444 matches
-
din 7-13 consilieri, care se ocupau cu rezolvarea problemelor oamenilor. În martie 1864, prin legea comunală, se instituie comuna ca unitate administrativă. Se considera comună satul sau satele care aveau 100 de familii sau 500 de suflete. De exemplu, satul Tarnița, în 1774, când a luat ființă, ținea de Matca Oțelești. Din anul 1889 datează prima mențiune documentară a comunei Oncești. În timp, cârmuitorul județului a devenit prefect, cârmuitorul plasei, subprefect, iar vornicul satului, primar al comunei. Consiliul comunal se compunea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului, în luptele de la Tomozia și Gloduri. Așezările Tarnița de Jos, Satu Nou, Drumul Mare sunt un rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt un rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un Andrieș și despre care se spune că ar avea cam 230 de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
despre care se spune că ar avea cam 230 de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). Agricultura juca un rol important în viața economică a târgului medieval
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
8 septembrie), înregistrându-se o oarecare reînviorare economică și apare o administrație centralizată a satelor, ce formează comuna (1889). Apare o invazie de populație din nord (Bucovina), având ca efect revitalizarea demografică și economică a localității, apar sate noi ca Tarnița și Satu-Nou. Românii bucovineni stabiliți în zonă se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și cărăușia. Viața culturală a evul mediu a fost influențată de activitatea comercială și cunoașterea limbilor străine. Revoluția de la 1821, care a marcat începutul unei noi epoci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au subordonat din punct de vedere teritorial-administrativ județului Bacău, plasa Traian. În anul 1927, s-a alăturat comunei și satul Tarnița, desființându-se comuna Tarnița. În anul 1955, satul Tomozia trece la comuna Vultureni (nou înființată în locul comunei Godinești). Din 1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au subordonat din punct de vedere teritorial-administrativ județului Bacău, plasa Traian. În anul 1927, s-a alăturat comunei și satul Tarnița, desființându-se comuna Tarnița. În anul 1955, satul Tomozia trece la comuna Vultureni (nou înființată în locul comunei Godinești). Din 1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe aceste meleaguri din Bucovina (așa cum se arată în monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe aceste meleaguri din Bucovina (așa cum se arată în monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni) și Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau numiți de către răzeșii din zonă „dorneni”, deoarece
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau numiți de către răzeșii din zonă „dorneni”, deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea Domniței și Ghețu, iar la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Arendaș a fost Lupașcu, care avea ca vechil pe unul Galeru, care a ținut moșia până în 1896, când restul moșiei s-a împărțit locuitorilor contra cost, cu această ocazie fiind împroprietăriți și unii locuitori din comunele învecinate. În iunie 1866, Tarnița aparținea de comuna Oțelești, plasa Berheci, județul Tecuci. Puțina apă a pârâului Berheci a fost zăgăzuită și obligată a mișca aripile unor mori de apă ridicate din porunca boierului Lupescu la Tarnița, de unde și denumirea Dealului Coasta Morii. Înainte de 1944
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unii locuitori din comunele învecinate. În iunie 1866, Tarnița aparținea de comuna Oțelești, plasa Berheci, județul Tecuci. Puțina apă a pârâului Berheci a fost zăgăzuită și obligată a mișca aripile unor mori de apă ridicate din porunca boierului Lupescu la Tarnița, de unde și denumirea Dealului Coasta Morii. Înainte de 1944, satul Tarnița se compunea din aproximativ 220 de familii. Din acestea, un sfert erau cu pământ puțin, alt sfert cu pământ între 1,5-2 ha, iar restul mijlocași cu 3-5 ha, cu excepția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de comuna Oțelești, plasa Berheci, județul Tecuci. Puțina apă a pârâului Berheci a fost zăgăzuită și obligată a mișca aripile unor mori de apă ridicate din porunca boierului Lupescu la Tarnița, de unde și denumirea Dealului Coasta Morii. Înainte de 1944, satul Tarnița se compunea din aproximativ 220 de familii. Din acestea, un sfert erau cu pământ puțin, alt sfert cu pământ între 1,5-2 ha, iar restul mijlocași cu 3-5 ha, cu excepția a 7-10 familii ce aveau peste 10 ha (Tătărășanu, Gh.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru a suplini lipsa de pământ, oamenii luau pământ în dijmă de la răzeșii din satele Antohești, Făgheni și Oțelești. Printre primele familii ale satului amintim: Maftei, Tătărășanu, Sularu, Grigoreanu, Chirilă, Vraciu, Capraru, Coca, Crețu, Moldoveanu, Moraru și Duhan. Școala din Tarnița s-a înființat în 1891, funcționând prin localuri închiriate până în 1927. Între anii 1960-1962, s-a construit o școală nouă. Prăvălii și cârciumi erau la Botnăreț, Vasile Tabarcea, Vasile Vraciu, Vasile Sularu și Tănase Tătărășanu. Dintre instalațiile tehnice existente în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în 1891, funcționând prin localuri închiriate până în 1927. Între anii 1960-1962, s-a construit o școală nouă. Prăvălii și cârciumi erau la Botnăreț, Vasile Tabarcea, Vasile Vraciu, Vasile Sularu și Tănase Tătărășanu. Dintre instalațiile tehnice existente în trecut pe teritoriul Tarniței amintim moara cu motor a lui Ghiță Chirilă, moara de vânt a lui Iftene Chirilă și morile de apă aparținând lui Ion Chirilă, de pe pârâul Rotăriei și lui Căpraru, pe Berheci. Începând cu anul 1950, a funcționat un magazin mixt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiecare sat a unei formații voluntare de pompieri (comandantul pe comună era Toma Tabarcea). Dintre cele mai remarcabile realizări care au schimbat fața comunei menționăm: electrificarea (satul Taula a fost electrificat abia în 2004), construirea a 5 școli: două în Tarnița (1960- 1970), una în Satu Nou (1956), una în Oncești (1975) și una în Dealul Perjului (1962), 3 magazine universale, un dispensar medical uman, o brutărie, un teren sportiv și un cămin cultural (renovat în 2003). Mult timp, primăria nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]