1,541 matches
-
stare definitorie, o Țară netrecută pe planiglob, și aș fi revenit acolo, unde, după șase-șapte luni, nu mai m-am simțit străin. Sigur, am avut marea șansă să debarc la New York, unde viețuiesc (sau viermuiesc?!) peste 140 de etnii, ceea ce temperează (poate chiar anulează!) sentimentul înstrăinării, al emigrării... Când nu mai gândesc cu sufletul, însă, ei bine, atunci, mă întreb ce caut eu aici, în “Niciunde”?! NIG: ,,Respect America pe Viață, iubesc România până la moarte”... MMI ne demonstrază că patriotismul nu
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/nuta_istrate_gangan_1437263315.html [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
toate „probele” la care o supun răutățile Nevicăi, îi scot în evidență frumusețea sufletească a „menajerei românce”, fapt care o înfurie pe scorpia cu „față umană”. Pe măsura curgerii suitei de întâmplări oribile, autoarea amplifică tensiunile poveștii, pe care le temperează cu încântătoare descrieri ale frumoaselor peisaje italiene. De fapt, frumusețile naturii reprezintă pentru Dorina un adevărat balsam cu care își oblojește adâncile răni sufletești și-i întărește dorința de a răbda toate chinurile acestei stări de sclavie. Numai așa își
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439863454.html [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
plăcere amândoi, cu fețele roșii de emoție și plini de senzații fascinante și de broboane de transpirație. Dușul era alături, adică întinderea nemăsurată a mării... și de aceea, am sărit amândoi din barcă în răcoarea apei, pentru a ne mai tempera trăirile actului desfășurat sub razele destul de fierbinți ale soarelui. Un timp, am înotat unul lângă altul, cu mișcări largi și leneșe, ne scufundam și ne îndepărtam, apoi ne apropiam unul de altul. Îmbrățișați, călcam apa, care în zona aceea avea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423766190.html [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
bărbat și își punea ca și ea tot felul de întrebări asupra relațiilor viitoare. Să aibă încredere în el și să-l iubească cu pasiunea ce tot creștea pe timp ce se tot întâlneau sau să fie mai prudentă, mai temperată în porniri și să aștepte să-i cunoască adevăratul caracter și intențiile sale adevărate? Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNTILOR, roman; cap. XII / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1123, Anul IV, 27 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
bloc, una Zgabercea, care fusese agent sanitar în rural și știa câte-n lună și-n stele. Nu lua în seamă desigur nici mirosul de undelemn amestecat cu oțet cu care, seara, doamna se ungea pe tot corpul ca să-și tempereze arsurile dar, mai ales pentru a-i arăta lui Veronel ce frumos se bronzase ea în regiunile inghinale, numai că acesta nu prea reacționa corespunzător și se ducea ca boul pe balcon să fumeze și să se uite după... după
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
din stradă se întorse încet, nu schiță pe a sa față nici o grimasă și începu să pășească către ea în pași mici ritmici și hotărâți. Era atât de nervosa că nu era atentă la el defel, doar vântul o mai temperă din elanul ei alimentat de tensiunea nervoasă. Începu să își pregătească cuvintele ce urma să i le spună, ... argumentele își făceau loc pe trambulina mentală menită a scoate în mod violent conținuturi ce să o apere și fel de fel
MÂNTUIREA II de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mantuirea_ii_ovidiu_borchin_1391847521.html [Corola-blog/BlogPost/341994_a_343323]
-
femeie educată și cu toate astea se înhăită cu lepădăturile astea! Nu are minte deloc dacă s-a înhăitat cu gașca asta de proști și de drogați și uite ce pățește! Anca îl strânge tăcută de braț pentru al mai tempera un pic căci se aprinsese rău și în acel moment, văd amândoi unul din oaspeți, căruia ceilalți îi spuneau Carlo și ei îl știau din vedere, căci cântase în vreo câteva ocazii cu trupa aceea de muzicanți, la restaurant, cum
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467841005.html [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
a XII‑a? a ridicat Dana tonul, privindu‑l cu reproș. - Nu, nu pune problema în felul acesta. În plus, să știi că nu sunt toate așa. Doar câteva au sărit pârleazul. De ce ești rea? a încercat Gabriel s‑o tempereze. - Nu sunt rea deloc. Am auzit destule despre „ceaiurile” lor dansante și despre discotecile de pe litoral frecventate vara. Dacă te atrag, ar fi mai bine să spui de pe acum. Sper că nu este cazul, și cu asta am încheiat discuția
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
de toate tainele izvoarelor: abia acum și așa - psalmodiez de nerostit Numele PIROMANII i-am căutat - azi dimineață - pe toți piromanii - care au dat - astă-noapte - foc cerului: voiam să-i găsesc și să-i rog - ca - la noapte - să se tempereze - altfel eram ferm hotărât să-i defer justiției nici așa: una-două - dai foc lumii folosind - iresponsabil și dement - toate văpăile - din toate galaxiile: la un moment dat - n-o să mai existe în bordeiul ăsta cosmic - nicio scânteie - nici cât să
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1462176430.html [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
a limitat la orele de rugăciune din interiorul locașului de cult, ci s-au răsfrânt din¬colo de zidurile bisericii, în relațiile sociale. Luptând greu cu mentalitatea vechii societăți sclavagiste sau medievale, ea a invatat astfel pe credincioși să-și tempereze individualismul și egoismul și să-și subordoneze interesele personale întregului general al societății în care omul se află integrat. Cu alte cuvinte, Creștinismul are orizont social indiscutabil, fiindcă mântuirea credincioșilor se realizează în funcție de semenii noștri care alcătuiesc societatea. Dar în
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1420456762.html [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
să tolereze și să se coboare la nivelul acelui băiat. Pe atunci Ionel era nedezlipit de mine, îi plăcea să muncim împreună, să-mi povestească viața lui, avusese chiar și o căsătorie care se rupsese. Uneori trebuia să-l mai temperez pentru că vorbea neîntrerupt. De asemenea, căutam pe cât posibil să-l ajut pentrucă era foarte exploatat la muncă, Tomiță îl punea să facă tot ce era mai greu fără nici un pic de milă. Ceea ce nu îmi plăcea la Tomiță era faptul
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486724475.html [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
al doilea „val” al asaltului final de colectivizare a agriculturii, desfășurată în mai multe stadii. Primul a fost situat între vara anului 1953 și decembrie 1955, caracterizat prin stagnarea procesului în sine deoarece, după moartea lui Stalin, colectivizarea a fost temperată și s-a pus accent doar pe consolidarea gospodăriilor agricole existente. A doua fază se regăsește doar la nivelul discursului și proiectului politic de continuare a procesului, din considerente raportate la situația externă: evenimentele din Ungaria în 1956, care au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
spun ceva! - intervine nea Mitică -. Când am fost în vizită în România l-am auzit pe un oarecare spunând: „Numai să ajung eu în Statele Unite sau în Canada, să vezi ce departe ajung! În primul an fac milionul!’ L-am temperat, uitându-mă mirat la el: Las-o mai ușor cu milionul. În primul an, nici nu știi unde te afli, deși ai impresia că știi!" Citind această carte, nu poti să nu-l îndrăgești pe Nea Mitică, să-l admiri
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
asculta cum le mai zicea... de dor și inimă albastră, cântecele oltenești, doine și balade cu haiduci vestiți. Simțea în suflet o bucurie imensă... fiindcă era pentru prima dată când venise singur la țară, iar „conița-gurița” madam Corina, care-l tempera atunci când sărea calul, fiindcă degusta peste măsură țuiculița și vinulețul, rămăsese în București. De data asta îl refuzase spunându-i că munca de judecător la un tribunal din capitală nu-i permite vacanțe după cum ar vrea ea: „...așa cu îți
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Dacă regele ducea o acțiune armată cu forțe mai mari de un regiment, el se numea, numai pe timpul operațiunilor, general, sau delega un nobil de rang înalt pentru această misiune, mai ales cu scopul de a coordona eforturile și a tempera tendințele de insubordonare, destul de frecvente, printre orgolioșii nobili. Să nu uităm episodul Nicopole, unde din lipsa unei comenzi unice, ferme și responsabile, istoria și-a modificat, destul de brutal, cursul. Numirea ca general, inițial, era una temporară, însă răspunderea pentru rezultate
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Dragă, scumpă Românie, viața nu pare prea dreaptă, Mi-e dor de copilărie, de-a măicuței mele șoaptă, M-aș întoarce cu grăbire să trăiesc în a mea țară, Dar e-atâta răzvrătire, pâinea e tot mai amară. Rana-mi temperează vrerea, tremurândă mi-e și clipa, Vindecă și ia-mi durerea, mă acoperă cu-aripa Duhului de Viață nouă, dă-ne pace, bucurie Și în totul și în toate, voia Ta Doamne, să fie! Să admir în primăvară codrul, să
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1480610531.html [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
ciupeai la cîntar ... lasă, că știu eu, toată lumea zice ... Ce zice toată lumea, urîto? s-a strufocat Bianca de Cholo și sfatul de taină s-ar fi destrămat dacă n-ar fi intervenit Marea Marmara cu binecunoscuta ei putere de a tempera spiritele agresive ... noi, fetelor, nu trebuie să ne purtăm ca tîrfele alea proaste, noi trebuie să fim inteligente. ... adică tîrfe inteligente, a înțeles Chipita, și au rîs toate trei ca de o glumă bună, pentru că aveau firi fericite, nu păstrau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_22_23_ioan_lila_1331985490.html [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
inițiat ce potrivește din cuvinte și așează drumul literatului în curentul de exprimare al ideii, al particularității stilului și a clasificării și orientării autorului: Excelența morală este un rezultat al felului în care trăim. Devenim corecți, făcând fapte corecte, devenim temperați comportându-ne temperat și devenim curajoși făcând acte curajoase (Aristotel). Este cel care nu lezează, rănind simțul literatului, ci îl face să înțeleagă, în cazul mediocrității, că drumul lui încă este presărat cu bolovăniș și denivelări asupra cărora trebuie să
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
din cuvinte și așează drumul literatului în curentul de exprimare al ideii, al particularității stilului și a clasificării și orientării autorului: Excelența morală este un rezultat al felului în care trăim. Devenim corecți, făcând fapte corecte, devenim temperați comportându-ne temperat și devenim curajoși făcând acte curajoase (Aristotel). Este cel care nu lezează, rănind simțul literatului, ci îl face să înțeleagă, în cazul mediocrității, că drumul lui încă este presărat cu bolovăniș și denivelări asupra cărora trebuie să își îndrepte atenția
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
afirma despre Sfântul Vasile cel Mare: „Cu un simț al realităților , ce i-a fost recunoscut de toți biografii și comentatorii, un bun simț care este una din marile lui calități, el evită excesele retorice, nu cade în exagerări inutile, temperează impresiile. Apostolul idealist privește înțelegător la realități sociale și nu ia atitudini de tribun; el ceartă pentru a îndrepta, și conștiința lui creștină îi dă întotdeauna cuvântul potrivit. Ceea ce interesează și prețuiește într-adevăr mai mult decât calitățile literare și
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
imaginii personalităților lovesc azi pe dstinsa doctoriță a luminii ochilor, aceste ferestre cu înger și demon în canat, prin care pătrunde universul în umanitate, se naște ticluirea împotriva căreia vedem că ezită să se ridice unii dintre puternicii vremii, ca să tempereze și să apere o doctoriță de care țara are nevoie? Sau nu mai avem nevoie de doctori? Cum se poate ca glasul celor ce sar întru susținerea doctoriței care (puțini știu), în timpul evenimentelor din decembrie 1989 a dat primul ajutor
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1464881045.html [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
arăt mult râvnitul Măr de aur. Era desigur un măr fals, dar a făcut impresie și a reușit într-o oarecare măsură, dacă nu să le mai oprească din bătaia lor pentru obținerea codului “Celei mai frumoase”, măcar să le mai tempereze spiritele încinse la maximum. - Iată Mărul! Un Măr de aur, conținând în el codul pe care îl căutați! - Le-am spus eu atunci - ridicând Mărul de aur deasupra capului pentru a fi văzut de toate doamnele venite la Congres. - Un
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1341220674.html [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
elanul Elena. -Așa vă trebuie dacă vă puneți cu limbiștii...Când vă spun eu că sunt periculoși...- completă Gigi. -Ei, acuma și cu voi, v-apucă polemica...Te pomeni că suntem naționaliști, rasiști sau mai știu eu ce...- încercă să tempereze Radu elanul soției sale pe care o știa aprigă la mânie. -Haideți că are dreptate, o susținu Rodica. Ce e drept, am cochetat și eu cu literele, da’ n-a fost să fie... -Las’ că e mai bine așa...- o
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400181185.html [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Cred că este cazul să-l atacăm pe dușman. - Sigur, domnule, asta voiam să aflu de la dumneata! Trebuie să organizăm o expediție de distrugere, chiar în țara inamicului. Negru-Cioară răsuflă ușurat. Nimerise. Dar ideea îl îngrozi și încercă s-o tempereze pe nebună: - O astfel de expediție necesită, Majestate, măsuri organizatorice prealabile... ca să asigurăm... - Ce măsuri, domnule? Ce măsuri? îl întrerupse nervoasă împărăteasa. Plecăm în viteză, atacăm prin surprindere și-l distrugem în totalitate. Baza acestei expediții trebuie să fie elementul
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
porumbei ce se iubesc, înfrânându-ne poftele stârnite de sângele fierbinte ce dădea în clocot prin corpurile noastre. Amândoi eram dornici să mușcăm din fructul mult dorit, dar oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399653431.html [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]