1,083 matches
-
reîntoarcere, o serie de cicluri închise, iar pentru popoarele primitive ea se desfășura ca un prezent veșnic, odată cu creștinii istoria capătă un sens, adică are parte de o mobilitate transfigurată ca o punte spre Dumnezeu, chiar dacă este condiția omului supus temporalității și finitudinii în această lume [7] Mircea Eliade își ia libertatea de a lărgi definiția istoriei printr-o persepectivă mai totalizantă, aceea de condiție ontologică a omului. Principalul său țel ori scop este decriptarea acelui sens care se află dincolo de
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
al Bisericii transformă succesiunea temporală în mărturie sărbătorească a prezentului mântuirii. Întruparea Logosului ca nemijlocire a comuniunii personale a ziditului cu neziditul, a Ierusalimului istoric cu cel ceresc, poate fi o nouă realitate existențială prin care se desființează continuitatea timpului, temporalitatea ca înrobire a „anteriorului” și a „posteriorului”, interpunându-se în timp durata unei comuniuni naturale a omului cu Dumnezeu, spre Ierusalimul cel de sus. Credința Bisericii în „viața veșnică” nu se referă la o prelungire nesfârșită și nelimitată a succesiunii
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
restabilește pe om în deplinătatea adevărului transpus în Ierusalimul pradisiac, edenic. Întruparea Logosului ca nemijlocire a comuniunii personale a ziditului cu neziditul, a Ierusalimului istoric cu cel ceresc, poate fi o nouă realitate existențială prin care se desființează continuitatea timpului, temporalitatea ca înrobire a „anteriorului” și a „posteriorului”, interpunându-se în timp durata unei comuniuni naturale a omului cu Dumnezeu, spre Ierusalimul cel de sus. Credința Bisericii în „viața veșnică” nu se referă la o prelungire nesfârșită și nelimitată a succesiunii
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
conștiința singulară, acea parte a noastră care rămâne singura cu ea însăși, neexteriorizată, necunoscută, tainica și în permanență ascundere, căutătoare de logos, de infinit, de absolut de Dumnezue, ca fiind partea din noi care trăiește la dimensiunile infinitului, care trăiește temporalitatea și mărginirea lumii dezmarginind-o în Dumnezueu. Cât privește poezia încă din generală și apoi în liceu, m-a atras cât de cât, dar nu a fost o preocupare căreia să-i dau prea mare importanță, eu atunci învățăm doar matematică
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
lumii postmoderne de la început de veac XXI, o secvență de istorie profund amurgită dintru începutul ei, unde cumplita realitate a oricărei zile parcurse de umanitate se oglindește ca un demon excentric și anti-anacreonic în apele tulburi ale fluviului multimilenar al temporalității. Un fluviu care, din prea multa și incontestabila lui dez-îndumnezeire, își poartă neîncetat curgerea proprie către obârșii... Căzută într-un somn al uitării totale de Dumnezeu, Ființa umană a postmodernității este constant reconstruită prin diversele mijloace manipulatorii existente la ora
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
este prezent. De exemplu, obiectul căruia mă opun nu este eu; trecutul meu (și „eul” meu trecut) nu mai este, și deci, în realitate, nu este și el nu poate fi decât sub forma amintirii. Mereu liberă, conștiința angajată în temporalitate, nu se poate nici sprijini pe trecutul său, nici elibera de el: noi putem formula proiectul de a fi ceea ce vrem să fim numai în viitor Pierduse totul, dar nu și rodul dragostei lor pe care îl ducea în pântece
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
plin, puterea, exactitatea, ca prelungiri în descriere a unui Rege, ca înfățișare a tabloului unei etape de istorie căreia i-a fost protagonist. În niciun moment de viață al Majestății Sale, prezentul nu a avut și nu are specificul de temporalitate. Prezentul Majestății Sale vine de la iluștrii înaintași ai Majestății Sale, prin perioada înserată în propria viață și se continuă în viitorul României, prin rămânerea Majestății Sale în cartea universală a istoriei și prin urmașii succesorali ai Majestății Sale. Între ei
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
nu crea sincope, întreruperi, în curentul energiei universale care-l ține viu. După cele descrise putem observa că tot ce ne înconjoară sunt forme ale conștiinței (pentru că numai ea este eternă, infinită și ubicuă) iar pentru a putea supraviețui în temporalitatea limitărilor noastre predestinate trebuie vital să ne șlefuim prin combustia acestor conștiințe! Fiindcă, între vectorii infinitului și cei ai eternității noi suntem supape de răsuflare prin care cele două nesfârșite sensuri își revigorează “motoarele”. Estimp, omul își poate savura binefacerile
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
devine realitatea însăși, simbolurile nefiind simple metafore, ci realități trăite. Nu este vorba de o simpla dominare a mass-mediei electronice, chiar dacă ea este un instrument indispensabil al noii culturi virtuale, ci de o fluidizare a spațiului și o anihilare a temporalității, cadre esențiale pentru experiența umană. Cultura virtuală schimbând caracterul acestor realități substituie în mod fundamental experiența omului de până acum cu una calitativ diferită față de ceea ce s-a trăit până acum. Pe de o parte, funcțiile și valorile dominante ale
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au plecat unul după celălalt în călătoria fără capete și temporalitate, cuvântul „dor” mai denumește o stare a ființei: frigul! Când, pe 17 decembrie 1995, la Buzău, la numai patruzeci și trei de ani, în necrezut ceas al ultimei sale seri, a căzut, pentru că inimei i se curmase timpul, zice-se
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
gândise la o poveste de iubire, și, deși ar fi vrut să trăiască această iluzie cu voluptate discretă, neconsumată de propriile sale contradicții interioare, cu duioșie și fără angoasele obișnuite, Bernardina simțise că ei nu sunt coautori la efemer și temporalitate, ci că trăiau aceea vibrașie ănaltă care aprindea sângele, izbea închipuirea, trezea sufletul și mișca printr-o forță miraculoasă, întreg Universul. Ce urmase apoi apoi?Ca la o naștere, în carapacea întunecată a ei se aprinseră luminile, iar, printr-un
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
porți de văzduh cutreierat de vulturi, o desăvârșește numai și numai priveliștile înseși, vorbitoare prin chipul lor mirabil despre maiestatea naturii în mijlocul căreia omul, atât de mic, se contopește cu Universul și se preface, desprinzându-se certamente de finitate și temporalitate, parte a arhitecturii Universului. Nu există emoție atât de profund și înstăpânitor în om decât aceea de a se simți atingând bolta cerului, obrajii norilor, ochii stelelor, de a soarbe în plămânii gata să explodeze respirația cetinii, de a auzi
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
creând mediul special pentru împlinirea personală, în primul rând. Timpul nu este o realitate, ci o iluzie, iar “curgerea” lui este percepută în funcție nivelul conștiinței fiecăruia dintre noi. Timpul este legat de conștiință umană, dar noi trecem acum prin temporalitatea timpurilor încercând să depășim o stare. După milenii de dominație energetică masculină lumea cunoaște o feminizare continua ce duce la un echilibru firesc a celor două energii bipolare. O re-Naștere care absoarbe epocile de dinainte, acum fiind gata să acceadă
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI "OBSESIA DEȘERTULUI", AUTOR VALENTINA BECART Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului Note de lector - cronică - Între ontic și temporalitate în căutarea adevărului Absolut. Volumul de poezii ,,Obsesia deșertului” al eruditei poete Valentina Becart, păstrează încă mirosul de carte proaspătă, abia ieșită de sub ,,teascurile tiparniței”. Sintagma, segmentul lingvistic ,,obsesia deșertului”, cu toată simbolistica, cu toate subliminalele conotații semasiologice, mă duce
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
și știința sunt “obiecte ideale”, adică sisteme autonome de Idei care au baza de sprijin în afara Lumii și în afara planetei Terra, introduse (de știința zeilor solari) în realitate istorică, aceste Idei acționează ca “un fractal în spațiul Hilbert”. Și numai temporalitatea (timpul social, spărgându-se) prin jocurile de putere aparțin unor dimensiuni diferite ale realității. De aceea, jocurile de putere religioasă și spirituală pot interveni tragic în jocurile minții, atunci când trebuie să întemeiezi un stat, un templu sau o casă - astfel
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
și lemurieni. În îndoiala mea metodică, mă bate existența să cuget că Alina Mungiu Pippidi știe în mod sigur că, teoretic, în lumina morfodinamicii, orice alcătuire a minții umane este predictibilă, inclusiv mecanismele de funcționare a minții înseși. Și numai temporalitate și jocurile de putere aparțin unor dimensiuni diferite ale realității. De aceea, jocurile de putere pot interveni tragic în jocurile minții - astfel pot muri milioane de oameni, în timp ce mintea lor desfășoară harta jocurilor pure: creștinii mizând pe conexiunea cu Harta
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
a-și apropia narațiunea prin exploatarea parataxei. Poeta descoperă alte perspective ale vieții pe care le filtrează estetic, transformându-le în artă: omul pare depersonalizat, e propria lui aparență, poartă conștiința damnării și trăiește un acut sentiment al limitei existențiale. Temporalitatea descoperă ascunzișurile și acoperă cu perseverență revelațiile. Moartea nu e decât transpunerea sufletului în absolut și încercarea definitivă a vieții. Iarna nu îți va mai vorbi surprinde presentimentul unui sfârșit implacabil și categoric, un sfârșit necesar pentru izbăvirea celor cauzatori
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale. ... 127. O altă critică privește faptul că domnului Călin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul la apărare și nu a putut să își
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
2025, a subliniat că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale. ... 47. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeași activitate, măsurile de management pot diferi dacă intensitatea impactului este ridicată față de măsurile de management pentru aceeași activitate dar cu intensitate scăzută a impactului. Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale și amenințări viitoare. Definițiile acestor două categorii sunt următoarele: Presiune actuală - P - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
condiție a trăirii adevăratei experiențe artistice. De câte ori nu s-a spus despre o femeie frumoasă că este ca o „cadră”, ca un tablou. Altfel spus, o operă vie de artă. Firește că afirmarea unei astfel de frumuseți nu amăgește doar temporalitatea, ci se revendică dintr-un model, dintr-un arhetip estetic pe care îl purtăm în minte și care se poate modifica după împrejurări, vârstă și experiențe. Dar plăcerea atingerii trupului unei femeie nu se poate asemăna nici cu jocul cu
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
altfel: nu înțeleg decât cei care sunt arestați. Revelarea absurdului vieții (arestarea) are loc întotdeauna în singurătate, într-un habitat familiar când omul are mai mult timp să stea față în față cu propria-și sineitate. Ieșirea din orizontul acestei temporalități altinice, fierbinți și intrarea în infratemporalitatea cotidiană (serviciu, prieteni, companii amoroase, petreceri etc.) e întotdeauna reconfortantă, echivalează cu uitarea, te obligă să-ți trăiești viața în exterioritatea ființei tale adânci, impersonal, prin delegație. După arestare Josef K. spune: La bancă
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
apoi am pe birou în fața mea, telefonul pentru exterior și telefonul pentru interior. Și vin mereu oameni, clienți sau funcționari, și mai ales sunt mereu prins în iureșul muncii, de aceea am toată prezența de spirit. Personajele kafkiene evadează din temporalitatea obișnuită, rectilinie însă nu plonjează nici în durata eternă, așa cum ar fi de așteptat în urma unor astfel de experințe peratologice, ci se afundă într-o temporalitate dolorică. Arestarea lui Josef K. coincide cu intrarea personajului principal în regimul unei abisalitați
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
în iureșul muncii, de aceea am toată prezența de spirit. Personajele kafkiene evadează din temporalitatea obișnuită, rectilinie însă nu plonjează nici în durata eternă, așa cum ar fi de așteptat în urma unor astfel de experințe peratologice, ci se afundă într-o temporalitate dolorică. Arestarea lui Josef K. coincide cu intrarea personajului principal în regimul unei abisalitați străine lui, unde evenimentele, deși par să urmeze logica unei firești deveniri, rămân încremenite într-un veritabil imobilism eleat. Avem aici pe Heraclit și Parmenide, angajați
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
plină de sacralitate a artistei, artă legată într-un fel organic de matca genuină a religiozității sale vădite, s-a simțit întotdeauna plutind peste firea răsfățată a imperfectului spectru humanoid melancolia unei emoții fără umbre și fără vreme a ne-temporalității celeste, ne-temporalitate în cuprinsul căreia Doamna Poeziei nemairostite, din păcate, azi sălășluiește, prin Voie divină, din toamna unui an cu multe zile nefaste și goale de conținut, când mormântul de frunze de dimprejurul pașilor mult prea zgomotoși ai omenirii
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]