345 matches
-
om; dar ?i schelele, care de acum s�nt mobile ?i urm?resc progresiv zidurile �n construc?ie. Elaborarea unui stil nou Dup? ce a mo?tenit calificativul de �gotic� � deci, barbar � de la dispre?ul umani?tilor italieni ai Rena?terii, arhitectura medieval?, mai ales catedrală, d? na?tere unor divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX-lea, o reabiliteaz? ?i o celebreaz?, uneori �ntr-un spirit na?io-nalist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una dintre opera?iunile de urbanism majore angajate �n secolul al XVI
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la etaj, pentru a stabili cu pia?a public? o rela?ie spa?ial? amintind de aceea a forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pro-veni curentele barocului. Vom r?m�ne la aceste dou? denumiri, �clasic� ?i �baroc�, deoarece chiar ?i cei care le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a este preg?țiț? s? dezvolte clasicismul cel mai marcat. �ntr-adev?r, libertatea de expresie a arhitec?ilor Rena?terii franceze nu ajunge p�n? la dep??irea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a este preg?țiț? s? dezvolte clasicismul cel mai marcat. �ntr-adev?r, libertatea de expresie a arhitec?ilor Rena?terii franceze nu ajunge p�n? la dep??irea modelelor italiene. Aceste pozi?îi culturale merg �n acela?i sens cu evenimentele politice na?ionale; c�nd, �n 1598, dup? catastrofalele r?zboaie religioase, Henric al IV-lea ?i face intrarea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deschis c?tre Europa. Ei fac apel la arti?ți str?ini, Rubens, Van Dyck, Bernini, ?i �ncurajeaz? prin comenzi importante constituirea unei arte a Cur?îi. I.�Jones (1573-1652), superintendent al cl?dirilor regale �n 1613, este, datorit? cunoa?terii directe a operelor lui Palladio, intermediarul perfect �ntre proiectul cultural prestigios al monarhiei ?i cultură clasic? adoptat? de Europa. Limbajul s?u arhitectural umanist se substituie figurilor tradi?iei pentru a ordona volumele, planurile ?i fă?adele dup? o logic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El creaz? rupturi de scar? nefolosite de la vre-mea Rena?terii. Se poate spune c? perturb? procedurile asociative ale limbajului clasic, f?c�nd mai ales s? intervin? sculptură, deci o anumit? parte de senzualitate, �n deplin? libertate. Aceast? repunere �n discu?ie, deliberat? ?i totu?i total ?inut? sub control
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nseamn? ?i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n palatele aristocra?iei, chiar ?i pe str?zi, cu ?i mai mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
g?sesc �n toate atelierele neoclasicismului ?i romantismului� (A. Chastel). �n Anglia va apărea, �n 1759, Treatise on Civil Archi-tecture de W. Chambers, arhitect erudit, care discut? ches-tiuni stilistice ridicate de folosirea ordinelor �n timpul Antichit??îi ?i al Rena?terii. �n ceea ce-l prive?te, M.-J. Peyre (1730-1785) studiaz? la Romă (1753-1756) termele, circurile, vila lui Hadrian ?i extrage din acestea proiecte monumentale pe care le prezint? �n Oeuvres d�architecture (1765), cu un mare r?-sunet. Apoi, publică
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comer?, evident spectaculos. Vastele holuri foarte luminoase, animate de sc?ri monumentale ?i de galerii, se ofer? jocului aparen?elor al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp se diversific? at�ț de mult �n timpul acestui secol, particip? la dinamismul ?i la prestigiul metropole-lor moderne ?i cer tipuri arhitecturale specifice. Al?turi de teatre, de marile a?ez?minte de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s-au mai dezmeticit ei cum trebuie să se dea din coadă, l-au pus de sperietoarea lumii în Noul Legămînt. Greu de înțeles asemenea transformări în scrierile lor sfinte ce au venit toate de la Iahwe, poate că în timpul transmi- terii revelațiilor s-au interpus ceva paraziți parșivi și întunecați de au ieșit aseme- nea imbecilități! ,,Numele îngerilor au fost aduse de iudei de la Babilon” spune Talmudul de la Ierusalim, în tratatul R’ash hashshanah, I,2 și deci nu mai avem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
este formată din cei doi șerpi răsuciți care vin cu capetele deasupra ușii de la intrare. În religia strămoșească șerpii erau simbol al înțelepciunii și cunoașterii divine, găsindu-se și în budism prin modelul pingala, unde cei doi șerpi ai cunoaș- terii cerești se înfășoară pe coloana omului îndreptîndu-se către creier pentru a transmite înțelepciunea Creatorului. Că nu le-au adus aici romanii în pungile ouălor colonilor cum pretind spurcații ce ne-au falsificat istoria, le spun că pe numeroasele basoreliefuri ale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
blocada maritimă a acesteia (1806). De altfel, sistemul continental nu se bazează pe o adevărată politică culturală, cu excepția teritoriilor anexate Imperiului francez. Astfel, limba franceză devine obligatorie în 130 de departamente, iar învățarea sa este impusă în instituțiile școlare. Pe măsură ce teri toriile europene sînt incluse în Imperiu, franceza se impune: în 1811 de exemplu, după anexarea Olandei, un decret imperial dă șefilor instituțiilor școlare un termen de trei luni pentru a pune la punct învățămîntul în această limbă. Franceza este vorbită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
s?-l prindem etc. �n general, (sur)prindem faptele sociale pe care vrem s? le surprindem, cunoa?terea fiind procesul continuu de interac?iune �ntre subiec?îi cunosc?tori ?i �fapte�, proces �n care mai s�nt implicate obiectul cunoa?terii, tehnicile ?i procedeele de cunoa?tere folosite etc. Nu ne mai �ntreb?m ast?zi �cum e cu puțin?? sociologia?�, fiindc? ea exist? de circa dou? sute de ani ?i se bucur? de prestigiu acolo unde oamenii, comunit??ile lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
una sau alta �n func?ie de motivele forțe ce ne �ndeamn? s? le ocolim, s? le respingem. Sociologii nu pot ignoră nici eforturile de cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor, sociologii ale cunoa?terii, sociologii ale ?tiin?ei, etică ?tiin?ei etc. Istoriile ?tiin?ei ne pot ajuta s? pricepem mai bine situa?ia complicat? ?i imprevizibil? a sociologilor, deoarece ele v?d sociologia �n urzeala fin? a socioumanului care �mbin?, articuleaz? evenimente, fapte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz�nd fapte ?i evenimente care le-au marcat traiectoriile, pentru a desprinde anumite regularit??i privind viitorul lor laolalt? �n contexte spa?io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe o sociologie rupt? de societatea �n care se zbate pentru a o (re)cunoa?te ?i pentru a fi (re)cunoscut?. Sociologia �?i articuleaz? devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor �n care se poate face sociologie cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa?tere). Este demn de tot interesul efortul sociologilor cunoa?terii de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa?tere). Este demn de tot interesul efortul sociologilor cunoa?terii de a contura locul sociologiei ?i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?terii de a contura locul sociologiei ?i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea influen?eaz? sociologia prin procesualitatea ei ?i prin �ncerc?rile ei de a se autocunoa?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu spunem mai nimic din punct de vedere sociologic p�n? nu identific?m care deciden?i, institu?îi, actori individuali sau/?i colectivi �?i fac din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument, un scop, un crez. Sociologia cunoa?terii ne ajut? s? �n?elegem c? tot ce s-a �nt�mplat �n sociologie ?i �n raporturile ei cu exterioritatea social? a f?cut că devenirea ei s? urmeze o anumit? traiectorie. Dup? ce s-a institu?ionalizat ?i au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi � cu mult? sau cu mai pu?în? onestitate ?tiin?ific? � a subiec?ilor umani ?i a societ??ilor acestora. S? nu ne �nchipuim c? sociologii care vor �nv??a temeinic din filosofia ?i istoria ?tiin?ei, din sociologia cunoa?terii ?i etic? etc. vor afla �adev?rul pur�, �calea� de urmat etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta con?tiin?a c? nici o disciplin? care �?i asum? responsabilitatea cunoa?terii socioumanului nu este o �monad? Revin asupra �istoriei� ?tiin?ei pentru a desprinde ?i faptul c? a face istoria sociologiei poate �ndemna cititorii ei la o a?ezare mai temeinic? �n socialul prezent ?i la o alt? atitudine fă?? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m � că istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te prin raportare la valori culturale (universale), caracteristice epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental, serve?te unei mai adecvate cunoa?teri a devenirii disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]