1,090 matches
-
drept că în presa scrisă nu e prea mult spațiu pentru cultură. Dar eu cred că și noi, criticii, trebuie să ne adaptăm stilul la spiritul timpului. Adică una e să scrii pentru un cotidian, mai puține rânduri, mai puțină teoretizare, un stil mai accesibil și e altceva să faci un articol pentru o revistă de specialitate. Exact ca în artă, trebuie să ții cont de cui i te adresezi. Altfel, vei rata destinatarul. - Te-ai gândit să schimbi rolurile și
FILMUL E... AMANTUL MEU ! de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/355303_a_356632]
-
se cuvine a-i îndruma pe toți cei ce scriu versuri să fie serioși, să nu socotească drept Poezie orice șir de versuri (albe) aliniate la repezeală pe niște coli de hârtie. Mai întâi să existe „materialul”, apoi vom începe teoretizarea. La cei din generația '80 mi s-a părut a vedea talent și probitate. Apoi și har și haz; curaj și demnitate profesională - de aceea m-am bucurat. Am văzut și la d-ta: luarea lucrurilor în serios, inspirație, grijă
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
în penumbră. Astfel a apărut noul curent, pe care l-am denumit „globmodernul”, care împletește elementele tradiționale din literatură cu modernismul. Este un fel de rentoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne oferite de noile concepții despre literatură. Teoretizarea globmodernului am făcut-o în publicația „Curierul Primăriei” și în „Oglinda Literară”. Georges Poules subliniază că în timp ce conștiința critică este formată din conștiința inerentă a operei care este efervescentă și puternică, ocupând, evident, primul plan și conștiința surprinsă a iubitorului
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
apărut, după 1989, noul curent pe care l-am denumit globmodernul, care îmbină elementele tradiționale din litaratură cu modernismul, este o întoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne ale stilului și esteticului oferite de noile concepții despre literatură. Teoretizarea globmodernului am făcut-o în publicația Curierul Primăriei și în prestigioasa revistă Oglinda Literară. Georges Poules sublinia că în timp ce conștiința critică este formată din conștiința inerentă a operei care este efervescentă și puternică, evident, primul plan, și conștiința surprinsă a
CRITICA LITERARĂ DĂ CONTACTUL CU OPERA CA LUCRU ÎNFĂPTUIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369279_a_370608]
-
cerului Treapta a noua: Nirvana - impresie și expresie Orice operă literară își află interpretări diferite iar un cronicar rezonează subiectiv în interpretare cu autorul recenzat. Faptul că azi, o operă de întinderea celei dorcesciene( o jumătate de secol), își găsește teoretizarea într-un eseu publicat alături de crâmpeie poetice selectate nu poate fi decât o insulă edenică în marasmul închis, ermetizat, al criticii literare din ultimii ani, blocat la literatura și teoria literară a bunicilor și părinților noștri. Apreciez acest demers inedit
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
a fost un adevărat om de teatru, creator și teoretician deopotrivă, dar și directorul Teatrului Național din București. Caragiale a scris, a interpretat, a realizat piese de teatru, dar nu s-a rezumat la atât, ci a contribuit substanțial la teoretizarea teatrului și, totodată, a susținut paginile de cronică teatrală din presa contemporană. Nu trebuie să uităm că dramaturgul avea teatrul în gena sa, aparținând unei ,,dinastii de oameni cu geniul râsului”, fiind descendent al unei familii ale cărei principale trăsături
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
citi această “Biblie” a neamului românesc din stânga Nistrului/Prutului (vezi sinonimia cu exodul evreilor din Vechiului Testament, cu diferențele specifice) se vor edifica - chiar și numai pe baza documentelor de arhivă, dominante in economia cărții, fără a fi agasați de teoretizarea excesivă a autorului (fiindcă lucrarea nu o conține) - asupra a ceea ce a însemnat teroarea bolșevică întrunul din centrele de interes ale Rusiei Sovietice. Unul din acele pământuri strămoșești față de care - voi repeta mereu - noi, cei din dreapta Prutului, ne facem vinovați
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
în Biserică - despre rolul și importanța Ei, fiindcă unii au ajuns astăzi să promoveze multe definiții ce i se dau Bisericii, mai mult sau mai puțin veridice și verosimile, cu alte cuvinte s-a ajuns la o accentuată sau pronunțată teoretizare, adică la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică concretă toate cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este lor locul și rostul!... Căci mântuirea
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
a cuvânta, într-un duh creștinesc, despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Introducere Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
apărut, după 1989, noul val pe care l-am denumit globmodernul, care îmbină elementele tradiționale din literatură cu modernismul, este o întoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne ale stilului și esteticului oferite de noile concepții despre literatură. Teoretizarea globmodernului am făcut-o în publicația „Curierul Primăriei” și în prestigioasa revistă „Oglinda Literară”. Georges Poules sublinia că în timp ce conștiința critică este formată din conștiința inerentă a operei care este efervescentă și puternică, evident, primul plan, și conștiința surprinsă a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
și discurs - în viziunea și concepția teologului ortodox rus Alexandru Homiakov ... Introducere Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
lucid, surprinzător, nonconformist și nesistematic, entuziast, liber și responsabil. Trăsăturile pe care le observă Nicolae Steinhardt în cursurile lui Nae Ionescu - refuzul sistematizării, permanenta mobilitate și redimensionare a noțiunilor și a explicațiilor, participarea prin trăire la explicitarea actului cultural, transferarea teoretizării în viața concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vorbirea despre Biserică între curs și discurs... Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
Biserică, Stat și Libertatea religioasă din Romania, între curs și discurs ... Introducere Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții Ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în Ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le Este locul și rostul! Și din cauza acestei stări de fapt
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
a cuvânta, într-un duh creștinesc, despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Introducere Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie[18]. Este de asemenea de menționat faptul că,în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane,există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C Giurescu [19]consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș. Și alți cercetători în domeniu consideră târgul că fază incipientă a unui oraș
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică prea clară și abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
și iubita-stafie („Stafia”) converg într-o figură care face ca sentimentul morții să capete o nuanță de tragism. Beția este la A. Zisu o figură operatorie, este o figură de construcție. După cum se știe, beția este un concept baudelairian; locul teoretizării îl reprezintă „Mici poeme în proză” (ediția românească, București, Univers, 1971, pp. 58 și 75). Opinia lui Baudelaire este că „trebuie să fii mereu beat”, „cu vin, cu poezie ori cu virtute”, după cum îți este felul; oricum omul trebuie să
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică prea clară și abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
psihologic al mitizării-idealizării (p. 291). Generic, obiectul analizelor l-ar reprezenta „realitatea psihologică a unei literaturi care a trebuit să supraviețuiască în aerul toxic al unei istorii nenorocite” (contracoperta). Tot în preocupări intră și aflarea „unde în câmpul hermeneuticii, al teoretizării și al producției artistice există fie mistificare și camuflaj, fie iluzionare” (p. 15), „analiza fenomenologiei raporturilor dintre literatură și factorul politic” (p. 130), cum „anxietatea care activează miturile matriciale și declanșează impulsurile compensatorii de care se ocupă, de fapt, studiul
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
și în Biserică - ca una ce a inițiat, adăpostit și organizat o asemenea manifestare și un asemenea moment sau eveniment - despre rolul și importanța Ei, ajungând la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte ajungând la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Căci mântuirea în Biserică este intrarea
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vorbirea despre Biserică între curs și discurs... Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341474_a_342803]
-
lumii prin om - ,,cununa creației,,. Vorbirea despre Biserică între curs și discurs Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Bisericii putem vorbi de o despătimire, de iluminare și desăvârșire. Aceasta este credința bisericii ca viață în Iisus Hristos și cu Iisus Hristos de două milenii. Restul este o iluzie, o cale fără finalitate, un verbalism despre Iisus Hristos, o teoretizare, după cum afirmă, susține și numește Sfântul Ioan Scărarul. Acesta este Testamentul Domnului și Mântuitorului nostru - Cel răstignit, mort și înviat: „Eu sunt vița, voi mlădițele. Cel ce rămâne întru Mine și Eu Întru el, acela aduce roadă multă, căci fără
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378392_a_379721]
-
maniera valorii lor de întrebuințare și nu a valorii lor absolute ca artă, poți afla acel obiect de consum literar, rar realizat chiar de postmodernism, chiar de poeții consacrați în domeniu. Un poet postmodernist deplin se găsește greu, date fiind teoretizările acestui curent ( în pondere Mircea Cărtărescu, la noi, i-a trasat caracteristicile, i-a delimitat cerințele, problematica și strategiile). Nicolai Tăicuțu cultivă această metodă de scriere utilizând experiențele cotidiene, autoreferențialitatea, ironia și autoironia, textul interactiv. De aceea, lectura acestui volum
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]