672 matches
-
am fost și nici nu voi fi capabil să dau un răspuns care poate fi înțeles pe deplin. Pentru a deveni mai rotund, poate... ) 4 iunie 2004 Andrei Pleșu: "Credința este, pentru ocupantul civilizat, un fenomen din ce în ce mai restrâns, un derapaj tenebros, la granița obscurantismului religios. Americanul care merge la Bagdad se simte acolo ca pe Lună. El vede în localnici o altă specie, un fel de dihănii "medievale" cu care dialogul este exclus". (în Dilema). Nu știu de ce, am impresia că
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
urgisit nu prin soartă, ci prin mediocritatea sa, ce semn mai poate aștepta decât semnul infamant al lui Iuda, ca diferență specifică, și semnul unanim al lui Iona, ca gen proxim? (...) Ce este aceea "românul" este o chestiune mai degrabă tenebroasă. Ea nu poate fi rezolvată elegant, pentru că problema însăși este dizgrațioasă". În acest moment fulminant al "deconstrucției" "chestiunii" românului (devenit printr-o substituție gramaticală echivocă "aceea"), intervine Theodor Codreanu cu o constatare. "Patapievici este doar un Neceaev în delir "spiritual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Titu Maiorescu în a sa Istorie contimporană abundă intrigile și cabalele? Sunt toate aceste ipoteze de lucru simple "aberații" ale secretomaniei, "fără suport documentar credibil", dincolo de limita plauzibilului, rod al unei hermeneutici exaltate pe care o cultivă "justițiarii"? Se știe, tenebroasa zi de 28 iunie 1883 a făcut să curgă multă cerneală, analiștii ultimului val (printre ei, cărturari de calibru) pledând pentru o conjurație anti-Eminescu. Chiar poetul era obsedat de astfel de "cabale", considerându-se un om abandonat Eminescu, reamintim, îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sufletului, Jakob Böhme) Am ocolit locurile și persoanele care au „jucat” în „filmul” suferinței mele. Nefericitele vizite la spitalele unde m-am umilit sângerând până în apropierea morții m-au luminat asupra propriei mele voințe, care se lăsa ușor înlănțuită de tenebroase pasiuni și prietenii dăunătoare. Amabilii doctori și dragele surori medicale care uneori îmi țineau tovărășie în timpul vizitelor, când rudele și prietenii bolnavilor veneau cu flori și fructe, pentru că scaunul de lângă patul meu era mereu gol, mi-au povestit că eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
te tentează contra voinței, la reverii; ni se pare a vedea în norii roșietici ce se ridic la horizonte, reviînd vii și animate toate suvenirele, toate zilele, unele ridente și coronate cu roze, altele pale și acoperite de un văl tenebros; ultimele mugete ale vântului prin frunze par a modula ariele ce ne apropie de suvenirile dulci sau triste: Muzica este vocea spiritului... Trei ani în urmă, George și Maria aveau o încîntătoare copiliță, fructul iubit al unei uniri pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un inel mare de oțel, care atârna de zid, cam pe la jumătatea treptelor. Apa rece îi muiase pantalonii. George era un bun înotător. Urlând de frică, de groază și de frig, ajunsese la mașină. Jos, în canal, totul era neguros, tenebros, teribil. Iar de sus nu răzbea nici o lumină. Era pe punctul de a-și pierde cunoștința. Nu putea desluși forma automobilului și nu știa ce ar fi trebuit să facă. Nu-și putea da seama cât de mult se înălțase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de o ceată gălbuie. Alex colinda prin casă, uneori însoțită de o femeie care părea să o cunoască mai bine decât o cunoaștea ea. Tot străbătând încăperile, se pomenise într-o galerie de unde privea în jos într-o sală mare, tenebroasă, ca un hol, plină de tot felul de vechituri. Sala era, fară îndoială, părăsită, și Alex își dădea seama că nimeni nu mai pătrunsese acolo de multă vreme. Mese, scaune, cuti, mormane de diverse obiecte, etajere pentru lămpi, ceasornice stricate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Tom pur și simplu nu știu ce să mai facă, ce cale să apuce. Simțea că-i este cu neputință să se întoarcă la Londra și să-și reia viața obișnuită. Vizita la Diane îi apărea acum ca un coșmar, o cavernă tenebroasă din care se ramificau nenumărate drumuri ce duceau, toate, de-a dreptul în iad. Se întreba întruna dacă nu cumva, după plecarea lui, George o strangulase în tăcere pe biata femeie. Vedea parcă trupul ei micuț, cu fusta franjurată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu multe ceasuri în urmă. — Hattie, nu mai stărui, nu mă duce în ispită, ești ca un demon, ca diavolul, cu nevoia asta a ta de a continua. Cum poți vorbi astfel? Mă necăjești îngrozitor! Privești lucrurile într-o lumină tenebroasă, ești hotărât să distrugi totul, orice posibilitate, numai din răutate, cred că-ți place să mă faci să sufăr. Ah, de ce a trebuit să-mi spui! A fost tot timpul vina dumitale. Da, da, știu. Spui că nu putem fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și punte ca să-i ofere, sub forma care îi pare a fi cea mai plăcută prietenului său - poemul -, un expozeu asupra doctrinei lui Epicur, iar acest politician veros refugiat la Atena după o tenebroasă afacere de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice urmă a Magistrului pasionatului poet... Deși Epicur manifestă unele reticențe în privința poeziei, suspectată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
există foarte puține tridacne deoarece sunt victime ale braconajului celor care le colecționează și oricum, din motive igienice și din lipsă de spațiu, În ziua de astăzi e mai bine să fii incinerat. Profu a spus că sunt puțin cam tenebroasă - nu știu ce voia să spună. Mi-am dat seama că-mi este drag. E cu adevărat mai mult decât un profesor. Unul care ține Într-adevăr la clasa lui. Eu nu reușesc să vorbesc cu mama așa cum vb cu profu. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Uneori sper ca ea să facă o nebunie și să meargă cu cineva, nu mă interesează cu cine, un rahat oarecare, așa Încât eu să mă pot Întoarce la el. Îmi pare rău că gândesc toate aceste lucruri. Oare chiar sunt tenebroasă? Dar așa sunt eu. Acum trebuie să-mi iau rămas-bun, profu și-a dat seama că fac altceva. Se vorbește despre dragostea pe care o simțim noi față de părinți. Eu Îi iubesc? Sunt dispusă să mă sacrific pentru ei? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
televizor, la radio sau În familie și pe care le repetau fără ca măcar să le Înțeleagă. Păstra toate e-mail-urile pe care i le scriau, Își nota toate gesturile, jargonul și glumele lor. Își petrecuse Crăciunul Încercând să descifreze criptografia unei scrisori tenebroase și plină de dezamăgire a Valentinei Buonocore - În timp ce familiile celebrau o sărbătoare care nu-l privea, iar amantul lui tăia curcanul În casa socrilor, prins În capcana unui ritual căruia nu reușea să i se sustragă. Studia limbajul Valentinei, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
brunetă cu păr creț o Întrebă Încet, dar nu chiar atât de Încet Încât Antonio să n-o poată auzi: — E noul tău iubit? E soțul meu, răspunse Emma. Fetele de la call-center se Întoarseră curioase Înspre tipul acela atletic și tenebros, soțul acelei colege atât de evazive, care nu spusese niciodată că ar fi fost căsătorită, și nici nu purta verighetă. Îi aruncară o privire În care se citea o invidie ingenuă - erau probabil Însoțite de masculi patetici și gheboși - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
diariste constituie pentru poetă prilejul unei identificări explicite. Toate temele definitorii pentru M. - condiția poetului, tumultul istoriei, moartea, cruzimea și violența, solitudinea insurmontabilă etc. - se întâlnesc în aceste versuri sub forma notației organice, a reveriei funebre și a confesiunii jugulate: „Tenebroasele afaceri ale istoriei./ Pumnul băgat în gură/ și imposibilitatea de a mai fi altfel liber/ decât atunci când ești gata să-ți dai singur moartea./ O amenințare surdă până și în cearceaful care m-acoperă,/ până și în lumina lumânării la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
tensionat din evoluția relațiilor dintre România și marile puteri la Conferința de pace de la Paris, într-o perioadă în care la Budapesta regimul bolșevic era în continuare atotputernic, consoarta suveranului României să se fi gândit la un proiect atât de tenebros și chiar să fi lansat ideea în circuitul diplomatic european. Oricât de imaginativă și ambițioasă ar fi fost regina Maria, pare cu totul improbabil ca ea să fi putut spera că poate obține ceva de la suveranul englez George al V
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se poate face nimic și că orice gest de asociere sau colaborare socială este inutil. Oamenii se îndepărtează, iar ceea ce ar trebui să fie o concurență în beneficiul tuturor, devine o luptă surdă pentru cumpărarea pozițiilor sociale și pentru asigurarea tenebroasă a favorurilor. Lipsa legii este tot ceea ce este mai rău și i se poate întâmpla unei lumi libere. Rețeta libertate plus lipsa legii nu poate duce la democrație și la dezvoltare de tip capitalist. Este vorba aici despre un haos
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Iași, 2005. 14 Ion Pohoață în prefața lucrării Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 7. 15 În Originea familiei, a proprietății private și a statului, Engels nu se sfiește să facă o referire clară la un trecut tenebros ca fiind ,,vremurile bune de altădată". Iată referirea: ,, Vechea orânduire gentilică nu numai că se arătase neputincioasă față de mersul victorios al banului, ea era în incapacitate să găsească înăuntrul cadrului ei chiar numai locul pentru lucruri ca bani, creditori și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comentarii cvasiepicizate sau cvasipoematice în jurul câte unei «scripturi» adeseori la fel de inventată ca și meditațiile prozatorului mascat în mitograf” (Ion Vartic). Punând în scenă un „panteon eclectic, de la cel elin la cel oriental”, contextualizat în „epoci amestecate, de la un Ev Mediu tenebros la epoci vag protoistorice” (Adrian Oțoiu), prozatorul acționează un mecanism în care trapele livrescului se deschid continuu către surse obscure sau concrete, colate, trunchiate, inventate. Imersiunea în lumea ficțională datorează mult eficienței cu care enigmaticul (chiar și în varianta sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
slabe, versurile redundante, infantile, rateurile, dar și imaginile teribile, izbutite, unele de-a dreptul superbissime. Chiar dacă nu toți vor ajunge să publice și să se consacre ca autori, important este ca ei să descopere cine sunt, prin prisma acelei părți tenebroase din ei, și nu prin prisma a ceea ce se vede. Continuarea acestui atelier de poezie oniric-delirantă va fi un altul pe muzică psihedelică: muzica va trebui să le creeze participanților un fel de stare de transă, iar ei să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și punte ca să-i ofere, sub forma care îi pare a fi cea mai plăcută prietenului său - poemul -, un expozeu asupra doctrinei lui Epicur, iar acest politician veros refugiat la Atena după o tenebroasă afacere de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice urmă a Magistrului pasionatului poet... Deși Epicur manifestă unele reticențe în privința poeziei, suspectată că
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
două categorii de personaje se completează, oferind tabloul unei lumi ficționale diverse. În toată literatura Evului Mediu cunoaștem o atitudine ambivalentă față de femeie, un fel de polarizare a locului pe care trebuia să îl ocupe: fie în adâncurile cele mai tenebroase, fie pe un soclu, de pe care să fie adulată. „Dacă tradiția misogină a gândirii medievale poziționa femeile într-un abis, convențiile dragostei curtenești, ca și cele ale cultului Fecioarei Maria, au fost mereu privite ca dăruindu-le un loc elevat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din nou, o ploaie piezișă și cenușie, ca o perdea de mărgele de cristal. M-am trezit cu o senzație de inerție și oboseală, m-am sculat în picioare și m-am uitat pe fereastră, având încă în gură gustul tenebros și aspru al familiei Sternwood. Eram golit de viață ca buzunarele unei sperietori. M-am dus în bucătărie și am băut două cești de cafea neagră. Poți să te simți rău și după alte lucruri, nu numai după băutură. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îl consideră o expresie a clasicismului, aesthesis carpato-dunărean, încorporat în primul rând în balada populară Miorița. S. a fost înainte de toate un critic de poezie, îmbrățișată aproape în întregimea ei, de la Mihai Eminescu și încă de mai înainte („măruntul romantism, tenebros, exotic și formalist”) până la cel mai tânăr contemporan. Atras de marele poet cu o forță aproape magică, irezistibilă, i-a comentat opera în mai multe rânduri, în special în Clasicii noștri (1943). Luceafărul e „o dramă a antinomiilor, fiind motivul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
închide odată cu vârsta); - în sens negativ, teama de a fi murdărit, vinovăția, pulsiunile percepute ca fiind murdare și reprobabile. Gri Griul, în scenariul oniric, semnifică adesea rătăcirea. Exprimă și nuanța, măsura justă, precum și compromisul. Dar evocă și lumina voalată, întunecată, tenebroasă. Cuprinde ceea ce este între zi, înțelegere, soluții, și noapte, neînțelegere, îndoială. Galben Galbenul exprimă în vis ideile de lumină, claritate și căldură. Poate indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]