106 A din 3 iulie 2012 privind judecarea cererilor de apel formulate de apelantele Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împotriva hotărârii arbitrale din data de 3 octombrie 2011, emisă de Completul de arbitri din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254110_a_255439]
-
Begu, citată anterior, pct. 147). 156. Or, este evident că reclamanții nu au sesizat Curtea decât la 11 noiembrie 2002, adică la peste 6 luni după ce au luat cunoștință de interceptarea convorbirilor lor, și că s-ar putea pune problema tardivității capătului de cerere. Deși Guvernul nu a ridicat nicio excepție cu privire la acest punct, Curtea va examina proprio motu problema respectării termenului de 6 luni [Palic împotriva Bosniei și Herțegovinei, nr. 4.704/04, pct. 48, 15 februarie 2011, și Gadi
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de proprietate asupra suprafeței de 4,75 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor al autorului L.D. - veteran de război. Prin Sentința civilă nr. 762 din 3 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, s-a respins plângerea petentului. Față de tardivitatea formulării cererii, s-a reținut că Legea nr. 212/2008 - care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 , în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
proprietate a fost depusă de petent la data de 19 iunie 2010, s-a considerat că în mod corect a fost respinsă ca fiind tardiv formulată. Prin cererea de apel, petentul a criticat soluția primei instanțe și sub aspectul reținerii tardivității formulării cererii, susținând că Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel că, acolo unde legea nu distinge, nu se poate aplica prin analogie un termen prevăzut de un alt act normativ, întrucât s-ar
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2008 , în raport cu reglementările legale care vizează termenul de formulare a unor astfel de cereri. Rezultă că modul de soluționare a excepției de tardivitate, determinat de maniera de interpretare a textelor de lege apreciate ca fiind incidente, reprezintă o chestiune de lămurirea căreia depinde soluționarea pe fond a cauzei, deoarece poate conduce la punerea în discuție a fondului dreptului dedus judecății. Cât privește condiția
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ruslan Culinca într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe a Judecătoriei Răducăneni prin care a fost admisă excepția tardivității formulării plângerii împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că limitarea în timp a depunerii actului procedural, în timpul programului de lucru, încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
se poate ajunge la ascunderea sau deghizarea unei concedieri nelegale. 7. Pârâta a formulat întâmpinare în ambele dosare, invocând excepția lipsei de obiect a contestației împotriva celei dintâi decizii de concediere, nr. 2.581 din 28 noiembrie 2014, și excepția tardivității contestației împotriva ultimei decizii, nr. 63 din 9 ianuarie 2015; cu privire la revocare s-a arătat, în esență, că această decizie este un act intern, care nu a fost comunicat, stând la baza emiterii noii decizii de concediere. 8. Instanța de
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
este un act intern, care nu a fost comunicat, stând la baza emiterii noii decizii de concediere. 8. Instanța de fond a dispus conexarea celor două dosare, iar prin Sentința nr. 2.108 din 7 octombrie 2015 a respins excepțiile tardivității contestației formulate împotriva Deciziei de concediere nr. 63 din 9 ianuarie 2015 și lipsei de obiect a contestației formulate împotriva Deciziei de concediere nr. 2.581 din 28 noiembrie 2014, invocate de pârâtă prin întâmpinare. 9. Pe fond s-au
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
2014, acesta nu este un document prevăzut de Codul muncii ca fiind opozabil angajatului, ci are caracter exclusiv intern, acesta este un document intern emis exclusiv pentru circuitul intern al angajatorului (...). S-a susținut, totodată, că, urmare a admiterii excepției tardivității împotriva celei de a doua decizii de concediere, contestația împotriva primei decizii apare ca lipsită de obiect". IV. Dispozițiile legale supuse interpretării 13. Codul muncii: "Art. 55. - Contractul individual de muncă poate înceta astfel: (...) c) ca urmare a voinței unilaterale
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
și completările ulterioare, nu există niciun termen de prescripție, iar în cei 3 ani au fost sistate plățile, în perioada 15 mai 2010-15 mai 2013, el neavând nicio culpă. 5. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare, invocând excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată cu privire la emiterea titlului de plată aferent Deciziei nr. xxxx/2010 . 6. În susținerea excepției tardivității, pârâta a arătat că, în conformitate cu art. 18^1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , astfel cum a
DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
mai 2010-15 mai 2013, el neavând nicio culpă. 5. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare, invocând excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată cu privire la emiterea titlului de plată aferent Deciziei nr. xxxx/2010 . 6. În susținerea excepției tardivității, pârâta a arătat că, în conformitate cu art. 18^1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , astfel cum a fost modificat prin titlul I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor
DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
de 3 ani de la comunicare, conform dispozițiilor art. 18^1 alin. (4), capitolul V^1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , cu modificările și completările ulterioare. 4. Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat, prin întâmpinare, excepția tardivității cererii cu motivarea că valorificarea titlului de despăgubire se putea face, potrivit dispozițiilor art. 18^1 alin. (4), capitolul V^1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , cu modificările și completările ulterioare, în termen de 3 ani de la
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
opțiune la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în termenul de 3 ani de la data emiterii deciziei, astfel că aceasta nu a parcurs procedura administrativă prevăzută de legea specială. 5. Prin Încheierea din 3 septembrie 2015, Tribunalul Constanța a respins excepția tardivității cererii cu motivarea că, prin acțiunea promovată, reclamanta urmărește concretizarea unui drept rezultat din acordarea unor măsuri compensatorii pentru preluarea abuzivă în proprietatea statului a unui bun, astfel că aceasta poate solicita pe cale contencioasă obligarea la emiterea unei dispoziții care
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
aspect și nu a procedat la anularea plângerii în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ci a dispus comunicarea acesteia intimatului, iar ulterior a stabilit termen de judecată. 7. Intimatul I.P.J.S., prin întâmpinare, a invocat excepția tardivității plângerii, susținând că procesul-verbal i-a fost comunicat petentei la data de 19 iunie 2014, astfel că ultima zi de depunere a plângerii era 7 iulie 2014. 8. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2015, Judecătoria Sibiu a respins excepția tardivității
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
tardivității plângerii, susținând că procesul-verbal i-a fost comunicat petentei la data de 19 iunie 2014, astfel că ultima zi de depunere a plângerii era 7 iulie 2014. 8. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2015, Judecătoria Sibiu a respins excepția tardivității plângerii, cu motivarea că a fost respectat termenul de 15 zile, plângerea fiind depusă la poștă în data de 23 iunie 2014, iar la data de 18 iulie 2014 a fost formulată o precizare a motivelor plângerii. 9. Prin Sentința
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
formularea acestora, putând fi formulate oricând în termenul de prescripție a dreptului material la acțiune, iar, potrivit art. 2.512 din Codul civil, prescripția nu poate fi invocată decât de partea interesată, nu și de instanță din oficiu. În schimb, tardivitatea plângerii contravenționale poate fi invocată atât de partea adversă, cât și de instanță din oficiu. Or, art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]