232 matches
-
stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
astăzi numele “Valea Episcopiei”. În cadrul descoperirilor de la Niculitel un loc aparte, ca importanță istorică și religioasă îl are cripta. Ea reprezintă cea mai veche construcție de acest gen construită până în prezent. În timpul cercetărilor arhelogice intrarea a fost găsită blocată și tencuita. Sub prag a fost găsită o monedă, cu o cruce abia perceptibila, care ar permite clasarea construcției bazilicii și a criptei, datând din timpul împăratului Teodosie ÎI (408-450). În partea superioară a pereților din dreapta și din stanga intrării au fost incizate
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
din spusele bătrânilor cimitirele s-au strămutat la biserică veche...această biserică s-a renovat în anul 2008, pictură și structura de rezistență s-a refăcut, preot paroh fiind Nicolae Belbu. Este construită din lemn de stejar cu pridvor și tencuita la interior și exterior că majoritatea bisericilor din nordul Olteniei din acea perioadă, iar pictură s-a refăcut la restaurare, cea existentă fiind datata la sfarsitul sec. 19. Din legendele locului sunt de menționat cele legate de haiducii celebri că
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
drumului dinspre București, aceeași parte cu primăria și Școala este biserică principala a comunei de ea tinad și cimitirul. Biserică „Sf. Nicolae”, construită între anii 1812-1815, restaurată în 1880, de Sava Vasiliu, 1919, Biserica de riț ortodox, în plan trilobat. Tencuita în „calcio vecchio”, păstrând picturile exterioare. Turla poligonala pe naos. Pictată în interior și exterior în tempera. Biserică „Sf. Nicolae” a fost ctitorita de Radu Crețulescu și postelnicul Pădure în anul 1669 a fost declarată monument istoric. Biserică de riț
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
pomenit, împreună cu doamna Margareta, în fruntea vechilor lor pomelnice. Biserica Domnească a fost începută sub Basarab, însă a fost terminată abia sub Radu I. Dovada acestui lucru este faptul că în 1352, la moartea lui Basarab, biserica nu era nici măcar tencuită. Basarab ar mai fi clădit o mănăstire și pe locul bătăliei cu ungurii, din 1330. În secolul al XVI-lea, călătorul Maciej Stryjkowski relata cum "„pe acel loc, unde a fost bătălia, muntenii au clădit o mănăstire și au ridicat
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Mihai Eminescu nr.24-28. Ea a fost construită între anii 1921-1926. În prezent, din lipsă de credincioși, este nefuncțională. Sinagoga este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic, cu unele elemente de stil maur. Pereții sunt din cărămidă tencuită. Fațadele de sud și de nord sunt identice, având fiecare câte 2 lei în basorelief, leul simbolizând tribul lui Iuda. Sala era luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca și acoperișul, este îmbrăcat în tablă. În interior, spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite și pictate. Împărțirea tradițională între femei și bărbați se face prin stâlpi verticali prinși între două grinzi transversale, una dedesubt și una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uși ce permit circulația între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
este dată de arhitectura exterioară, care „reprezintă chintesența formelor căutate în tot lungul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”. Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă aparentă și zone tencuite, conform unei tradiții de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie de arcade oarbe, raportate la fața zidului, încadrate de ciubuce rotunjite de cărămidă, asemănătoare cu cele de la Mănăstirea Dealul, dar
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
pilaștri. Ele au fost umplute și netezite ulterior, când fațadele bisericii au fost tencuite și date cu var. S-a constatat, de asemenea, că, la origine, altarul, naosul și pronaosul au avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite, spre deosebire de pridvorul, construit mai târziu, din zidărie obișnuită. Turla, după cum este reprezentată în tabloul votiv, așa cum este și astăzi, are un parament format din cărămizi aparent orizontale, alternând cu benzi tencuite, despărțite în dreptunghiuri prin grupuri de trei cărămizi puse
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite, spre deosebire de pridvorul, construit mai târziu, din zidărie obișnuită. Turla, după cum este reprezentată în tabloul votiv, așa cum este și astăzi, are un parament format din cărămizi aparent orizontale, alternând cu benzi tencuite, despărțite în dreptunghiuri prin grupuri de trei cărămizi puse pe lat. Toate aceste particularități ne confirmă ideea că biserica trebuie să fi existat la începutul secolului al XVII-lea și că turla, căzută fără îndoială în primele decenii ale acestui
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafețele interioare ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale. Clopotnița. A fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
accesul spre și dinspre gara aflată la aproape 2 km spre nord. "Inventarul general" realizat la data de 27 ianuarie 1948 de "Comisia de inventariere a Administrației Domeniului Banloc" descrie acest obiectiv ca fiind o ""construcție masivă de cărămidă arsă; tencuită; ornamentată în stil neogotic englezesc [...]"", atribuindu-i (în anul 1948) o vechime de 60 de ani. Proiectul original al porții, aflat la Arhivele Statului Timișoara, pare a demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de boltă, într-un plan patrulater, proiectul amintit
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
la zidurile exterioare prin arce semicirculare adânci. Elementele sale caracteristice sunt numeroasele turnuri și cupole. Fațada este policromă, fiind alternată tencuiala cu cărămida aparentă roșie. Cupola centrală este înaltă, fiind ridicată pe un tambur octogonal, dintr-o structură de lemn tencuit și pictat, sprijinit pe patru stâlpi . Sinagoga are două intrări: una pentru bărbați printr-un vestibul (puliș) și o a doua pentru femei, direct din stradă, unde se află scări de acces ce conduc la etaj. La etaj se află
Sinagoga din Fabric (Timișoara) () [Corola-website/Science/303530_a_304859]
-
anul 1490, coordonarea economică a lucrărilor a fost încredințată cancelarului pentru mineritul sării din Ardeal. Biserica a fost finalizată în anul 1510. Având aspectul unui castel medieval (motiv pentru care mai este denumită și "Biserica-Cetate"), cu o construcție puritană, inițial tencuită, având numai pietrele de talie de pe margini aparente. Aspectul de astăzi se datorează restaurărilor, și arată zidăria originală formată din pietre imense dispuse asimetric, edificiul oglindește trăsăturile stilului gotic târziu. Din cauza luptelor epocii reformei, călugării franciscani-minoriți au fost alungați în
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
Alexandra. Alexandra și-a păstrat o înfățișare tânără în anii ei de bătrânețe, dar în timpul războiului vârsta ei a început să se arate. Ea a purtat valuri elaborate și mult machiaj și era descrisă de către femeile cârcotașe ca având fața tencuită. Nu a mai făcut călătorii peste graniță și a suferit o îngreunare a bolii. În 1920, un vas de sânge de la ochi s-a spart lăsând-o parțial oarbă temporar. Către sfârșitul vieții, memoria și vorbirea s-au depreciat. A
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
schelet de susținere format din bârne masive din lemn se așeza o împletitură de nuiele umplută cu pământ argilos, bine omogenizat cu paie) și a utilizării de materiale cu durată de exploatare relativ redusă. Tavanele caselor sunt din scânduri sau tencuite. Materialul portant (bârne, furci, tălpi) a îmbătrânit în timp, din cauza vechimii, a instalării umidității în exces, dar și din cauza lipsei lucrărilor de întreținere. Astfel, terenul s-a tasat, pereții au început să se încline, au apărut fisuri care s-au
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă de frunză de stejar, și amvonul.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
reconstruită în 1901 cu ajutorul unor meșteri din Cubleșu Someșan a căror nume nu s-a păstrat. Trasportată de credincioșii din Adalin, după ce a fost desfăcută în bucăți, biserica a fost reconstruită pe temelie de piatră, în exterior fiind mai apoi tencuită. Cu timpul și în interior au fost făcute modificări, tencuindu-se pe jumătate și interiorul, bolta naosului și altarul rămânând netencuite. La acel moment, iconostasul era din lemn fiind așezate pe el numai câteva icoane răzlețe. Inventarul bisericii era întregit
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
în prezent nu se mai află în biserică, au aparținut unei biserici vechi despre a cărei soartă nu se cunosc alte informații. Mica biserică, după aducerea ei din Borșa, a fost reconstruită în mijlocul cimitirului, pe un deal. Pereții, în prezent tencuiți și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Ea a preluat funcțiunile bisericii vechi. este una dintre foarte rarele biserici cu pereți din împletitură de nuiele cunoscute în România, care s-au păstrat până în zilele noastre. Pereții au fost lutuiți, tencuiți și apoi văruiți în culoarea albă. Este acoperită cu șindrilă.
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
Bine înțeles, prieten cu bani A găsi un prieten) sau în Scrisoarea lui Nică către nevastă-sa în America după agresiunea NATO) „Draga mea nevastă! ... Și dacă zicem de casă, să știi că trebuie reparată. Acoperișul trebuie reparat, zidurile trebuie tencuite, geamurile și ușile vopsite, toaleta trebuie reparată... așa vreo trei mi și ceva de dolari, dar tu trimite vreo cinci mi... De mine, nu te îngrijora. Todorică mă ajută, chiar și birtașul care, știi ce a zis, că eu și
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are un etaj deschis prin patru arcade în arc frânt, acolo aflându
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
cu o semicalotă cu penetrații decorată. Trei ferestre identice cu cele din navă luminează sanctuarul. Pe latura sudică la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii se găsește golul unei intrări secundare. Exteriorul bisericii, este lipsit de decorații, doar tencuit, și a păstrat urmele primului edificiu de cult realizat in stil gotic. În primul rând merită menționată intrarea de la baza turnului în formă de arc frânt, iar mai apoi latura nordică ce e marcată de trei contraforți gotici treptați, plasați
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Rozete și flori, soare cu chip omenesc, cruci, reprezentări datate: 1873, 1871, 1878, sunt închipuite în stuc pe fațadele edificiului. Uși și ferestre, perete despărțitor, au fost suprimate prin lucrările de renovare. Tencuită și învelită cu tablă, construcția permite însă aprecierea înfățișării anterioare. O siluetă zveltă, la care concură acoperișul cu pante abrupte, mai coborât la absidă și din care răzbate, pe vest, clopotnița cu foișor și coif frînt. Perechile de console, spre
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
spre sfârșitul secolului XVIII. Avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica a fost demolată în anul 1979, an în care a fost terminată noua biserică a satului. Biserica fusese construită, potrivit inscripției de pe prestol, în anul 1791. Avea pereții tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal decroșat. Turnul prismatic de deasupra pronaosului era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]