5,197 matches
-
vii care fac trecerea dintre floră și faună. - Este sau nu este omul ființa perfectă, ființa cea mai apropiată de creatorul ei? - Aici răspunsul este categoric negativ. Până și firava muscă este infinit mai perfecționată decât omul. Poate „ateriza” pe tavan, ceea ce omul nu va reuși niciodată chiar dacă prin absurd ar învăța să zboare cu forțe proprii. Apoi omul este una din încercările făcute de natură potrivit legii hazardului care a generat „inteligența” sa. Inteligența este o măsură benefică concretizată în
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
numai cu Dumnezeu, spațiul celei mai grăitoare tăceri (vezi rolul tăcerii în toată literatura patristică). Celula trezește o sete nemaiîntâlnită de lumină, liniște, iubire a celuilalt - chip al lui Dumnezeu. Elementele celulei sunt deseori personificate: vizeta, gratiile, pereții, ușa, podeaua, tavanul. De asemenea, foamea, setea, frigul, durerea sunt văzute ca niște babe malefice din povești, ca demoni care îi chinuie mereu pe deținuți. Lumea întreagă este pentru ei o lacrimă pe obrazul lui Hristos. În cele din urmă, suferința este asumată
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
șosea ... crăcoasa aia, cu țiganul ... Nu erau d-aici, erau din oraș ... Of, viața mea! Pe vreunul dintre bărbații de la mese îl apucase melancolia ... Vedeți! și ne-am uitat toți, după degetul lui Thomas, pe care și-l îndreptase spre tavan. Ia auziți cum sună! Și acea voce și-a repetat strigătul de teamă, de deznădejde, de bucurie că, uite, cu toate chinurile de pe sufletul lui, el încă mai trăiește. Of, viața mea ... și parcă se ofileau frunzele ... și florile, strivite
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
lumea culcându-i grâul la pământ, până s-a oprit morișca din viteză. Mi-a făcut-o, ce mai! Neacșu are un frate bolnav și îl întreb cum omai duce cu sănătatea. - Nu e bine deloc. Stă cu ochii în tavan, nu mai are poftă de mâncare, nu-i mai arde de nimic și mă pomenesc că mă întreabă câteodată: - Mă' nene, cum o fi dincolo? - Lasă măi frățioare că nu ești tu pe moarte. Ce pot eu să-i spun
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
după cum buzunarul omului murmură înălțarea făpturii prima a doua oară a n-a oară cu picioarele goale se calcă principii cu două falange se dirijează concertul fantomatic al creierelor de cristal răbufnesc uneori pe file goale în clădiri goale privesc tavanele imitațiile de metafore și niciodată în ultimul rând las otrava să-mi umple venele închipuindu-mi că mă hrănesc prin tentaculele lungi ale civilizației ca în copilărie sânul mamei lăptos mâna tatălui mângâiere vorba bunicilor poveste aud țipătul pietrelor și
ÎNCHIPUIND ÎNĂLŢAREA PRIN CĂDERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1432331049.html [Corola-blog/BlogPost/379756_a_381085]
-
aproape 40 de ani vechime. La ora actuală, putem spune că ne desfășurăm activitatea cu sabia deasupra capului, având în vedere că sumele solicitate de noi ani de zile, de la Minister, nu au fost alocate pe măsura necesităților. Trebuie refăcut tavanul, fermele sunt ruginite, au peste 50 de ani, tavanul fals. În subsolul tehnic, toate utilajele sunt de la construcția bazinului”, a spus Viorel Cintean, directorul CSM Sibiu. Aici ar trebui menționat faptul că Bazinul Olimpia a fost inaugurat în anul 1979
Sportul Sibian Trăiește Mai Mult Din Sacrificii by http://www.zilesinopti.ro/articole/5225/Sportul-sibian-traieste-mai-mult-din-sacrificii [Corola-blog/BlogPost/98200_a_99492]
-
spune că ne desfășurăm activitatea cu sabia deasupra capului, având în vedere că sumele solicitate de noi ani de zile, de la Minister, nu au fost alocate pe măsura necesităților. Trebuie refăcut tavanul, fermele sunt ruginite, au peste 50 de ani, tavanul fals. În subsolul tehnic, toate utilajele sunt de la construcția bazinului”, a spus Viorel Cintean, directorul CSM Sibiu. Aici ar trebui menționat faptul că Bazinul Olimpia a fost inaugurat în anul 1979, fiind cel mai performant bazin din sud-estul Europei, la
Sportul Sibian Trăiește Mai Mult Din Sacrificii by http://www.zilesinopti.ro/articole/5225/Sportul-sibian-traieste-mai-mult-din-sacrificii [Corola-blog/BlogPost/98200_a_99492]
-
gândească se întoarse după celălalt copil. Fumul gros, trosnetul lemnăriei care ardea cu flăcări mari, nu au oprit-o. Pe bâjbâite găsi bucătăria. Fetița era pe jos, leșinată. O luă în brațe, dar chiar atunci se desprinse o bucată de tavan și o prinse dedesubt, cu micuța în brațe. Când au sosit pompierii, au găsit două cadavre carbonizate Nu și-a mai sărbătorit cei șaptesprezece ani. Colegii de clasă nu înțelegeau, de ce a fost nevoie să moară o tânără de nici
ADOLESCENTA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1446666461.html [Corola-blog/BlogPost/384712_a_386041]
-
27 februarie 1979, cu un an (neîmplinit) înaintea nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase erau grămădite”. După ce lui Mihail îi muri mama, tatăl său se întâmplă să se recăsătorească cu Maria Puiu din Ciohorăni (care-i dărui lui Mihail o soră, pe Florica), nepoata (de frate) a tatălui
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/_meandrele_si_tainele_unei_p_gheorghe_parlea_1361997215.html [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură. Toader, stăpânul casei, truditor de țarina și iubitor de animale, stătea întins pe o lavița. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminică asta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună și de data asta? „Toderașe, niciodată nu știi când va suna ceasul, vino la biserică și asculta cuvântul Domnului!” Parcă îl și vede
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat_george_safir_1335843841.html [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
sfânt. „Negreșit, duminica viitoare mă voi duce, așa e, nu știi când vine vremea”. Marioara, vrednica gospodina, dar și soața cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligă galbenă că aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse la ziua de mâine când va începe culesul cucuruzului. Mai mesteca la mămăligă cu mâinile ei frumoase; avea degetele lungi și subțiri, degete de pianista, așa i-a spus Marcel. „S-o fi
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat_george_safir_1335843841.html [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REFLEXII PE TAVAN Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului reflexii pe tavan Pictura din tavan e-atât de veche și de zgâriată că poartă-n ea parfum de altădată tangou pe care l-am
REFLEXII PE TAVAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Reflexii_pe_tavan_leonid_iacob_1346758989.html [Corola-blog/BlogPost/343767_a_345096]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REFLEXII PE TAVAN Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului reflexii pe tavan Pictura din tavan e-atât de veche și de zgâriată că poartă-n ea parfum de altădată tangou pe care l-am dansat cândva pereche. Dar fantomatice rescrieri din trecut dau peste vreme adieri de simfonie e-n noi atât
REFLEXII PE TAVAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Reflexii_pe_tavan_leonid_iacob_1346758989.html [Corola-blog/BlogPost/343767_a_345096]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REFLEXII PE TAVAN Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului reflexii pe tavan Pictura din tavan e-atât de veche și de zgâriată că poartă-n ea parfum de altădată tangou pe care l-am dansat cândva pereche. Dar fantomatice rescrieri din trecut dau peste vreme adieri de simfonie e-n noi atât de ieri și
REFLEXII PE TAVAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Reflexii_pe_tavan_leonid_iacob_1346758989.html [Corola-blog/BlogPost/343767_a_345096]
-
că așteptarea e de-a pururi vie. Tu șterge lin culorile ce-au fost și dă-le străluciri de-odinioară prezentul nu-i sortit încă să moară și mâine încă își mai are rost. Leonid IACOB Referință Bibliografică: reflexii pe tavan / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 613, Anul II, 04 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
REFLEXII PE TAVAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Reflexii_pe_tavan_leonid_iacob_1346758989.html [Corola-blog/BlogPost/343767_a_345096]
-
eu...hop...cu moartea asta... Ce jice, bă tataie? Când vine? Întrebă Paliul, care înțepenise cu telefonul în mână. Moș Ion se uită la el, lăcrimând: Pune telefonul...la loc! Pe masă, mă...pe masă...Rămase gânditor, cu ochii-n tavan. Își zicea: „Copiii mei sunt foarte ocupați...și eu?...Cu moartea mea...de ce să-i pun pe drumuri?” Văzându-l cu ochii-nțepeniți în tavan, Ionică îl întrerupse din reverie: Ce te uiți așa, bă? Sau mori și mie nu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
lăcrimând: Pune telefonul...la loc! Pe masă, mă...pe masă...Rămase gânditor, cu ochii-n tavan. Își zicea: „Copiii mei sunt foarte ocupați...și eu?...Cu moartea mea...de ce să-i pun pe drumuri?” Văzându-l cu ochii-nțepeniți în tavan, Ionică îl întrerupse din reverie: Ce te uiți așa, bă? Sau mori și mie nu-mi spui, ca să mă distrej? Mori sau nu mori? De, mă Ionică! Zâmbi moș Ion cu amărăciune. Se joacă moartea cu mine și eu...nu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
De, mă Ionică! Zâmbi moș Ion cu amărăciune. Se joacă moartea cu mine și eu...nu mă las prins...Du-te și vezi de orătăniile alea...că se face seară. Ce să văj, bă? Of, Doamne!oftă cu ochii-n tavan. Când nu voi mai fi, cine să-ți mai spună ce să faci? Mai încearcă la Galați să-l prinzi pe taică-tău! Cum să-l prind? Nu mai spuse nimic. Oftă prelung printre gâfâiturile sacadate: Lasă! Adu măsuța cu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
să știu exact de ce, si am postat pe blog un pietroi suspendat în aer. Mi-ai scris. Despre un subiect pe care încă nu reușesc să îl înțeleg foarte bine. Despre ființă și neființă. Stau de atunci cu ochii pe tavan și încerc să îmi amintesc. Sunt atâtea amintiri, e copleșitor. Dar sunt toate frumoase. Și multe dintre ele îmi demonstrează cât de mult a contat încrederea pe care ne-a acordat-o ani de-a rândul. Îi spusesem o dată, în
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
2014 Toate Articolele Autorului ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR - Fraților, ne-a luat dracul! spuse cu multă durere în glas contele Dracula. Vocea sa cavernoasă reverberă în bolțile înalte, cu arcade gotice, ale criptei, lumânările negre își fâlfâiră flăcările, iar din tavan căzură fleașcă, pe pardoseala de piatră, câțiva lilieci. Erau morți. Infarct! Întunecata adunare fu străbătută de un vaier prelung și lugubru. Contele îi privi pe sub uriașele sprâncenele albe și continuă, cu vădită tristețe: - Bă, moartea-i cât capra pe noi
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
Nu mai duce degetul la gură Că mie îmi urlă liniștea în cap Îmi umblă hergheliile la trap De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de gât Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate Căldarea cu lături pe jumătate Și
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Mai_zi_ceva_ion_untaru_1333425257.html [Corola-blog/BlogPost/342156_a_343485]
-
umeri cocârjiți și trași pretimpuriu sau prea aplecați, genunchi îndoiți nefiresc proptind colțuri de bancă, capete înmărmurite și aplecate cu sfioșenie, statul într-un picior. Căderea piezișă a privirii ori fixarea ei, pierdută într-un închipuit și regăsit orizont-colț de tavan al speranței - acolo unde-și agață paingul pânza întrețesută a hamacului său și asupra căruia se îndreaptă cu îndârjire neîncetată zborul țepilor-sulițe ale avioanelor de hârtie mototolită și având drept boturi minuscule bolduri. Cătarea privirii, anvergura brațelor, vocabulele șuierătoare și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
acele locuri din zid prin care poți observa ce se întâmplă afară fără să poți fi văzut : ) ... Închei tură prin interior; înconjor biserică și în cele din urmă intru într-o lume gotica care mă ține cu ochii ațintiți în tavane momente bune. Plecat de la Prejmer să mai văd ceva biserici fortificate, mă opresc la Rotbav, unde biserică e închisă și peisajul asemănător, ceea ce mă face să schimb direcția spre Țară Secuilor, județul Hargita, pe care nu l-am văzut până
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gandurile_unui_intrus_de_la_cheia_la_ch_corina_lucia_costea_1340654263.html [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
rând, ard si mistuie negura. Zidurile trosnesc, vârtejul ridicat de nicăieri te smulge, te absoarbe nesățios. Liniște deplină ... În spate se întinde tunelul nesfârșit, ca un subsol din clădirile vechi, luminat slab cu câte un bec rătăcit pe alocuri pe tavanul crăpat și coșcovit. Te întorci cu ultimele forțe, te zbați ... culoarul îngust cu bolta rotundă te îmbie, pășești cu neîncredere, în urmă, ușile se închid ca o trapă, becurile se sting, puterile cresc. Nu-i speranță de revenire ... inevitabila trecere
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calator_camelia_constantin_1358849122.html [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
Prințișor își rotește surprins privirea de jur împrejur, uimit de acuratețea culorilor, de măiestria și armonia cu care fuseseră realizate pe pereții bisericii picturile cu chipul sfinților ortodocși. Privește curios la arcele interioare, cupolele și bolțile care se ridică în tavanul impetuoasei și sacrei clădiri. Sfinții din picturi parcă au viață și-l privesc sobri. În fața Sfântului Altar îi întâmpină, cu zâmbetul pe buze, preotul în veșmintele sale aurii și patrafirul pe piept. Catapeteasma ce desparte Sfântul Altar de naos este
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]