678 matches
-
de cetățean. Această scrupulozitate morală excesivă duce la instalarea treptată a unei stări de închidere în sine și de vii frământări sufletești, în cadrul căreia se „disecă” prea mult implicațiile sociale ale abaterii comise. Prin izolarea sa și prin această stare tensională interioară puternică, el își creează singur o serie de factori perturbatori ai activități școlare, și a raporturilor sale cu cei din jur. Punerea în discuție a celeilalte extreme menționate la începutul materialului de față, — și anume a acelei incapacități a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pot apărea sincopele și chiar colapsul. În condițiile trecerii de la clinola ortostatism, apare o tendință de acumulare a sângelui în partea declivă a corpului, determinând instalarea hipotensiunii de ortostatism. La început, timp de câteva secunde, se constată o ușoară scădere tensională, care apoi este controlată datorită unui reflex presor. Sincopele ortostatice funcționale apar frecvent la persoanele cu hipotonie musculară, ca urmare a unui clinostatism prelungit sau în condiții de ortostatism îndelungat. Și în aceste situații se poate instala o tulburare a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tip de societate. Intenția unei astfel de poezii intens ideologizate este de a reține mutațiile care au loc la nivelul conștiinței sociale, tinzând spre configurarea unei noi umanități. În general însă emoția este săracă, fiind în mod obișnuit consecința raportului tensional individ societate. Poezia este sensibilă la dinamica evoluției conștiinței, ea înregistrează modul în care se produce structurarea conștiinței colective, consolidarea fenomenelor de comuniune. Procesul este ilustrat prin consemnarea aspectelor sociale în spatele cărora se ascund aceste mecanisme: trecerea la formele de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
om inunda de muguri,/ ne vom preface-n iarbă pe câmpie". "Grădina-n formă de vis" se constituie într-un ciclu de sonete nu toate scrise fără har. Uneori, dincolo de-o anume ordine, sub liniile convenționale, bănuim o stare tensională, o foame de viață, care încearcă să se concretizeze printr-o senzualizare a ierburilor, pomilor, a florilor, a universului din jur: "Mari imnuri dorm adormiții maci,/ când clipa s-a oprit pe gând și doare/ trupul tău câmpie aromitoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ale celor două puteri. Încă de la crearea emiratului Transiordaniei în 1922, autoritățile tutelare britanice au încurajat discret dinastia hașemită de la Amman să emită pretenții de domnie și asupra teritoriului Siriei, fapt ce va sta la baza cronicizării istorice a relațiilor tensionale iordaniano siriene până în zilele noastre. Menținerea îndelungată sub hegemonie franceză a teritoriului Djibouti a urmărit același scop de păstrare a controlului Franței asupra unui cap de pod într-o regiune cu prezență predominant britanică (Yemen și Somalia britanică). Ciadul a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
efectelor conjugate ale factorilor umani (istorico-politici, administrativi) și naturali. Aceste frontiere remanente nu întrunesc întotdeauna consensul populațiilor pe care le delimitează, fiind veritabile “bombe” cu efect întârziat în epoca postindependență. Ele fac obiectul unor mize de contestare, generatoare de stări tensionale sau chiar conflicte deschise, desfășurate cel mai adesea la limita exterioară a spațiului arabofon; de altfel, problema minorităților și cea conflictelor din lumea arabofonă este în mod special legată de definirea frontierelor de stat. Ilustrative în acest sens sunt stările
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sau chiar conflicte deschise, desfășurate cel mai adesea la limita exterioară a spațiului arabofon; de altfel, problema minorităților și cea conflictelor din lumea arabofonă este în mod special legată de definirea frontierelor de stat. Ilustrative în acest sens sunt stările tensionale dintre Mauritania și vecinii săi nearabofoni Senegal și Mali, determinate de existența în Mauritania a minorităților wolof, peuli, soninké și khasonké (ca extensii transfrontaliere din statele vecine menționate),iarînSenegalșiMali a comunităților arabofone (ca extensie din Mauritania). Aceste extensii etnice transfrontaliere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
în același timp și o limită etno-culturală tranșantă. Într-o atare situație poate fi încadrată frontiera mauritaniano-senegaleză, centrată pe cursul fluviului Senegal, ce desparte arealul arabofon din nord de cel nearabofon din sud. Dar chiar și în asemenea cazuri, dimensiunea tensional conflictuală nu este exclusă, precum am văzut că se întâmplă în relațiile dintre Mauritania și Senegal. Ponderea ridicată a frontierelor de platou deșertic și a frontierelor maritime, coroborată cu ponderea redusă a frontierelor de contact interior (frontiere fluviale, lacustre), relevă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
persoana la influențele externe, făcând-o mai mult sau mai puțin permeabilă la ea. Una și aceeași influență externă produce efecte diferite la persoane diferite sau la aceeași persoană în momente diferite ale existenței sale. Prin caracterul ei propulsator și tensional, răscolește și reașază, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice a individului. Existând tipuri extrem de diferite de motivații, ca structură și funcționalitate, complexitate și rol, vor exista și funcții diferite ale acestora. Una dintre funcțiile motivației este aceea de activare internă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
performanțelor; 9 în sarcinile care solicită un răspuns competitiv și acesta este mai puternic decât cel așteptat, motivația indusă duce la o scădere a realizărilor datorită forței de inducție negativă a răspunsului competitiv; 82 9 climatul școlar scade sub raport tensional, iar calitatea și omogenitatea rezultatelor sunt superioare situațiilor contrare. Cele trei enunțuri se corelează pentru că elevul se poate afla concomitent într-o stare competitivă cât și într-una de cooperare în funcție de sarcină, de componența grupului și sistemul de referință. Am
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
personalității, în funcție de caracterul structurat sau nestructurat al organizării stărilor motivatorii și al caracterului homeostazic (de deficit) sau de dezvoltare. Practica educațională ne-a condus spre conturarea câtorva categorii de motive (vezi anexa 1 graficul 1): a) motive profesionale; dominantele tensionale ale activității de învățare se centrează în jurul profesiunii: învață pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni, din dorința de a dovedi măiestrie și pricepere în profesiunea pe care o va alege, din interes pentru disciplinele ce profilează profesia dorită, pentru
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
megaevenimente, deși astăzi la scară mondială și la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a Israelului și statelor arabe vecine, în perimetrul aceluiași areal geopolitic. În continuare vom trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale, războaie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
devenit o problemă vizibilă după atentatul din 12.10.2000 împotriva distrugătorului american “U.S.S. Cole” ancorat în rada portului Aden, atac atribuit ipotetic formațiunii teroriste Al-Qaida. C. Cauzele de ordin socio-economic au fost într-o mai mică măsură “promotoarele” stărilor tensionale/ conflictuale în spațiul arab, unde, după cum am văzut, determinantele majore ale neînțelegerilor interne s-au circumscris în cea mai mare parte domeniului relațiilor umane intercomunitare (etnice, confesionale, politicoideologice). Totuși, în unele state arabe au existatsituații în care anumite condițiisau măsuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
un nivel mediu al conflictualității intrastatale, cu o valoare medie de 9 - 10 conflicte/an, distingându-se totuși anul 1990 cu 14 conflicte interne înregistrate pe ansamblul lumii arabofone. intervalul 1991-2000 a fost perioada de maximă frecvență a stărilor conflictuale/tensionale interne din lumea arabă, fiind epoca marilor bulversări la nivel mondial ce au urmat prăbușirii sistemului sovietic și lumii bipolare. Au fost ani de căutări și reașezări geopolitice, de redimesionări și reevaluări geostrategice, de care lumea arabă, ca scenă a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Yemen (în ambele state yemenite din acea epocă) și Oman, unde au avut loc 8 (câte 4 în fiecare stat) din cele 14 conflicte interne petrecute în acest interval în întreg spațiul arab. De asemenea, au existat și unele momente tensionale punctuale, dar semnificative din punct de vedere al consecințelor pe care le-au generat pe termen lung: instalarea la putere a Partidului Baas în 1963 în Siria și Irak, lovitura de stat din Algeria din 1965 prin care a fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de strâmtori de mici dimensiuni: dyadele frontaliere dintre Arabia Saudită și Bahrain, dintre Bahrain și Qatar, dintre Yemen și Djibouti, dintre Yemen și Eritrea. În perioada postbelică în spațiul arab au fostsau sunt în derulare un număr de 64 stări conflictuale/tensionale, care, funcție de poziția politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
care, funcție de poziția politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul că
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
registrului hegemoniilor tribale ancestrale, autoritățile noilor state arabe independente au încercat, direct sau voalat, ridicarea diverselor pretenții teritoriale față de unii dintre vecinii lor arabi, fapt ce a condus la apariția în ultimele 5-6 decenii a numeroase conflicte deschise sau stări tensionale latente. Pe lângă motivațiile arătate mai sus, mai trebuie adăugate ambițiile diverșilor conducători politici arabi de a se erija în lideri ai cauzei panarabismului și ai unor ideologii militante radicale, ale căror acțiuni au devenit reciproc deranjante și prin urmare, generatoare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sunt “tradiționalele” tensiuni dintre Irak și Siria, conturate după venirea la putere în 1963 în ambele state, a unor aripi rivale ale Partidului Baas, promotor al ideologiei panarabismului laic militant. Ansamblul cauzelor menționate a determinat existența a 32 situații conflictuale/tensionale de vecinătate (frontaliere) între statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
totalitate de Yemen. Tratatul de la Taif a fost reînoit în 1995 (Memorandumul înțelegerii) și în 2000 (Tratatul de la Jeddah) cu noi prevederi privitoare la delimitarea sectoarelor vestic și nord-estic ale frontierei comune, ce au reușit să domolească (probabil temporar) starea tensională bilaterală. De asemenea, spinoasa problemă a delimitării celor 1.800 km. de frontieră comună a făcut obiectul discuțiilor dintre șefii celor două state la întâlnirea din 17-18.02.2004 de la Riyad. Arabia Saudită - Oman - diferende teritoriale în regiunea deșertică vizând suveranitatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sudanez și facțiunile rebele din sudul Sudanului. Djibouti - Eritrea - începând din 1999 guvernul Eritreii a cerut retragerea statului Djibouti din comitetul de mediere a conflictului Eritreano-etiopian, din cauza sprijinului pe care Djibouti îl acordă Etiopiei, inițiindu-se astfel o stare conflictuală/tensională între cele două state, soldată cu întreruperea temporară a relațiilor diplomatice dintre cele două țări între 1998 2000. Djibouti - Somalia - în Djibouti există o stare de tensiune față de teoria “Somaliei mari” promovată de unele forțe somaleze, ce susține unificarea tuturor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Mauritania - Sahara Occidentală - între 1976 1979 Mauritania a revendicat și ocupat treimea sudică a teritoriului vest-saharian, după care și-a retras trupele, zona fiind ocupată de Maroc, dar nu a renunțat oficial niciodată la pretențiile asupra Saharei Occidentale. B. Stările conflictuale/tensionale “la distanță” Spre deosebire de conflictele de proximitate dintre statele arabe învecinate, stările tensionate dintre statele arabe ce nu au dyade frontaliere comune, au determinări de ordin politic, ideologic, economic sau sunt extensii colaterale ale unor conflicte de interese de ordin superior
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
10 state arabe s-au raliat coaliției internaționale antiirakiene din 1991 și au rămas pe poziții relativ asemănătoare până la căderea regimului Saddam Hussein în 2003. 3.2.3.2. Dinamica spațială a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
wolof din sudul țării în Senegal (populația wolof este majoritară în Senegal), iar în replică Senegalul a izgonit către Mauritania un număr de 40.000 “mauri” arabofoni. Acestor diferende nemijlocit legate de frontiera comună li se mai adaugă două stări tensionale în aria Golfului arabo-persan, nelegate însă de existența unei frontiere directe: Emiratele Arabe Unite - Iran - cele două state nu au o frontieră terestră comună, dar își dispută încă de la crearea federației emiratelor suveranitatea asupra insulelor Tunb și Abu Musa din Golful Persic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]