9,102 matches
-
din ce în ce mai frecventă contestarea deciziilor și judecăților sale în curțile de justiție ale statului. 4.4.1.2. De la taxare colectivă la taxare individuală Un stimulent important al extinderii statului a fost fără doar și poate constituit de extinderea și îmbunătățirea taxării. În perioadele timpurii, singura relație pe baze curente între acesta și cetățeni era taxarea, în sine o operațiune dificilă. Statul se afla practic într-un cerc vicios: taxarea era dificilă și ineficientă pentru că statul nu avea capacitatea administrativă de a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
4.1.2. De la taxare colectivă la taxare individuală Un stimulent important al extinderii statului a fost fără doar și poate constituit de extinderea și îmbunătățirea taxării. În perioadele timpurii, singura relație pe baze curente între acesta și cetățeni era taxarea, în sine o operațiune dificilă. Statul se afla practic într-un cerc vicios: taxarea era dificilă și ineficientă pentru că statul nu avea capacitatea administrativă de a colecta taxele, iar capacitatea administrativă lipsea tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
statului a fost fără doar și poate constituit de extinderea și îmbunătățirea taxării. În perioadele timpurii, singura relație pe baze curente între acesta și cetățeni era taxarea, în sine o operațiune dificilă. Statul se afla practic într-un cerc vicios: taxarea era dificilă și ineficientă pentru că statul nu avea capacitatea administrativă de a colecta taxele, iar capacitatea administrativă lipsea tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o menține (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Sistemul aflat în uz încă din cele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
avea capacitatea administrativă de a colecta taxele, iar capacitatea administrativă lipsea tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o menține (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Sistemul aflat în uz încă din cele mai vechi timpuri era birul colectiv sau taxarea comunităților (și nu a indivizilor) - procedeul cislei. Pentru comunitățile sătești, taxarea colectivă a rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o menține (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Sistemul aflat în uz încă din cele mai vechi timpuri era birul colectiv sau taxarea comunităților (și nu a indivizilor) - procedeul cislei. Pentru comunitățile sătești, taxarea colectivă a rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația dintre domnie și obștea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sau Khaldoun-Laffer) joasă și aplatizată - una în care taxații beneficiază atât de asimetrie informațională, cât și de ample mijloace de a se sustrage plății. Statele române au început târziu să iasă din cercul vicios, crescând progresiv capacitatea administrativă și eficiența taxării. Birul în produse începe să fie înlocuit de cel în bani abia la începutul secolului al XV lea, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea apare delimitarea între veniturile statului (ale vistieriei) și cele ale domnitorului (Mureșan și Mureșan, 2003
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
produse începe să fie înlocuit de cel în bani abia la începutul secolului al XV lea, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea apare delimitarea între veniturile statului (ale vistieriei) și cele ale domnitorului (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Taxarea colectivă a fost aplicată între secolul al XV-lea și a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Prin Regulamentele Organice (1849) este introdus un sistem mixt prin care taxarea se face pe gospodărie, dar se păstrează și responsabilitatea colectivă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și cele ale domnitorului (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Taxarea colectivă a fost aplicată între secolul al XV-lea și a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Prin Regulamentele Organice (1849) este introdus un sistem mixt prin care taxarea se face pe gospodărie, dar se păstrează și responsabilitatea colectivă a satului. Taxarea individuală („capitația”) devine normă abia prin reforma administrativă din anul 1864. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, plata colectivă a taxelor a fost susținută de o administrație
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fost aplicată între secolul al XV-lea și a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Prin Regulamentele Organice (1849) este introdus un sistem mixt prin care taxarea se face pe gospodărie, dar se păstrează și responsabilitatea colectivă a satului. Taxarea individuală („capitația”) devine normă abia prin reforma administrativă din anul 1864. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, plata colectivă a taxelor a fost susținută de o administrație regională incipientă formată din vornici și pârcălabi, perioadă în care au început să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
1840 fixează unele hotare care nu vor mai fi schimbate major, dar este urmată de o serie de împărțiri mai mici între sate (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). 4.4.1.3. Înființarea și stabilizarea administrației locale Trecerea la taxarea individuală a fost posibilă doar după ce statul și-a extins capacitatea administrativă până la nivelul prezenței locale permanente, într-o formă similară cu cea de astăzi. Acest lucru s-a întâmplat prin reforma administrativă din 1864, când satele au fost grupate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puțin de 500 de contribuabili” (Stahl, 1998, vol. I, p. 32). Printre efectele apariției administrației locale (inițial vornici și pârcălabi, apoi primării) se numără următoarele. În primul rând, s-a creat o birocrație locală, provenită din stabilizarea funcționarilor însărcinați cu taxarea. Teoretic, aceștia erau aleși de localnici, dar practic, pozițiile lor s-au stabilizat. În al doilea rând, s-a dublat organizarea politică a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în procese. Dintre acestea, cel puțin al doilea a contribuit mult la coeziunea aranjamentului, însă ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea s-a făcut exclusiv individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența) indică faptul că singurul joc jucat în nivelul confederal era cel al beneficiilor distributive, adică un joc de sumă nulă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea s-a făcut exclusiv individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența) indică faptul că singurul joc jucat în nivelul confederal era cel al beneficiilor distributive, adică un joc de sumă nulă în care satele și indivizii concurau pentru cât mai multe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-lea, deși lipsesc datele care să permită o asemenea comparație. Totuși, ceea ce știm este că nivelul confederal și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
contrazice prezumția rezultatelor morale ale aranjamentelor precapitaliste și conchide, legat de distribuția beneficiilor, că, dacă arendașii și micii proprietari au beneficiat sau nu de expansiunea statelor și piețelor, acest lucru a depins de principalele instituții ale primului - curți de justiție, taxare și proceduri de împroprietărire. Aceste instituții determină costurile de intrare pe piețe și distribuția riscurilor, oportunităților și beneficiilor de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
negocierile colective au devenit mult mai complexe, În mare parte din cauza negocierilor la nivel național, din datorită unor schimburi, cum ar fi utilizarea tehnologiei de ultimă generație la locul de muncă, precum și Înțelegerile privind pensionarea anticipată. Reforma din sistemul de taxare, impozitare și a mecanismelor de creare a locurilor de muncă au avut un rol major În negocierile naționale privind salarizarea. Accentuarea negocierilor din ultimii ani la nivel național a dus la o delimitare mai puternică a acordurilor. Astfel, negocierile au
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2004 privind aprobarea Regulamentului pentru împrumutul interbibliotecar Ø ORDIN nr. 5286 din 2004 privind aprobarea Regulamentului pentru împrumutul interbibliotecar Ø ORDIN nr. 4626 din 21 iulie 2005 privind aprobarea Metodologiei de recuperare a documentelor pierdute, distruse ori deteriorate și de taxare a serviciilor și a nerespectării termenelor de restituire a publicațiilor împrumutate din bibliotecile cuprinse în rețeaua învățământului, precum și a Precizărilor privind calculul valoric al acestor documente Ø ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr. 123 din 1 septembrie 2005 pentru modificarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
acestor documente Ø ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr. 123 din 1 septembrie 2005 pentru modificarea și completarea LEGII nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe Ø METODOLOGIE privind recuperarea documentelor pierdute, distruse ori deteriorate și de taxare a serviciilor și a nerespectării termenelor de restituire a publicațiilor împrumutate. Anexa la O.M.Ed.C. nr. 4626/2005 Ø METODOLOGIE de calcul a pierderilor conform indicilor prețurilor de consum și ratei inflației Ø TABEL cu indicii de prețurilor de consum
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste Inventarierea patrimoniului unei biblioteci Ø NORME Metodologice din 9 iunie 2000 privind evidența, gestionarea și inventarierea documentelor Ø ORDIN nr. 4626 din 2 1/07/2005 privind aprobarea Metodologiei de recuperare a documentelor și de taxare a serviciilor și a nerespectării termenelor de restituire a publicațiilor împrumutate Inventarierea bunurilor (mijloace fixe și obiecte de inventar) altele decât publicațiile. Scoaterea din gestiune Ø HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 841 din 23 octombrie 1995 privind procedurile de transmitere fără plată
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de finanțare «acceptabile». Unde au ajuns ele după numai cinci-șase ani de funcționare? Desigur, la fiare vechi, dacă nu cumva la gunoi. Dar aparatele de marcat de la metrou și din autobuzele expres? De ce, dacă s-a dorit modernizarea sistemului de taxare nu s-a importat ce era mai bun pe piață? Vă puteți răspunde singuri: fiindcă nu ar mai fi fost comisioane «atașate». Nu va trece mult timp și toate aceste aparate vor fi aruncate, la fel ca telefoanele. Și la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
clar pe calea îmbătrânirii active și pe formarea de-a lungul întregii vieți pentru a profita din plin de posibilitățile unei persoane la toate vârstele vieții sale. După părerea economiștilor, indivizii încearcă să iasă la pensie devreme pentru că suportă o "taxare implicită" pentru prelungirea activității lor pe care o politică de îndemn la lucru a seniorilor ar putea-o limita (Crémer, Lozachmeur și Pestiau, 2005). Un an suplimentar de activitate aduce după sine prelevări suplimentare (taxă explicită precum cotizațiile sociale și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
putea-o limita (Crémer, Lozachmeur și Pestiau, 2005). Un an suplimentar de activitate aduce după sine prelevări suplimentare (taxă explicită precum cotizațiile sociale și impozit progresiv pe venit) și un an mai puțin de vărsământ al pensiei (taxă implicită). Această taxare a prelungirii activității modifică preferințele individuale. Un sistem neutru de taxe eșalonate în timp elimină această distorsiune pentru că mărirea pensiei ca urmare a unui an suplimentar compensează exact taxele explicite și lipsa de câștig exprimate în ani de pensie. Dar
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
prețului Nefezabilă Fezabilă Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform taxării sau sponsorizării Consumatorul plătește preț sponsorizat de plătitorii de taxe Consumatorul plătește toate costurile Legătura dintre plată și utilizare Nici una Apropiată Apropiată Deplină Cine decide producția? Doar guvernul Piața modificată Piața modificată Numai piața Sursa: S.J. Bailey, Public Sector Economics
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]