663 matches
-
de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată, însumând 16 specii tolerante la oscilațiile factorilor de mediu, incluse taxonomic în 3 familii. Se constată că datorită impactului antropic puternic (poluare), în aval de localitățile mari, fauna Jijiei este caracterizată printr-un număr scăzut de specii și indivizi. Comparația datelor actuale cu studiile anterioare arată că un număr de 7
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
astăzi fiind posibile investigații mult mai avansate care fac posibilă stabilirea originii genetice a soiurilor de viță de vie. Dintre acestea amintim: analiza enzimatică , care se bazează pe principiul conform căreia, variabilitatea genetică dintre organismele aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice, poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Plecând de la aceste considerente, analiza enzimatică și-a găsit aplicabilitate la numeroase specii de plante dar mai ales la vița de vie. analiza diversității genetice , respectiv ADN-ul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acestora. Datorită ușurinței cu care are loc înmulțirea vegetativă, soiurile de viță de vie cu aceiași origine (taxoni), au fost interschimbate și răspândite în numeroase regiuni de pe glob (Bassermaun - Jordan, 1923; Dion, 1959; Fregoni, 1991). De aceea multe dintre denumirile taxonomice sunt cunoscute după cele ale soiurilor vechi cu arii mari de răspândire (Alleweldt și Dettweiller, 1992), lipsind însă un consens asupra numelui acestora. De aici necesitatea identificării și diferențierii tuturor soiurilor și genotipurilor de viță de vie prin diferite metode
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca un punct într-un spațiu abstract cu r-dimensiuni. Distanța dintre aceastea, se înregistrază ca fiind distanța dintre puncte. Funcția d(x,y) care satisface aceste patru relații se numește “metrică”. Pe baza datelor primare înregistrate se construiește matricea distanțelor taxonomice dintre elemente. Indicatorul de distanță sau indicatorul de similitudine a obiectelor, se definește diferențiat, în funcție de scala de măsurare a variabilelor. Cele mai simple matrici de distanță sunt: matricea euclidiană: d1(x,y) = și suma abaterilor absolute: d2(x,y) = ∑∑∑∑(xi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de ADN și molecula proteică există o colinearitate. Ca urmare, în cazul unei schimbări (mutații) în secvența nucleotizilor din genă îi corespunde automat și o schimbare a secvenței aminoacizilor din proteină. Variabilitatea genetică dintre organisme aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Pornind de la aceste considerente de ordin genetic și biochimic, analiza enzimatică și-a găsit aplicația în cercetările cu privire la originea soiurilor la plantele cultivate și în special la soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri s-au obținut amprente microsatelite doar la 95. Tot în cadrul aceluiași institut (Koksis M. ș.a., 2005) s-a studiat diversitatea genetică a 12 soiuri autohtone din bazinul carpatic prin metoda RAPD, iar rezultatele obținute au fost comparate cu clasificarea taxonomică și cu sinonimele soiurilor, contribuind astfel la identificarea și diferențierea genotipurilor studiate. Rezultate notabile au fost obținute în Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
plante din flora spontană. Amprenta ADN obținută prin tehnica RAPD, datorită capacității ei unice de a detecta și cele mai mici niveluri de variație genetică poate fi considerată una din cele mai adecvate metode pentru astfel de cercetări. stabilirea relațiilor taxonomice la plante. Cercetările privind taxonomia se bazează pe un număr mare de caracteristici care definesc taxonii și ajută la studiul relațiilor filogenetice, amprenta ADN completează aceste metode, mai ales în situațiile în care nivelurile taxonomice sunt foarte apropiate; identificarea cultivarelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
astfel de cercetări. stabilirea relațiilor taxonomice la plante. Cercetările privind taxonomia se bazează pe un număr mare de caracteristici care definesc taxonii și ajută la studiul relațiilor filogenetice, amprenta ADN completează aceste metode, mai ales în situațiile în care nivelurile taxonomice sunt foarte apropiate; identificarea cultivarelor și estimarea gradului de înrudire între acestea. Când variabilitatea genetică este foarte mare între cultivare și absentă în interiorul lor, identificarea cultivarelor se poate realiza cu multă precizie utilizând amprenta ADN. Asemenea cazuri sunt caracteristice plantelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului imaginar" (54-55). Este ceea ce preluăm din interpretarea dată de Durand, pentru că, altfel, nu consider că structura poate fi echivalată cu forma; în plus, nu este relevantă doar ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiu, ci doar unui tip de cultură predominant orală, caracterizată de o sumă restrânsă de formule, "oficiale" sau populare, prin care se manifestau funcțiile imaginației colective, de grup (sat, clasă profesională, etnie etc.) sau individuale. Sistemul (permeabil) are un caracter taxonomic, este așadar normativ și schematic în interior; ni-l putem reprezenta geometric, ca pe un corp în spațiu, dată fiind complexitatea sa internă și dinamica proprie. Pe cele patru nivele ale sale (și ele convenționale) am repartizat noțiuni ale căror
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lista sistematică a speciilor din aceste parcuri( 108 specii), fenologia actuală și repartiția păsărilor în zonele de studiu. Lucica Toader în studiul "Observații asupra ornitofaunei urbane din orașul Galați" în anul 1999, inventariază 100 de specii de păsări (14 ordine taxonomice reprezentate de 37 de familii) în Grădina Botanică din Galați și parcurile din orașul Galați. 1.2. Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în regiunea Iași Lucrarea de față contribuie la inventarierea speciilor existente în prezent pe teritoriul orașului Iași, evidențiind
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aspecte legate de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice în zona Ciric Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența factorului antropic. În anul 2005 Maria-Magdalena Butnaru prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tematicii și scopurile propuse, ca și suprafața mare care permite abordarea unor probleme complexe de amenajare, Grădina Botanică Iași poate fi considerată ca instituție de profil reprezentativă pe plan național. Aceasta este structurată pe 12 secții (fig.nr. 4): secția taxonomică, complexul de sere, secția flora globului, secția flora și vegetația României, secția didactică experimentală, secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
structurată pe 12 secții (fig.nr. 4): secția taxonomică, complexul de sere, secția flora globului, secția flora și vegetația României, secția didactică experimentală, secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de A. Borza și îmbunătățit după alte noi teorii filogenetice. În cadrul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din regiunile boreale și astrale ale Asiei, Australia și Noua Zeelandă. Secția Flora Globului (16 ha) cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente și ținuturi fitogeografice. Acest sector cuprinde 1000 unități taxonomice cu circa 8000 de exemplare. Secția flora și vegetația României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din punct de vedere științific și practic. Secția
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Scopul - identificarea principalelor aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene. Principalele aspecte ecologice ale avifaunei le-am studiat în Grădina Botanică Iași. În urma identificării speciilor de păsări din Parcul Copou, Parcul Expoziției și Grădina Botanică Iași am realizat analiza taxonomică comparativă a avifaunei studiate Obiective: O1. Evidențierea structurii taxonomice a avifaunei Grădinii Botanice, a Parcului Expoziției și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
parcuri ieșene. Principalele aspecte ecologice ale avifaunei le-am studiat în Grădina Botanică Iași. În urma identificării speciilor de păsări din Parcul Copou, Parcul Expoziției și Grădina Botanică Iași am realizat analiza taxonomică comparativă a avifaunei studiate Obiective: O1. Evidențierea structurii taxonomice a avifaunei Grădinii Botanice, a Parcului Expoziției și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei Grădinii Botanice Iași O4. Identificarea structurii trofice a avifaunei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
speciilor de păsări O8. Stimularea interesului pentru studiu și cercetare la elevi Durata studiului 1 an (februarie 2005 mai 2006) 3.2. Metode de cercetare în ornitologie După scopul urmărit, metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în metode taxonomice și metode ecologice. Metodele taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
interesului pentru studiu și cercetare la elevi Durata studiului 1 an (februarie 2005 mai 2006) 3.2. Metode de cercetare în ornitologie După scopul urmărit, metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în metode taxonomice și metode ecologice. Metodele taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune în slujba omului. Metodele taxonomice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune în slujba omului. Metodele taxonomice. Rolul lor cel mai important îl are studiul statistic al variabilității speciilor care se realizează pe un număr mare de indivizi. Etapele parcurse sunt: studiul biometric (figura nr. 8) al caracterelor metrice, al caracterelor numerice (numărul remingelor, al rectricelor), apoi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
introduse de acesta în Moldova . Tot în acest parc se află "Teiul" lui Eminescu , ca și Muzeul închinat acestui mare poet. O serie de busturi ale unor mari personalități ale culturii române străjuiesc aleea principală a parcului. CAPITOLUL IV ANALIZA TAXONOMICĂ A AVIFAUNEI INVENTARIATE ÎN GRĂDINA BOTANICĂ , PARCUL EXPOZIȚIEI, PARCUL COPOU IAȘI Observațiile s-au făcut pe parcursul anilor 2005 2006, în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou Iași de-a lungul traseelor stabilite. Am identificat în Grădina Botanică Iași un
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
proprietăți definitorii. Stabilirea unor ierarhii era suficientă pentru a legitima o ordine socială corespunzătoare unei ordini științifice, perenitatea celei de-a doua reflectând stabilitatea celei dintâi. În Biblie sau În etnoclasificări, speciile sunt denumite cu precădere după rolul lor, caracter taxonomic pecare Îl vom regăsi În nomenclatura lui Linné, din secolul al XVIII-lea. Dintr-o astfel de perspectivă, singurele schimbări ce se pot concepe sunt cele legate de naștere, Îmbătrânire și moarte. La Începutul secolului al XIX-lea apărea o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații multiple pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu numai din punct de vedere taxonomic, ci și din punct de vedere structural, deoarece favorizează identificarea de elemente sau de combinații eterogene (pornind de la nivelul frazei) care, în raport cu tipul sau cu genul pe care-l determină, reprezintă sincope, secțiuni detașabile sau nespecifice. Acestea conduc atît la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Genele onc transduse de retrovirusuri sunt cei mai eficienți agenți ai transformării maligne. Oncogenele de origine celulară s-au găsit numai la subfamilia Oncovirinae, dar lipsesc la Lentivirinae și Spumavirinae, deși etapele replicării sunt aceleași la toate aceste trei unități taxonomice virale. Mecanismele posibile ale transformării maligne sub acțiunea retrovirusurilor transductoare, sunt multiple, pentru explicarea lor elaborându-se mai multe ipoteze: 1. În acord cu teoria supradozajului, transformarea malignă este rezultatul sintezei în exces a oncoproteinelor codificate de genele transduse. Eficiența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din cartea lui Carl von Linné scrisă în 1763, Systema Naturae, capitolul Anthropomorpha: "oameni ciudați" - vezi p. 121). Troglodiții fiind creaturi foarte harnice, ideea de a-i folosi ca mână de lucru ieftină era captivantă. Pentru aceasta trebuia decis dacă, taxonomic, "troglodiții" sunt maimuțe sau oameni. Carl von Linné descrie "troglodiții" ca "oameni ciudați". Antropologul expediției fertilizează o femelă-"troglodit" cu spermă umană, omoară pruncul și își declară fapta, urmând a se stabili dacă a făcut o crimă, sau, simplu: a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]