225 matches
-
și Unidroit (specializată în protecția patrimoniului). Ca organizații regionale se cuvin menționate Consiliul Europei și Uniunea Europeană. În ceea ce privește OMC, este necesară o dezbatere critică care poate include și Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială. "Ignorând aspectele culturale caracterizate prin diversitate politicile tehnocratice și standardizate ale acestor instituții au constituit un dezastru pentru întreaga planetă." 76 2.18. Politici culturale europene Pentru a discuta aspectele politice trebuie pornit de la o constatare. Europa a intrat în perioada istorică a comunității de destin, iar acest
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
făcut în mai mare măsură nici în Țările basce unde revendicarea independenței se va exprima totuși, după ce Sabino Arana va publica în 1894 programul Partidului naționalist. Acest program este însă cu adevărat ciudat, pentru că amestecă proiectul separatist cu concepția aproape tehnocratică a unei națiuni basce "catolice, apostolice, romane în toate ma-nifestările sale interne cît și în relațiile sale cu alte popoare"272. Ceea ce este interesant este faptul că dacă Arana profesează un soi de socialism atunci cînd descrie "sărmana clasă muncitoare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mulți politicieni asociați cu aripa cardenistă, printre care și López Obrador. Retorica lui Cuauhtémoc Cárdenas era similară cu cea a tatălui său. Analizele de discurs afirmă că "decizia lui de a candida demonstrează puterea discursului populist, putere neglijată de administrațiile tehnocratice succesive" (Castro Rea et al., 1990: 276). La început baza PRD a fost atrasă de acest discurs. În al doilea rând, în 1988, condițiile sociale din Mexic erau favorabile apariției unui lider populist. Așa cum notează Freidenberg, "marginalizarea și excluderea socio-economică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ei, până la urmă, nu se bucura de luxul de a avea, asemenea Venezuelei, o comoară neașteptată precum veniturile din petrol, care ofereau, prin bogăția lor, libertate politică. Totuși, "virajul spre stânga" a reflectat în mod evident o uzură a consensului tehnocratic privitor la liberalizarea pieței, care a predominat în America Latină începând din anii 1980, și a pus pe agenda politică a regiunii căutarea de alternative la frontul neoliberal și la politica de centru (Lewitsky și Roberts, 2011; Weyland et al. 2010
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii. Interesat să dezvolte unele perspective și agende alternative, Robins caută să exploreze diferite modalități de a ne raporta la cultura imaginii contemporane, iar preocuparea pentru medierea și folosirea imaginilor, dincolo de câmpul de acțiune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
paneuropene sau a unei camere care să reprezinte parlamentele naționale. Motivul este că, din perspectiva autorului, deficitul democratic este mic, în cazul în care chiar ar exista așa ceva. Motivul este că, pentru Moravscik, în ciuda hiperbolei, UE nu este un superstat tehnocratic. De fapt, Constituția ei, Tratatul de la Roma cu amendamentele lui, limitează strict puteriile Uniunii. Bruxelles-ul nu beneficiază de o poliție și nici de o armată autonomă. Oferă locuri de muncă pentru mai puțini funcționari decât un oraș european modest
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
poporului. Ideea de "guvernare pentru popor" se află în spatele multor agenții independente atât de frecvent întâlnite în momentul de față, cum ar fi Agenția Europeană de Evaluare a Medicamentelor sau chiar Banca Centrală Europeană. Aceste instituții au la bază principii tehnocratice și se încearcă o îndepărtare a acestora de instabilitatea politică pe termen scurt, pentru a le spori credibilitatea. Totuși, problema este că un sistem ce se bazează numai pe rezultatele politicilor, un sistem de tipul "guvernarea pentru popor, dar fără
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de Est? Ca membră a UE, România poate să învingă vechile memorii ale persecuției și ale marginalizării. Vetustele neliniști și aversiuni mutuale pot să fie și vor fi înlocuite de dorința de a coopera. UE nu este numai o entitate tehnocratică, un set de instituții abstract-descărnate, ci și (ori mai ales) o comunitate bazată pe idealuri, aspirații și valori comune. 9. Care credeți că a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Inițial, s-ar putea ca aceasta să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
disciplinei, și, poate, o parte din secretul propulsării accelerate a comunicării politice. Roland Cayrol (1) considera disciplina ca fruct al "unei noi sfinte treimi: televiziunea, sondajele, publicitatea." La el se referă Gerstlé care, fără a nega rolul tehnicilor, amendează viziunea tehnocratică, instrumentală și reducționistă asupra comunicării politice, potrivit căreia aceasta "este ansamblul de tehnici și procedee de care dispun actorii politici, cel mai adesea guvernanții, pentru a seduce, dirija și înșela opinia". Mutilînd atît comunicarea cît și politica, această perspectivă proiectează
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
candidaților, în care rolul banilor devine tot mai important. participă alături de cele trei la reconfigurarea practicilor politice, este puternic influențată de ele, dar, potrivit opiniei lui Gerstlé, nu se confundă cu ele, caz în care am cădea într-un reducționism tehnocratic. La baza acestei profesionalizări stă "invenția" lui Gallup, sondajul, care face posibilă măsurarea opiniei publice. Decuparea spațiului social în grupuri țintă pentru măsurarea opiniilor, atitudinilor, conduitelor, valorilor, comportamentelor fie că este vorba de un interes economic sau de unul politic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
înșela opinia. Această limitare mutilează, în egală măsură, comunicarea, dar și politica, mai ales pentru că le disociază. Ea proiectează o concepție tehnică a celei dintîi asupra unei concepții manipulatoare a celei de-a doua. Cu alte cuvinte, este o concepție tehnocratică asupra problemei comunicării politice, în principal abilitată să gestioneze o imagine. În această logică reducționistă, unii merg pînă la asimilarea comunicării și marketingului politic și pînă la a considera noua comunicare politică drept produsul a trei tehnici: televiziunea, sondajele și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
avort sau întrerupere voluntară a sarcinii, despre naționalizare sau extinderea sectorului public nu este lipsit de interes în ceea ce privește procesul de conotație. Aceste cuvinte se opun, prin încărcătura lor emoțională, precum căldura și frigul într-o alternativă, registru ordinar versus registru tehnocratic. Strategia de enunțare permite locutorilor individuali sau colectivi să realizeze acte de limbaj controlate, să aibă o grijă mai mare sau mai mică în privința enunțurilor (distanța) și să le ofere auditoriului (tensiunea) spre a produce mesaje de implicare, de interpelare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
societății franceze și de asigurare a înfloririi tuturor. Ameliorarea condițiilor de viață ale populației mobilizate în industrie trebuia să ducă la constituirea unei imense clase mijlocii urbane, susceptibile să golească de sens lupta claselor sociale. Puternic marcată de pecetea certitudinilor tehnocratice, această politică a dezvoltat o viziune funcționalistă a democrației, în care autoritatea științelor urbane, economice și sociale părea să absoarbă divergențele de interese dintre diferiții actori urbani. Astăzi, dezorganizarea ilustrată de incivilitățile și violențele urbane nu mai este etapa ineluctabilă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să fie inserată cunoașterea în luarea deciziei politice fără a contraveni exigenței suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de actualitate. Modernismul acestor politici rămâne marcat de ideologia tehnocratică a planificatorilor și organizatorilor mediului urban. Solicitată formal, participarea locuitorilor era suscitată doar în contextul preocupărilor funcționale de guvernare a unei societăți devenite prea complexă pentru a răspunde doar la comanda centrală, fără a considera cetățenia o miză reală (Partea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să se manifeste în calitate de actor colectiv, capabil să-și orienteze propria dezvoltare. Oare acest fapt provine din inedita asociere dintre oraș și democrație, în care dezvoltarea urbană, victimă a efectelor globalizării economiei, este din ce în ce mai mult confiscată de mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să constituie una dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atracția spre încăierare, dorința de a sfâșia cu unghiile, ura față de polițiști a celor mai exaltați"75. Dedramatizarea raporturilor sociale nu se va opera cu adevărat decât după cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu creșterea în putere a modelului tehnocratic și providențial. Rolul statului în elaborarea și punerea în practică a politicilor urbane se afirma atunci cu preponderență. Ce însemna atunci conducerea orașului și ce loc se acorda dezvoltării politice a democrației? Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și Georges Lavau 85 subliniază că este uimitor de constatat cum primii responsabili ai politicii amenajării teritoriului au refuzat orașul, insistând mai curând asupra inconvenientelor decât asupra avantajelor acestuia. Ancheta realizată de Monique Dagnaud 86 asupra ideologiei urbane a elitei tehnocratice și politice confirmă această stare de spirit; ea caracterizează perioada 1945-1955 tot prin pregnanța mitului patologiei sociale urbane. Această resurgență a igienismului este o expresie a lipsei unei politici efective a locuirii, înlocuită de lamentări privind situația habitatului. Ea alimenta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
îndemna să descopere "[...] vocația fraternală a arhitecturii și a urbanismului în serviciul fratelui om. Nevoi materiale, dorințe spirituale, totul poate fi satisfăcut de această arhitectură și de acest urbanism."141 O astfel de ambiție nu putea decât să flateze tendințele tehnocratice ale promotorilor marilor ansambluri, preocupați să învețe oamenii să locuiască în blocuri, chiar fără să țină seama de părerea lor. Impunerea culturii standard unui număr mare trebuia să permită și celor mai defavorizați să urce în trenul modernității. "Reguli de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de locuințe pe an; noi vom organiza finanțarea și, bineînțeles, vom da avansurile în termen scurt, vom conduce operațiunea funciară și vom pune bazele infrastructurilor", el considera că intră într-o fază de concertare, sau, mai degrabă, într-un proces tehnocratic? Aceasta se întâmpla pe vremea când orașele nu dispuneau de servicii sau de consilii destul de dezvoltate pentru a structura o politică de amenajare și de dezvoltare"154. SMEL vor constitui astfel instrumentul privilegiat al statului în procesul urbanizării Franței. Epoca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu este apanajul tehnicienilor statului, ci o operă colectivă, în care cetățenii și puterile publice își asumă solidar responsabilitatea. Mai mult decât o operă estetică, urbanismul trebuie să fie un fapt uman și civic. Într-o societate dominată de tendințe tehnocratice și birocratice, urbanismul reprezintă oportunitatea unei reintegrări civice a cetățenilor în oraș"176. Legea de orientare funciară (LOF) din 1967 simbolizează această voință de a modifica în profunzime maniera de a face urbanism, asociind concertarea și planificarea în același demers
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care trebuia să le ia creșterea urbană rămânea deschisă între partizanii densității urbane și adepții unei etalări urbane, între intoleranții imobilelor colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în acest caz este vorba de o iluzie tehnocratică. Dar plecând de la recunoașterea instituțională a aglomerației, cea mai mare greșeală ar fi să se confunde conducerea unui oraș cu cea a unui stat na-țional în miniatură, deci să i se evalueze strategiile pe baza experienței politicilor statului. Această omologie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se implica în proiecte profitabile de dezvoltare economică, cu riscul de a irosi veniturile statului într-o concurență între orașe, nefastă pentru îmbogățirea națiunii. În ceea ce privește statul, el s-a arătat adesea, ca reacție la egoismul aleșilor locali sau din atavism tehnocratic, mai mult iritant decât animator. Pentru a înlătura impresia că abandonează misiile de serviciu public, statul multiplică semnele care-i atestă prezența. Totuși, aceste efecte de semnalizare seamănă mai multă neliniște în sufletul actorilor locali, care ar vrea să-l
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mass-media și care exercită o influență decisivă asupra percepției și reprezentării actualității de către individ. Habermas consideră că, în general, puterea utilizează informații și cunoștințe mass-media fiind principalii producători și vehiculatori ai acestora pentru a impune publicului abordările și vederile elitei tehnocratice și, prin aceasta, pentru a ține sub control sfera publică (sfera dezbaterilor publice). După Habermas, grupurile de presiune, elitele tehnocratice și grupurile comunicatorilor (jurnaliștii) nu mai constituie elemente autentice ale menținerii și funcționării democratice a spațiului public, ci expresii alterate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
utilizează informații și cunoștințe mass-media fiind principalii producători și vehiculatori ai acestora pentru a impune publicului abordările și vederile elitei tehnocratice și, prin aceasta, pentru a ține sub control sfera publică (sfera dezbaterilor publice). După Habermas, grupurile de presiune, elitele tehnocratice și grupurile comunicatorilor (jurnaliștii) nu mai constituie elemente autentice ale menținerii și funcționării democratice a spațiului public, ci expresii alterate și alienate ale acestuia. Acțiunea acestor grupuri are ca efect distorsionarea spațiului public și alienarea marelui public. Noul spațiu public
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]