2,611 matches
-
albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiog ul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar[2]. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
câmpie E acoperit cu petale Și puf de păpădie. Presuri și mierle, Privighetori și cuci Cântă-n vâlcele Și-n aninii din lunci. În livezile cu pruni Zumzet de albine, Roi de fluturi și tăuni Zboară-n cercuri line. În tarlaua dinspre Șasa Ară un tractor. Tata bate în câmp coasa Sub un strop de nor. Ziua se înalță plină Pe raze de Soare, Mâine o urmează alta, La fel, trecătoare. Păstrăm vie amintirea Primăverii care trece, Dar ne zdrențuim cu
SFÂRŞIT DE APRILIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349522_a_350851]
-
albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Când vin alegerile-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” Reconfortant, împănat cu umor de calitate și împletit cu note satirice, volumul de față încântă și satisface aspirațiile de frumusețe morală și estetică ale
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
câteva hectare. Mai face și prostia să „ardă” pământul îngrășând-ul cu gunoi proaspăt de grajd. Ori se știe că, potrivit procedurii transilvănenilor, gunoiul trebuie macerat, pe platforme de beton, prin vânturare zilnică. Abia devenit „mraniță” poate fi răspândit pe tarla. Unii primari au luat inițiativa de „construire” a unor platforme betonate pentru adunarea gunoiului. O măsură salutară dar absolut ineficientă. Cine aduce gunoiul? Cine îl vântură zilnic? Cine și pe tarlaua cui este folosită mranița la îngrășat? Probleme ce depășesc
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
vânturare zilnică. Abia devenit „mraniță” poate fi răspândit pe tarla. Unii primari au luat inițiativa de „construire” a unor platforme betonate pentru adunarea gunoiului. O măsură salutară dar absolut ineficientă. Cine aduce gunoiul? Cine îl vântură zilnic? Cine și pe tarlaua cui este folosită mranița la îngrășat? Probleme ce depășesc „inteligența” cimpanzeilor! Nici Dumnezeu nu cere ce omul nu pote de da! Spre știința cimpanzeilor dau definiția „mraniței” din DEX: MRÁNIȚĂ s. f. Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
pote de da! Spre știința cimpanzeilor dau definiția „mraniței” din DEX: MRÁNIȚĂ s. f. Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. - Din sl. *smradŭnica. Dacă pui gunoi proaspăt pe tarla se dezvoltă bacterii nesănătoase care îmbolnăvesc țărâna provocând „făinarea”. Orice agronom o știe, nu și primarul care poate îndruma, doar la vot, populația. De-ar fi doar atât! Asocierea cimpanzeilor a fost dovedită la asigurarea păpicii. Nici ei nu ar
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
a înhămat caii la căruță înainte ca întunericul nopții să se destrame. Nu își putea amâna treburile, avea ceva cale de mers. După semne, până cel târziu spre seară, va fi ploaie. Nu putea lăsa prea mult porumbul dosit, pe tarlaua cooperativei, la cheremul rozătoarelor de câmp și cu atăt mai mult, nu trebuia să-l prindă ploaia în acel loc. Peste porumbul încărcat în căruță va așeza cățiva snopi de coceni așa cum procedează orice țăran cooperatist în astfel de situații
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
auzea părea strigătul de disperare al cuiva care se prăvălește în gol. Încet, încet se pierdea în hăuri, însă nu înainte ca Șerban să-l simtă dureros în creier. Și, dintr-o dată i se făcu frică. Parcă era acolo, în tarlaua cu cartofi, în plină noapte, păzind-o de fiarele nopții. Începu să numere: - Unu... doi... trei... patru... Îl învățase moșul său, când l-a găsit într-o nopate întunecată, în care stelele și luna uitaseră să apară, tremurând ca varga
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
auzea părea strigătul de disperare al cuiva care se prăvălește în gol. Încet, încet se pierdea în hăuri, însă nu înainte ca Șerban să-l simtă dureros în creier. Și, dintr-o dată i se făcu frică. Parcă era acolo, în tarlaua cu cartofi, în plină noapte, păzind-o de fiarele nopții. Începu să numere:- Unu... doi... trei... patru...Îl învățase moșul său, când l-a găsit într-o nopate întunecată, în care stelele și luna uitaseră să apară, tremurând ca varga
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
în bătătură, La cele dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Și uite așa, pe răcoare, Vor fi scoase la plimbare, Iar ziua-n amiaza mare, Duse la o adăpătoare. De-ar fi numai de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se spetesc muncind ogorul Asigurându-și viitorul. Apoi la cules de fân Ș-un copil crescut la sân, Timpul trece ca năluca Treabă-i toată ziulica! Dar privind încolo, încoace, Și la cele dobitoace, Cum își savurează hrana, Îngroșând pe
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]
-
calcule și acum nu avem nici smoală, nici păcură, nici cazane, nimic! bașca, ăla de la investiții n-a prevăzut în plan achiziționarea unui teren și acum ne frecăm unul de altul de ne ciorsăim la blană. - aș avea eu o tarla de vânzare, că știi prea bine, de la maica Tereza n-a mai ajuns la mine în rai picior de femeie sau de bărbat, numai prunci și câțiva eunuci. - când negociem, Preasfinte? - vino la mine, facem o tablă și discutăm... - nu
• DACĂ AZI AŞ FI DUMNEZEU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351288_a_352617]
-
împletite cu tulpini de trestie, mărăcini și măceși, crengi și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-un fel fasonul „înoirilor” dar și „rangul” cu care
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
cea a Dunării înspumate și tulburi, în care ostoiau tigori scremute de noile rânduieli pe cale de a-și afla pe pământ strămoșesc obiceiuri nebănuite, pungășii mărunte și abordări de gogomănie de neam prost și lacom după bunătățuri care prisoseau pe tarlale, ape, saivane și pivnițe. Ele vâsleau în bărci ce-naintau într-o tăcere suspectă prin păpurișul bălților, traversau ziua pe ferite și noaptea la lumina chioară a lanternelor sau a farurilor ca niște blitzuri uzate și cărau - pentru a scurta
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
o pînză de corabie, stoarse de Aureliano și de tînăra mulatra cu sîni de cățea, Ignatio își boteza cel de-al treilea copil, nas fiind sexagenarul Caiafa, cel tare-n vintre, taurul comunal, porcul lui Vascodagama, un italian naufragiat pe tarlaua de porumb, îi rupsese gardul Afroditei, Adelina încă nu intrase în vizorul lu' madam Jorjet, Cezar Dunăreanu nu-și descoperise vocația de numărător al picioarelor în campania de recensămînt modern al populației, responsabilul cu protecția socială încă nu avea puterea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
tema pe care o trata prietenul lui cel lăudăros și guraliv, care era într-un permanent conflict cu vecina lui, Afrodita, și asta de ani de zile, cu scurte perioade în care ei doi erau chiar prieteni, și piratul de pe tarlaua de lucernă insinua că mai avea cu ea, cînd era cățeaua în toane bune, chiar și lupte corp la corp, în care el o ataca cu sulița, iar ea i-o prindea în menghina nesățioasă și fără milă, devorîndu-l ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
agronomi, după atâta carte tocită parcă‑n dorul lelii la facultate. Se orienta după calendarul bisericesc. Aproape la fiecare mare sfânt, se începea ori se sfârșea o activitate legată de lucrările agricole. Erau zile în care refuza să meargă pe tarla. Nimeni nu‑l putea convinge, nici cei de la partid, care de la un timp băteau cu piciorul în pământ să se muncească până și duminica, nici teama de miliție ori securitate. El avea doar frică de Dumnezeu. Nu mergea în ruptul
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
comprimat. Tinându-se de promisiune, i-a intimidat cu pistolul pe țăranii Gheorghe Cojon, Aurel Stuparu și Floare Butaș. "Arendașul"i-a mai atacat și bruscat pe soții Slăviță, iar copilul lor a fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale. După ce H. Mosser a luat în arendă suprafețele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Lido. Deci, spre picnic! Eu care mi-am dus zilele mai mult prin orașul de pe Yarra, Melbourne, nu prea cunoșteam “Sidni” prea bine. Am găsit totuși Olympic Park-ul din Homebush, destul de ușor. Loc de parcare ... berechet! Întâlnirea era la tarlaua P 10 C, Village Green, pe care am observat-o imediat ce am intrat pe poarta parcului! Cum? Păi, după steaguri! Pe un chioșc de lemn, pardon “gazebo”, fluturau două steaguri enorme, tricolorul românesc și înstelatul ... Citește mai mult Fusei la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368945_a_370274]
-
Lido. Deci, spre picnic! Eu care mi-am dus zilele mai mult prin orașul de pe Yarra, Melbourne, nu prea cunoșteam “Sidni” prea bine. Am găsit totuși Olympic Park-ul din Homebush, destul de ușor. Loc de parcare ... berechet! Întâlnirea era la tarlaua P 10 C, Village Green, pe care am observat-o imediat ce am intrat pe poarta parcului! Cum? Păi, după steaguri! Pe un chioșc de lemn, pardon “gazebo”, fluturau două steaguri enorme, tricolorul românesc și înstelatul ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368945_a_370274]
-
Lido. Deci, spre picnic! Eu care mi-am dus zilele mai mult prin orașul de pe Yarra, Melbourne, nu prea cunoșteam “Sidni” prea bine. Am gasit totuși Olympic Park-ul din Homebush, destul de ușor. Loc de parcare ... berechet! Întâlnirea era la tarlaua P 10 C, Village Green, pe care am observat-o imediat ce am intrat pe poarta parcului! Cum? Păi, după steaguri! Pe un chioșc de lemn, pardon “gazebo”, fluturau două steaguri enorme, tricolorul românesc și înstelatul australian. Mărimea acestora, 2.20
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NE PLEACĂ ȚARA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Țara... Nu-i o tarla îngrădită Cu sârmă ghimpată, Unde o gloată păzită Să-și înnece durerea... Doar ca unii să poată Să se lăfăie-n mită Și să-și strângă averea. Țara... Nu-i un conac boieresc Unde unii culeg Tot ce alții muncesc
NE PLEACĂ ȚARA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352909_a_354238]
-
lui C-a pornit prin lac hai-hui. Fii cuminte brotăcel, Intră-n mâl tu ușurel Totdeauna-i bună paza, Uite ce-aproape-i barza! Rândunica Sus, sub streașina bunicii, Este cuibul rândunicii! Cip-cirip se-aude-n zori, Plâng de foame, puișori. Rândunica-i pe tarlale Să caute de mâncare, Fluturi sau o gâză mică, Pentru puii care țipă. Gata,-i liniște în cuib, Gâze-s vara din belșug. O să creșteti iute mari Motănel, tu unde sari? Râma Abia ieși din ogor Și găinile-i dau
BUBURUZA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354199_a_355528]
-
să plecăm la munte. Îmi era dor de vântul cald, care adia în plin câmp și de ecoul lăsat de vocile noastre. Am plecat pe jos de data aceasta; primăria îi rechiziționase lui tataie calul pentru colectiv. Norocul nostru că tarlaua cu cartofi era peste gârlă, la marginea pădurii, așa că nu aveam prea mult de mers pe jos. La cel mai mic zgomot, în zori am deschis ochii; tataie se îmbrăca pe întuneric, iar mamaia îl certa să nu mă trezească
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]