357 matches
-
ei artistic? doar În momentul În care deschide În con?tiin?a receptorului adânci ecouri ?i Înl??? uiri de sensuri. Receptarea critic?, de exemplu, În preocuparea ei conținu? de a stabili raportul Între valoarea artistic? a operei ?i actul cunoa?terii, devine, În opinia esteticienilor moderni, „un mod creator" de percepere a universului acesteia, având ca punct de plecare „un propriu sistem de lectur?", „un mod personal de a te apropia de oper?": „Simplă critic? de gust mi se pare azi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
chip de ruinevechile cet??i ale Antichit??îi toate, spa?îi ce uimesc prin „arhitectură" lor original?, „colosal?" (cum o nume?te G. C? linescu) ?i care comunic? de fapt continuă aspiră?ie a omului spre libertatea absolut? a cunoa? terii tainelor universului. Natură exist? Ins? În poezia lui Eminescu ?i În ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
form? unic?, sublimat? În esen?a ei, existen?a primordial? a oric?rui element al materiei. Luna, stelele, codrii, apele contemplate fiind de ochiul artistului sunt astfel redate nemuririi. Prin art?, poetul deschide por?ile adev?ratei ? i profundei cunoa?teri ?i, de aceea, toate acestea se reg?sesc, ca Într-o oglind?, În con? tiin? a sa „eliberat? de limit?rile eului", „nu În Înf????area lor labil?, ci În esen?a lor". (Roșa Del Conte) Artistul scoate din lumea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sub Înf?????ri ?i conota?îi schimbate. Ele comunic? Între ele ? i adeseori, f??? de veste I?i schimb? locul Întrun discurs, cum este cel romantic, În care am? nuntul este observat din unghi cosmic ". Este vorba despre mitul na?terii ?i mor?îi universului („Memento Mori", „Mure?anu", „Rug?ciunea unui dac", „Scrisoarea I"); mitul istoriei În care Eminescu se refer? la m?rirea ?i dec?derea marilor cet??i iar, pe de alt? parte, a?az? În opozi?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
noi, vecinie str?în? de fr?mântarea de pe p?mânt, trece ?i vede totul, dar la nimic nu ia parte. De aceea, la vederea ei, voin?a, cu statornicele ei mizerii, se ?terge din con?tiin??? ?i las? loc cunoa?terii pure. Poate c? se amestec? aici ?i sentimentul c? noi Împ?rt??im vederea ei cu milioane de fiin?e a c?ror deosebire individual? se stinge, a?a c? În aceast? contemplare suntem cu to?îi una : prin această
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Astfel, Într-a vecinicei noapte pururea adânc?, Avem clipă, avem rază, care tot mai ?ine Inc?... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbr? -n Întuneric, C?ci e vis al nefiin?ei, universul cel himeric... " Simbol al cunoa?terii pure („obiect al intui? iei, nu al voin?ei" În viziune schopenhauerian?), luna este de aceea „st? pân-a m?rii",, a micro ?i macrocosmosului, dând via?? gândului (intui?iei, cunoa?terii pure) ?i Întunecând suferin?ele (patimile inutile izvorâte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nefiin?ei, universul cel himeric... " Simbol al cunoa?terii pure („obiect al intui? iei, nu al voin?ei" În viziune schopenhauerian?), luna este de aceea „st? pân-a m?rii",, a micro ?i macrocosmosului, dând via?? gândului (intui?iei, cunoa?terii pure) ?i Întunecând suferin?ele (patimile inutile izvorâte din „voin?a ce c??? uze?te fiin?a uman?"): „ Lun?, tu, st?pân-a m? rii, pe a lumii bolț? luneci ?i gândurilor dai via??, suferin?ele Întuneci". Luna este cea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lunii, ca o imensitate dominant? de solitudine: „mii pustiuri scânteiaz?", „mi??? toarea m? rilor singur?țațe". De aceea, aceast? „neclintire" superioar? a spa?iului selenar este idealul spre care se Îndreapt? gândurile poetului, aspiră?ia să c? tre absolutul cunoa?terii. Identificându-se cu ochiul lunar, de la aceea?i În???ime metafizic?? ?i cu aceea?i luciditate solemn?, poetul contempl? ipostazele existen?ei umane: „ Unul caut?-n oglind? de-?i bucleaz? al s?u p?r, Altul caut? În lume ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a transcende timpul tranzitoriu ?i pentru a se identifică cu Eternul". Luna, ea Ins??i gânditoare că fruntea unui poet („Câte frun?i pline de gânduri, gânditoare le prive?ți!"), devine simbol al aspiră? iei umane c?tre lumea cunoa?terii: „Aceast? Înv???tur? este atat de Înalt? Încât nu ne face s? ne par? r?u dup? acea sclipire de albine de aur, sau dup? acele mâini albastre Întinse s? culeag? miere din fagurii cerului, la care poetul a renun
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei reveleaz? orizonturi necunoscute În acest ?inut În care „aburi se ridic? din fund de v?i spre dealuri", „o insul? departe s-a fost ivind din valuri", În care totul devine Inc?rcat de sens, mai aproape de hotarul cunoa?terii; de asemenea, contururile spa?iilor se modeleaz? În func?ie de „lumină" ce se reflect? asupra lor (valurile m?rii „cresc", ??rmul negru „cre?te"). Prin for?a revelatoare a luminii sale, luna „pare s? reînnoiasc? gestul Demiurgului care, f
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pur? care tace, dar ?tie"Ro?a Del Conte): „ Tr?ind În cercul vostru strâmt Norocul v? petrece, Ci eu În lumea mea m? simt Nemuritor ?i rece ". Alteori, r???ritul lunii marcheaz? momentul într?rii nu În lumea cunoa? terii superioare, absolute, ci În lumea mitului, a basmului ?i a copil?riei: „ ??sare luna,-mi bate drept În fă??: Un răi din basme v?d printre pleoape, Pe câmpi un v?l de argintie cea??, Sclipiri pe cer, v?paie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dulce corn Pentru mine vreodat??". Sunetul cornului În care plâng „neîncetatele mor?i" -? irul nesfâr?it de Întrup?ri ale fiin? ei ?i lumina lunii ce deseneaz? „peste vârfuri" traiectoria eternei „treceri" a universului reveleaz? un alt orizont al cunoa?terii din poezia eminescian?: „Mesajul s?u (al cântecului cornului), În care vibreaz? totu?i notă de voluptate care devine « dulce jale », este acela la care a consim?it supus? inima Isoldei ?i inima lui Tristan: ?i durerea iubirii poate deveni
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asemenea fiin?ei poetului, lumina lunii alunec? pe cer deasupra izvoarelor ?i a vârfurilor lungi de brad, cu aceea?i „nep?sare trist?": „Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntruna Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad". Sensul ultim al cunoa?terii eminesciene este prin urmare, aceast? expresie superioar? a „nep??? rii triste" {,, Piar?-mi ochii tulbur?tori din cale; / Vino iar În sân, nep?sare trist?; Că s? pot muri lini?țiț, pe mine /Mie red?-m?! "): „Asta vrea s? spun
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
istoriei universale". Luna este de asemenea metafor? a timpului cosmic. În aceast? ipostaz? de ochi ceresc „ce prive? te lumea În obiectivitatea impasibil? a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute" , ea devine simbol al cunoa?terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea?iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „... peisajul nu-i numai o stare de suflet, este ?i locul unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers ". (Eugen Simion) „Mitul na?terii ?i mor?îi universului", „mitul În?eleptului, al magului, al dasc?lului", „mitul creatorului", „mitul Întoarcerii la elemente", „mitul onoric", „mitul erotic", „mitul istoric" ?i „mitul poetic" se construiesc astfel În jurul semnifică?iilor atât de complexe ale astrului nocturn. Luna
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
stele sortite pieirii, Luceaf? rul e rază de lumin? desprins? din fuiorul ve? niciei: „ Un cer de stele dedesupt Deasuprai cer de stele ??rea un fulger nentrerupt ???? citor prin ele", este lumina care d? orizont spa? iului Îngust al cunoa?terii umane: „ Dar un luceaf?r, r???riț Din lini?tea uit?rii, ?? orizont nem?rginit Singur????îi m?rii". Ochii vis?tori ai poetului deveni?i oglind? a cosmosului -se Îndreapt? Întotdeauna spre lumină „nemuritoare ?i rece" a „Stelei Singur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
eu ?tiu s? leascult"), „?ție" care este taină lui dragostea pentru universul mirific al basmului: Mie mi place visarea Fie ea chiar un basmu, numai fie frumos ". (Povestea Magului c???tor În stele) De aceea Îi dezleag? „tainele" unei cunoa?teri superioare, inaccesibile celor care nu ?tiu s? p?trund? dincolo de aparen?e: „ ?i prin vuietul de valuri Prin mi?carea naltei ierbi Eu te fac s-auzi În tain? Mersul cardului de cerbi". ??durea este divinitatea protectoare a copil? riei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
A. Capi tolul I. Paragraful 2. Pentru a da posibilitate de control, medicii șefi ai detașamen telor exterioare vor ține la zi o condică specială a scutirilor acor date, în care vor înscrie numele și pronu mele evreilor, anul naș terii, data vizitei, diagnosticul și termenul scutirii acordate. 4. Corpurile Teritoriale (Armată) care au pe raza lor deta șamente exterioare de muncă vor dispune ca medicii șefi să execute controluri sanitare periodice la detașamentele de evrei. 5. Evreii bolnavi sau accidentați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încălțăminte de iarnă. Mulți din ei nu mai au schimburi suficiente de rufărie, încât nu se mai poate menține o bună stare de curățenie și higenă. S’a intervenit la Comandamentul 2 Terito rial, iar de către Batalionul Evrei, la C. Teri toriale respective, fără nici un rezultat. În condițiunile acestea și față de vremea rece care a început în Nordul Transnistriei, evreii nu vor mai putea lucra. Mulți din ei, au început depe acum să se îmbolnăvească, încât continuarea acestei stări de lucruri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru el, Jon se simte mai bine echipat pentru a găsi împlinirea profesională .nu numai succesul. Deși este important să obții succese tangibile - adică să atingi obiectivele stabilite de tine și de angajatorul tău - semnificația acestora se poate evapora rapid. Teri, 35 de ani, lucrează în industria muzicală. A fost cel mai bun vânzător în compania sa în ultimii șase ani. Teri este însă plictisită și plafonată. „Cui îi pasă dacă ajung din nou în fruntea listei?” spune ea. „Pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
succese tangibile - adică să atingi obiectivele stabilite de tine și de angajatorul tău - semnificația acestora se poate evapora rapid. Teri, 35 de ani, lucrează în industria muzicală. A fost cel mai bun vânzător în compania sa în ultimii șase ani. Teri este însă plictisită și plafonată. „Cui îi pasă dacă ajung din nou în fruntea listei?” spune ea. „Pur și simpolu, asta nu mai înseamnă nimic pentru mine.” Teri intenționează să înceapă o afacere de fabricare și vânzare a unor rame
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
fost cel mai bun vânzător în compania sa în ultimii șase ani. Teri este însă plictisită și plafonată. „Cui îi pasă dacă ajung din nou în fruntea listei?” spune ea. „Pur și simpolu, asta nu mai înseamnă nimic pentru mine.” Teri intenționează să înceapă o afacere de fabricare și vânzare a unor rame acrilice pentru imaginile cu ultrasunete ale copiilor înainte de naștere. „Este un proiect aproape de inima mea, deci îmi place foarte mult.” Spune Teri. „Ultraramele îmi alimentează partea creativă. Va
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
nu mai înseamnă nimic pentru mine.” Teri intenționează să înceapă o afacere de fabricare și vânzare a unor rame acrilice pentru imaginile cu ultrasunete ale copiilor înainte de naștere. „Este un proiect aproape de inima mea, deci îmi place foarte mult.” Spune Teri. „Ultraramele îmi alimentează partea creativă. Va fi o provocare imensă - de-abia aștept.” Michael a lucrat ca jurist toată viața sa. La 60 de ani, a cumpărat o franciză de magazin de vinuri, deschizând o locație complet nouă pentru francizor
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
Stând, alergare, săritură peste un șanț imaginar marcat pe sol, sărituri succesive pe un picior, ridicarea și transportarea unor obiecte dintr-un loc în altul, alergare cu ocolire a unui obstacol (fanion), transportarea obiectelor la locurile inițiale, alergare șerpuită printre teri obstacole, alergare la linia de plecare. 3. Parcursul nr. 3 Stând, alergare, deplasare în echilibru pe un plan orizontal ridicat, sărituri succesive pe un singur picior, alergare până la punctul unde se găsesc teri mingi de oină, de tenis sau elastice
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
obiectelor la locurile inițiale, alergare șerpuită printre teri obstacole, alergare la linia de plecare. 3. Parcursul nr. 3 Stând, alergare, deplasare în echilibru pe un plan orizontal ridicat, sărituri succesive pe un singur picior, alergare până la punctul unde se găsesc teri mingi de oină, de tenis sau elastice, aruncarea la țintă (verticală sau orizontală), întoarcere, alergare, escaladarea unui obstacol, coborâre prin săritură în adâncime cu aterizare într-un cerc, alergare șerpuită printre 5 obstacole și oprire la locul de plecare în
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]