159 matches
-
de diverse tipuri sunt următoarele: În funcție de lichidul folosit drept corp termometric, termometrele cu lichid pot fi: La arderea ceramicii, temperatura din cuptoare trebuie să aibă o valoare foarte exactă, în limita unei plaje de câteva grade. În afară de măsurarea ei cu termocupluri sau cu pirometre se pot folosi indicatoare de temperatură. Acestea sunt mici trunchiuri de piramidă alungite, confecționate din diferite materiale ceramice care se înmoaie și se topesc la o anumită temperatură în funcție de compoziție. După numele inventatorului sau al producătorului sunt
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
lichefiere a unor gaze care prezintă interes industrial, începând cu metanul. Convențional, se consideră temperaturi criogenice cele sub 120 K. Termometrul etalon pentru aceste temperaturi este termometrul cu rezistență de platină. Măsurarea practică a temperaturilor criogenice se poate face cu termocupluri. Temperaturi începând cu cea de fierbere a azotului (77 K) se pot măsura chiar și cu termocupluri comune de tip J (fier-constantan), Pentru domeniul combustibililor criogenici (20 K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
sub 120 K. Termometrul etalon pentru aceste temperaturi este termometrul cu rezistență de platină. Măsurarea practică a temperaturilor criogenice se poate face cu termocupluri. Temperaturi începând cu cea de fierbere a azotului (77 K) se pot măsura chiar și cu termocupluri comune de tip J (fier-constantan), Pentru domeniul combustibililor criogenici (20 K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite sunt cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
poate face cu termocupluri. Temperaturi începând cu cea de fierbere a azotului (77 K) se pot măsura chiar și cu termocupluri comune de tip J (fier-constantan), Pentru domeniul combustibililor criogenici (20 K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite sunt cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru măsurarea temperaturilor sub 5 K sunt cele cu presiune de vapori de heliu. În ITS-90 temperatura formula 1 între 0,65
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu heliu gazos, termometre cu rezistență din platină standard, sau pirometre monocromatice. Termocuplurile pot fi etalonate și în simulatoare electrice, însă metoda de etalonare efectiv la temperatură este mai bună decât metoda de etalonare prin comparare electrică în simulatoare. Un aparat de etalonare uscată este în principiu un cuptor tubular, echipat cu un
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
temperatură este mai bună decât metoda de etalonare prin comparare electrică în simulatoare. Un aparat de etalonare uscată este în principiu un cuptor tubular, echipat cu un element de încălzire, care oferă o zonă de temperatură constantă. Este destinat etalonării termocuplurilor de tip R și S. Cele mai bune aparate sunt echipate cu controlere electronice calibrate în 5 puncte fixe, ceea ce asigură acuratețea în toată gama de lucru. Gama de lucru a aparatului din imaginea alăturată este 150 - 1200. Instalația se
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
2 la 1200. La unele aparate zona fierbinte poate fi folosită și drept etalon de tip corp negru, la aparatul din imagine precizia fiind de ±0,3. Răcirea aparatului durează câteva ore. De obicei se pot etalona simultan până la 4 termocupluri. Se pot construi instalații uscate și pentru alte game de temperaturi, de exemplu -30 - 140, 30 - 300 și 50 - 700. Etalonarea termometrelor de sticlă și a oricăror alte termometre până la temperaturi de 700. se poate face în aparate de etalonare
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
fenomenelor electromagnetice descoperind relația dintre electricitate și magnetism. Acesta a observat că în jurul unui conductor parcurs de curent electric se creează un câmp magnetic. Fizicianul estonian Thomas Johann Seebeck descoperă în 1821 efectul termoelectric, care va sta la baza construcției termocuplului de mai târziu. Unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului a fost André-Marie Ampère (1775 - 1836). Acesta studiază interacțiunea reciprocă a curenților electrici și magneților, forța electrodinamică, iar în 1820 a stabilit formula acestei forțe. Relația dintre electricitate și magnetism este
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
a fost proiectată pentru asta uzina era periculoasă. După producerea tritiului în pilonul 1, s-a început producția de tritiu, ignorând problemele de căldură. Din această cauză căldura se aduna în anuminte puncte ale pilonului 1, ea trecând neobservată din cauză că termocuplurile erau așezate după designul inițial, ei fiind optimiști. Pe 7 octombrie 1957, în timpul unui ciclu de călire la pilonul 1, ingineri au redus puterea ventilatoareleor și au stabilizat puterea reactorului. În ziua următoare pentru a termina călirea, puterea generatorului a
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]