423 matches
-
și instituții administrative, toate ale statului, în interstițiile cărora se dezvoltă noi societăți private, aflate în strânsă legătură cu acestea. Noua clasă de capitaliști români se formează, ca urmare, nu atât dintre întreprinzătorii privați nou-apăruți, ci în strânsă legătură cu tehnocrația economică și industrială a economiei socialiste. Într-o primă etapă, aceștia sunt, pur și simplu, subvenționați. „Acumularea primitivă a capitalului” a avut loc în cazul lor prin transfer de venituri ale statului. Prin intermediul creditelor bancare, prin ignorarea conflictului de interese
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
făcute în acești doi ani s-au realizat prin MEBO. După care procesul este stopat brusc prin decizie politică. În 1995 doar 7% din privatizări, iar în 1996 doar 1% mai au loc prin MEBO (Negrescu, 1999). Privatizarea în folosul tehnocrației industriale, aliată cu cea administrativă, continuă însă. Doar metodele diferă, ele îmbinând acum piața „liberă” cu cea „socialistă”. La sfârșitul lui 1996, stânga politică pierde alegerile, după ce dominase tranziția românească vreme de șapte ani. În această perioadă reușise să transforme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alcătuită din experți, ingineri și profesori; iar a treia va fi alcătuită din tehnicieni, personalul din domeniul serviciilor și personalul auxiliar. De fapt, societatea postindustrială nu se mai bazează pe clase, ci pe categorii profesionale și se autoorganizează ca o tehnocrație. În anii ’70, „societatea tehnocratică” părea o utopie; dar, în secolul XXI, „visul lui Bell” se conturează din ce în ce mai clar ca o realitate. La fel ca și cealaltă previziune a sa, meritocrația. Un anumit romantism paseist, alimentat și de o ideologie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tehnologii pentru condiția umană. Ele nu pot fi considerate doar benigne - cum afirmă, triumfalist, numeroși apologeți ai tehnologismului. Aceeași îngrijorare o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin uman
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir, C. (1981), Filosofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1983), „Intelectualitatea în sistemul democrației socialiste: tehnic și politic”, în M. Voiculescu (coord.), Tehnocrație și conducere socială, Editura Academiei, București. Zamfir, C., Popescu, I.-A., Ștefănescu, Ș., Teodorescu, A., Vlăsceanu, L., Zamfir, E. (1984), Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Academiei, București. Zamfir, E. (1975), Modelul sistemic în sociologie și antropologie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir, C. (1981), Filosofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1983), „Intelectualitatea în sistemul democrației socialiste: tehnic și politic”, în M. Voiculescu (coord.), Tehnocrație și conducere socială, Editura Academiei, București. Zamfir, C., Popescu, I.-A., Ștefănescu, Ș., Teodorescu, A., Vlăsceanu, L., Zamfir, E. (1984), Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Academiei, București. Zamfir, E. (1975), Modelul sistemic în sociologie și antropologie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
politic și administrativ, au Încercat să contribuie la reforma și modernizarea societății românești, locale și sectoriale. Sociologia a primit de la Început un suport pozitiv deosebit și din partea colectivității, În așteptarea ei de a contribui la Îmbunătățirea condițiilor de viață. Noua tehnocrație a văzut În sociologie un instrument de creștere a raționalității și umanizării sistemului și, În ultimă instanță, de creștere a statutului său social În relația cu clasa politică. Și clasa politică a văzut În sociologie o resursă de modernizare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al cărții se referă la subiectul tranformator. Prin urmare, cine face toate astea, În condițiile În care clasa politică, intelectualitatea, instituțiile producătoare de viitor și populația trebuie mai Întâi reformate conform recomandărilor? Autorul Înclină să acorde această șansă și responsabilitate tehnocrației. Există un motiv Întemeiat. Dintre toate elitele postcomuniste, singura care se definește nu doar prin privilegii, ci și prin faptul că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai Întâi reformate conform recomandărilor? Autorul Înclină să acorde această șansă și responsabilitate tehnocrației. Există un motiv Întemeiat. Dintre toate elitele postcomuniste, singura care se definește nu doar prin privilegii, ci și prin faptul că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că este dispusă să finanțeze orice alt efort intelectual decât cel destinat să o legitimeze. Nu Împărtășesc concluziile analizei profesorului Cătălin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șansă și responsabilitate tehnocrației. Există un motiv Întemeiat. Dintre toate elitele postcomuniste, singura care se definește nu doar prin privilegii, ci și prin faptul că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că este dispusă să finanțeze orice alt efort intelectual decât cel destinat să o legitimeze. Nu Împărtășesc concluziile analizei profesorului Cătălin Zamfir cu privire la rolul pozitiv pe care a Încercat să Îl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că este dispusă să finanțeze orice alt efort intelectual decât cel destinat să o legitimeze. Nu Împărtășesc concluziile analizei profesorului Cătălin Zamfir cu privire la rolul pozitiv pe care a Încercat să Îl joace tehnocrația românească În tranziție, rol deteriorat de factorul politic, aflat sub influența proiectelor occidentale sau ale intelectualității radicale. Sunt Însă Într-un total acord cu aprecierea În privința premiselor: 1) tehnocrația comunistă românească a fost o clasă socială - iată o concluzie teoretică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Zamfir cu privire la rolul pozitiv pe care a Încercat să Îl joace tehnocrația românească În tranziție, rol deteriorat de factorul politic, aflat sub influența proiectelor occidentale sau ale intelectualității radicale. Sunt Însă Într-un total acord cu aprecierea În privința premiselor: 1) tehnocrația comunistă românească a fost o clasă socială - iată o concluzie teoretică extrem de importantă, care distruge toată mitologia despre comunismul susținut prin teroare de Securitate și activiștii de partid; 2) prăbușirea comunismului este, Înainte de orice, opera tehnocrației; 3) FSN, PDSR și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aprecierea În privința premiselor: 1) tehnocrația comunistă românească a fost o clasă socială - iată o concluzie teoretică extrem de importantă, care distruge toată mitologia despre comunismul susținut prin teroare de Securitate și activiștii de partid; 2) prăbușirea comunismului este, Înainte de orice, opera tehnocrației; 3) FSN, PDSR și, mai nou, PSD sunt expresia politică nu a social-democrației etc., ci a tehnocrației autohtone. Nu Împărtășesc nici a patra și a cincea premisă, care afirmă că tehnocrația a fost și a rămas, pe de o parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
importantă, care distruge toată mitologia despre comunismul susținut prin teroare de Securitate și activiștii de partid; 2) prăbușirea comunismului este, Înainte de orice, opera tehnocrației; 3) FSN, PDSR și, mai nou, PSD sunt expresia politică nu a social-democrației etc., ci a tehnocrației autohtone. Nu Împărtășesc nici a patra și a cincea premisă, care afirmă că tehnocrația a fost și a rămas, pe de o parte, unitară și relativ omogenă, iar pe de altă parte, indiferentă față de proprietate. Dimpotrivă, cred că primele conflicte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de partid; 2) prăbușirea comunismului este, Înainte de orice, opera tehnocrației; 3) FSN, PDSR și, mai nou, PSD sunt expresia politică nu a social-democrației etc., ci a tehnocrației autohtone. Nu Împărtășesc nici a patra și a cincea premisă, care afirmă că tehnocrația a fost și a rămas, pe de o parte, unitară și relativ omogenă, iar pe de altă parte, indiferentă față de proprietate. Dimpotrivă, cred că primele conflicte politice majore au avut loc nu Între „istorici” și tehnocrație, pentru că tehnocrația nu supraestima
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
premisă, care afirmă că tehnocrația a fost și a rămas, pe de o parte, unitară și relativ omogenă, iar pe de altă parte, indiferentă față de proprietate. Dimpotrivă, cred că primele conflicte politice majore au avut loc nu Între „istorici” și tehnocrație, pentru că tehnocrația nu supraestima câtuși de puțin puterea politică reală a „istoricilor” și a „societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci Între diferitele grupuri tehnocrate. Principala confruntare politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
afirmă că tehnocrația a fost și a rămas, pe de o parte, unitară și relativ omogenă, iar pe de altă parte, indiferentă față de proprietate. Dimpotrivă, cred că primele conflicte politice majore au avut loc nu Între „istorici” și tehnocrație, pentru că tehnocrația nu supraestima câtuși de puțin puterea politică reală a „istoricilor” și a „societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci Între diferitele grupuri tehnocrate. Principala confruntare politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din 1990, s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între „istorici” și tehnocrație, pentru că tehnocrația nu supraestima câtuși de puțin puterea politică reală a „istoricilor” și a „societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci Între diferitele grupuri tehnocrate. Principala confruntare politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din 1990, s-a divizat Între tehnocrația industrială (managerii marilor Întreprinderi și combinate socialiste) și tehnocrația bancar-financiară și comercială, ținută „sub capac” și Într-o poziție de inferioritate de către comuniști. „Economiștii Împotriva inginerilor” a fost prima mare confruntare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de puțin puterea politică reală a „istoricilor” și a „societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci Între diferitele grupuri tehnocrate. Principala confruntare politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din 1990, s-a divizat Între tehnocrația industrială (managerii marilor Întreprinderi și combinate socialiste) și tehnocrația bancar-financiară și comercială, ținută „sub capac” și Într-o poziție de inferioritate de către comuniști. „Economiștii Împotriva inginerilor” a fost prima mare confruntare de după revoluție. Cartea profesorului Cătălin Zamfir este un serios
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci Între diferitele grupuri tehnocrate. Principala confruntare politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din 1990, s-a divizat Între tehnocrația industrială (managerii marilor Întreprinderi și combinate socialiste) și tehnocrația bancar-financiară și comercială, ținută „sub capac” și Într-o poziție de inferioritate de către comuniști. „Economiștii Împotriva inginerilor” a fost prima mare confruntare de după revoluție. Cartea profesorului Cătălin Zamfir este un serios argument pentru a da un astfel de răspuns, precum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
guvernului decât asupra unei organizații de partid. După cum voi arăta mai jos, am adoptat o perspectivă pragmatică despre ceea ce reprezintă un tehnocrat și, prin urmare, mi s-a părut că guvernul oferă o perspectivă mult mai avantajoasă pentru abordarea chestiunii „tehnocrației” Într-un sistem comunist. Identificarea tehnocraților: o strategie În două etape Structura și mărimea guvernelor au variat mult În perioada supusă cercetării. Ministerele erau unificate, divizate, iar unificate sau, pur și simplu, desființate după considerente subiective sau obiective (pretins legate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
este prea mare, iar vocația nu poate fi ușor identificată. Ne aflăm În fața cazului celui mai complex și mai controversat. În această situație, mă voi referi la individ ca la un „tehnocrat incert”. În ambele cazuri, trebuie notată prezumția de „tehnocrație” implicată În conceptele alese pentru a descrie aceste categorii mai complexe. A doua etapă Recunosc că aprecierea bazată numai pe mandatul guvernamental ar putea să fie amăgitoare. În această a doua etapă vor fi luate mai Întâi În considerare carierele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
controlul său asupra „aparatului” (și apartenența lui etnică română „corectă”), Încă din 1964 era văzut de către un analist atent drept „cel mai probabil succesor al lui Dej dinăuntrul partidului”. În elita guvernamentală, dar nu și În cea de partid a) Tehnocrații Luând În considerare implicarea În partid la acest nivel Înalt, am descoperit absența din aceste principale două organe de conducere ale partidului a 14 indivizi dintre cei 15 caracterizați inițial drept tehnocrați. Informațiile suplimentare despre cariera lor În partid Întăresc
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pentru acuratețea analizei Însă, voi verifica pozițiile lor la nivelul Comitetului Central. Tabelul de mai jos compară data primei numiri Într-o funcție de răspundere majoră În guvern cu data obținerii statutului de membru supleant și plin În CC. Tabelul 5. Tehnocrații. Mandat guvernamental și perioada de apartenență la CC Nume Lungimea mandatului Data primei numiri ca ministru Perioada de membru și/sau membru supleant În Comitetul Central Florescu Mihail 22 ian. ’53 - ’55 - ’74 Î* Suder Mihai 18 mai ’52 - ’60
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
VÎlcu, Mihai Gere și Gheorghe Pană) au avut Într-adevăr o carieră mai consistentă În organele de conducere ale PCR. Niciunul nu a fost chemat să ocupe un loc În guvern. În elita guvernamentală, dar nu În cea de partid Tehnocrații Analiza carierelor În partid ajută la lămurirea cazurilor celor indetificați mai sus ca tehnocrați. Am constatat, din nou, că evaluarea făcută Într-o primă etapă, bazată numai pe cariera guvernamentală, s-a dovedit - În mare măsură - Întemeiată: nouă dintre cei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]