1,117 matches
-
Antologia poeziei generației ’80 (1993), oferă încadrarea care mi se pare cea mai justă: în poezia „metafizicului” (fie și cu ghilimele). E dificil, însă, de translat modernismul lui Mureșan în postmodernismul generației sincrone cu debutul său. Observînd paradoxul, Mușina îl teoretizează. Ar fi vorba de o „imposibilitate” (din nou, ghilimelele autorului) pe care o face posibilă „talentul poeților”. Transcendența este „trăită ca eveniment «real» al eului”, eul devenind „sistemul de referință”. Nu e greu de observat că această formulă categorială ar
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
satului), Drum fără pulbere (roman dedicat "eroicului" efort constructiv de la Canalul Dunăre-Marea Neagră), Pasărea furtunii (consemnând superioritatea relațiilor de producție comuniste în mediul pescăresc), semnează un atac la adresa lui Tudor Arghezi, superior ca vehemență și violență celui al lui Sorin Toma, teoretizează entuziast în marginea trăsăturilor caracteristice noii literaturi, la nivelul unui dogmatism cu nimic inferior celui cultivat de Ion Vitner, N. Moraru etc. Deși ar fi doar aproximativă relevarea mecanismului psihologic al acestei (să-i zicem:) opțiuni, dacă nu chiar imposibilă
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
disperate sau de emisari cinici, precum Molotov sau Kaganovici, care și ei văzuseră cu ochii lor mormanele de cadavre, Stalin traversase o singură dată Ucraina în tren ca să-și petreacă un lung concediu la Soci. La fel ca Marx care teoretiza soarta muncitorilor industriali exploatați de patroni, fără a fi călcat pragul unei fabrici, Stalin își baza ideologia pe o realitate de care nu avea cunoștință directă. Sau, dacă avea, una indirectă, prefera s-o ignore. Prin anii 1980, am auzit
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
despre reușita lui Faulkner, om al unei societăți cu istorie recentă - numai un secol și ceva -, de a da senzația că unele întâmplări povestite s-au petrecut într-un timp imemorial. Ce-i lipsește lui Faulkner e, poate, puțin Hemingway. Teoretizează prea mult și cam cețos, neavenit în porții atât de mari. Și nu știu nici la vârsta asta, după destule lecturi, dacă pagini încâlcite cum ar fi genealogia din nuvela Ursul, te pot mulțumi estetic prin chiar densitatea lor, așa cum
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
aparte, stoico-epicuree, preluată de Boccaccio din Seneca, mijlocitor al lui Epicur, care într-una din Epistolele către Lucilius, asupra căreia Boccaccio zăbovise îndelung - cum atestă suita de fragmente extrase din opera lui Seneca din Însemnările Magliabechi, veritabilă arhivă de texte - teoretiza în legătură cu necesitatea de a supune controlului dorința neînfrînată, cupiditas, pentru a fi într-adevăr bogat, fericit și a te bucura de o viață lungă. Perspectiva narativă și ideologică impusă de preambulul nuvelei o contrazice flagrant pe cea indusă de jocul
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
o tainică frivolitate a celui care renunță la prudență. Scopul, firește, e, cum aminteam, o desfătare. Iar într-un plan mai înalt e vorba și de un proces maieutic. Andrei Pleșu nu răspunde pur și simplu. El dă sfaturi, definește, teoretizează spontan, ține prelegeri pedagogice. Cade în monologuri socratice. Dacă Față despre față era un manual despre trăirea eficace, Din vorbă-n vorbă este o colecție de imprudențe controlate având ca temă ineficacitățile lumii contemporane. Andrei Pleșu inventariază fisurile prezentului, după ce
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
uzuală a tragediei eline capătă valențe noi. Conflictul tragic clasic al omului cu destinul își nuanțează termenii și dobândește conotații specifice. Dramaturgii români atrași de lumea veche nu aderă la o mișcare literară care să-și propună revigorarea Antichității. Își teoretizează rareori opțiunile în scurte texte conexe, prefețe ca cele scrise de Victor Eftimiu sau articole ca ale lui Radu Stanca. Acționează sporadic și disparat, nu imprimă o schimbare de direcție în teatrul românesc. Cu toate acestea, operele lor sunt destul de
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă un loc
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
se află, nu de ieri-de azi, în centrul canonului autohton. De altfel, pe măsură ce avansăm în studiul lui Ioan Fărmuș, premisa centrală, aceea de a urmări figurile cititorului (fie că e vorba de un „lector actualizat”, „implicit” sau „real” cum se teoretizase la început) se pierde pe parcurs într-o serie de filiații discutabile și de distincții prolixe și inutile, vecine cu confuzia. Studiul începe să se descoase la încheieturi din cauza multiplelor inconsecvențe și imprecizii terminologice. Nu e clar, de pildă, dintr-
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
parte, limba română literară se afla, spre finele veacului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea, abia în zorii evoluției sale, Didahiile vădesc o certă creativitate verbală, raportabilă în mod util la generosul concept de "literaritate condițională", teoretizat de G. Genette. Rigorile exprimării în românește a unui univers funciarmente complex și abstract pentru un public neinițiat în subtilități teo-metafizice induceau imperativul plasticizării limbajului, cu toate inerentele și explicabilele stîngăcii. Conștientizîndu-și, de la bun început, menirea specială, Antim se arată
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
făcut în două salturi cei cîțiva pași care o despărțeau de cărare, apoi și-a ritmat mersul după pașii lipsiți de convingere ai lui Pați. - Nu sînt de acord să-ți placă un cimitir numai pentru că e cimitir - și-a teoretizat el lipsa de interes. - Nici eu nu sînt de acord - a zîmbit Cristina privind repede și scurt la dînsul. - N-are ce să te emoționeze dacă nu-i nimic de văzut - a insistat Pați, simțindu-se contrazis de tonul Cristinei
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
spart: după furtuni electromagnetice nava îngropată-n nisip. Pe planeta maimuțelor există pisici? Există peșteri inundate, cu pești orbi? Văi cu lasere și licurici și draci mocnind ca tăciunii? Unul din tribul meu se visase toată viața mongol, mecanicii tineri teoretizau însă vegetarianismul, supremația culturii bonobo. Leneșul Tu își treci mîinile prin pieptul meu ca printr-o rază. Și rădăcinile subțiri și frunzele,-n lagună, abia au tremurat. Miile de cardinali, ca un peplum, se dau la o parte Și-și
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
social-democrației cu basca", tocmai pentru a sublinia apropierea de gulerele albe"3. În 2005, Mircea Geoana a formulat expres, la congresul în care a candidat împotriva lui Ion Iliescu, aceasta necesitate de reorientare, iar după aceea Grupul de la Cluj a teoretizat noul electorat al stângii autohtone ca fiind tânăr, educat, urban, similar până la urmă modelelor occidentale. Adus în România, Anthony Giddens, fost consilier al lui Tony Blair și Bill Clinton, vorbea despre modelul social-democrat modern 4, sursa de inspirație pentru programul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
registrul politic subversiv. Chiar și un susținător al inegalității firești dintre oameni, baronul d'Holbach, aducea în favoarea tezei sale argumente materialiste, mutând astfel discuția din zona sancțiunii divine pe terenul utilității și finalmente al consimțământului fiecăruia 2. Ulterior, marxismul a teoretizat legătură dintre știință și emancipare că praxis revoluționar, prin care omul conștientizat se lua în stăpânire pe șine, ieșea de sub imperiul necesității impersonale, transformând totodată și circumstanțele sociale în care se manifestă necesitatea respectivă. Cum avea să remarce Georg Lukács
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
este fragmentar, nimic nu se încheagă, cadrele se schimbă cu repeziciune, cititorul surprins pentru o secundă neatent riscă să nu mai înțeleagă absolut nimic. Prin scrisul său, Constantin Virgil Negoiță este convins că produce o mică revoluție în naratologie. El teoretizează un nou gen, romanul algebric, construcție interdisciplinară, aflată la limita dintre cibernetică și literatură. În actualul roman relatează chiar despre un simpozion cu titlul Cybernetics and Systems, pe care l-a organizat la Hunter College și în care unul dintre
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
folosirea omoloagă a unor anglicisme. Artificiul celei de-a treia limbi este, de altminteri, intuit de traducători, care transpun pe ,domnule musiu" în ,monsieur gentleman". ,Moartea autorului", decretată zgomotos de structuraliști, se repercutează într-o autonomie fără precedent a traducerii, teoretizată de Gideon Toury ca ,polisistem"... Un alt exercițiu de lectură ținând atât de ludism, cât și de simpla privire atentă a specialistului se derulează în ultimul capitol (Despre ,sufletul"traducerii), în care jurnaliștii și politicienii sunt tratați - cu o seriozitate
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
sunt Veronica Micle, Constanța Marino-Moscu, Zenaida Racliș, Olga Vrabie, Irina Lecca, Alice P. Sturdza, Ștefana Velisar Teodoreanu, Profira Sadoveanu, Valeria Sadoveanu, Nazaria Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Una dintre prozatoarele inițiate și formate la școala tradiționalismului, teoretizat de Nicolae Iorga în paginile revistei Sămănătorul, este și Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o piesă de teatru și o foarte bogată
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
greu de strâns atâtea semnături, dar astăzi sunt din ce în ce mai încrezător. Cert este că răspunsul oamenilor este peste așteptări. Nu știu de ce, nu am timp să mă gândesc la nimic acum. Este o chestiune de tensiune, de minute, de efort comun... teoretizăm mai multe după acest episod", a declarat Mircea Diaconu pentru . Îndrăgitul maestru a transmis și un mesaj pentru românii care încă nu au semnat: "Nu vă opriți! Până în ultima clipă, nu vă opriți!". PNL a refuzat să-l includă pe
Anunț de ultimă oră legat de semnăturile lui Diaconu pentru europarlamentare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40384_a_41709]
-
sunt mai complicate la o privire secundă, astfel încât postmodernismul nu încetează să-și prelungească tentaculele culturale, la începutul mileniului al treilea, în noile manifestări artistice care așteaptă a primi un nume, chiar dacă se vorbește "cronica unei morți anunțate: postmodernismul", cum teoretizează Monica Spiridon în numerele 310 și 311 ale "Observatorului cultural" (în paranteză fie spus, teoreticiana se află permanent în avangardă, fiind printre primii la noi care a discutat termenul de postmodernism și iată, acum, prefigurează apariția a altceva, nenumit încă
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Personajele iubesc natural, uneori crud, dar verosimil. În finalul carierei însă, în Cel mai iubit..., intervine o revărsare de scene de acest gen. Personajele, deși din mediul urban și intelectuale, par insațiabile și blocate în ideea de sex. Un personaj teoretizează: femeia are nevoie alternativ de sex și bătaie. Femeile "nu trebuie iertate". O nevastă e bătută cu cureaua ca preludiu și chiuie ca la nuntă de inedita plăcere. Enormitatea faptelor și amploarea excesivă a fazelor de acuplare plictisește și dă
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
Corin Braga Sufletul nocturn Leonid Dimov a fost un mare degustător al fantasmelor nocturne, un explorator al lumii visurilor. El a elaborat o adevărată “artă de a visa”, pe care a teoretizat-o și a instrumentalizat-o în poetica onirismului. Simțindu-se în lumea reală ca un străin (în sensul existențialist, camusian, al cuvântului), poetul se revendica drept un locuitor al unei lumi feerice, la care avea acces prin ferestrele visului. Această lume
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
Corin Braga Leonid Dimov a fost un mare degustător al fantasmelor nocturne, un explorator al lumii visurilor. El a elaborat o adevărată “artă de a visa”, pe care a teoretizat-o și a instrumentalizat-o în poetica onirismului. Simțindu-se în lumea reală ca un străin (în sensul existențialist, camusian, al cuvântului), poetul se revendica drept un locuitor al unei lumi feerice, la care avea acces prin ferestrele visului. Această lume
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
să aibă răbdare); Gheo e un autor cu nerv, cu aplomb și fără prea multe dileme în ce-i privește scrisul - de fapt, asta îi și face articolele considerabil vulnerabile: cînd nu generalizează (și spune des că n-o face), teoretizează (într-un avînt oarecum autojustificativ), iar cînd e să spună povești, acele mici istorii văzute de pe partea cealaltă a tejghelei, ele tind să fie dezamăgitoare (nu-i știu prozele din volumul de debut, Valea Cerului Senin, și nici pe cele
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
Eroul discret, îi va prinde repede sub vraja sa atât pe cititorii neiniț iați, cât și pe admiratorii marelui scriitor peruan. Romanul este construit pe două fire epice care până aproape de final curg în paralel, ilustrare a principiului „vaselor comunicante” teoretizat de autor în Scrisori către un tânăr romancier. Ambele povești încep abrupt, fără nici un fel de ocolișuri, iar Vargas Llosa nu se dezice nici în acest roman, reușind să țină tensiunea narativă la cote maxime de la început până la sfârșit - literalmente
Elogiul discreției by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2841_a_4166]
-
sfidător împotriva modernității", mai mult, că "e ciudat de radical antisubiectiv... într-o epocă modernă a valorificării tocmai a surselor eului". Autorul Principiilor de estetică, notează mai departe criticul nostru, nu avea aptitudine pentru confesiune și, așa cum se știe, a teoretizat obiectivitatea, "clasicismul". Având această viziune, el a subapreciat, ba chiar a respins literatura experiențelor, autenticismul, pe Mircea Elaide, Mihail Sebastian ș.a. Cu toate acestea, Ion Simuț se dovedește și el destul de radical (altfel, cu bună intenție) cerând scriitorilor o revenire
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]