822 matches
-
9 " Sensul timpului", în Scurtă istorie a timpului. De la Big Bang la găurile negre. "Părintele" teoriei găurilor negre preferă imaginea unei cești de apă care cade de pe o masă și se sparge de podea în explicarea Legii a doua a termodinamicii, care "spune că în orice sistem închis dezordinea, sau entropia, crește întotdeauna cu timpul. Cu alte cuvinte, este o formă a legii lui Murphy : lucrurile tind întotdeauna să meargă rău!" (2001, 167). Entropia lui Adrian Marino înțeleasă ca număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cu teleos ca stare finală a unui anumit proces. Mayr distinge procese teleomatice și procese teleonomice. Procesele teleomatice sunt cele în care starea finală este predeterminată prin acțiunea unor legi ale naturii. Bunăoară, legea gravitației sau legea a doua a termodinamicii determină desfășurarea proceselor spre o anumită stare terminală. În cazul unor asemenea procese, întrebarea „pentru ce?“ nu este adecvată. Ele nu se desfășoară pe baza unui program. Procesele teleonomice sunt, dimpotrivă, activități programate. Ele intervin deja în dezvotarea celulelor și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reuni aceste Legi într-o Lege supremă. Însă de la mijlocul secolului al XIX-lea începe deconstrucția acestei aceleiași lumi, care se desfășoară în concurență cu reconstrucția sa. În fapt, dezordinea își face apariția odată cu cel de-al doilea principiu al termodinamicii, se implantează la baza microfizică a realului, se răspîndește în întreg universul și merge chiar pînă la a se așeza la originea acestuia (big bang). Ajungem astfel la ideea paradoxală că lumea noastră se construiește în același timp în care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu seamă în Europa, ci pretutindeni în lume, aflată ea însăși într-un proces de evoluție accelerată. Și în secolul al XIX-lea Mașina implacabilă și perfectă a Universului este agitată de miliarde de mișcări dezordonate (al doilea principiu al termodinamicii), iar Clausius preconizează chiar o evoluție cosmică spre dezordinea generalizată. În 1933, cosmosul în ansamblul său intră în evoluție. Se întrevede viitorul său prin descoperirea dispersiei galaxiilor; începe apoi să fie perceput trecutul său, primindu-se mesaje vechi de milioane
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
XIX-lea, modelul osificat al geometriei euclidiene era în impas, atât prin neputința sa de a stabili independența postulatului V al Elementelor lui Euclid, cât și în virtutea limitelor sale previzibile deja de a se adapta noilor teorii fizice, printre care termodinamica, electromagnetismul, mecanica cuantică și teoria generalizată a relativității (teoria gravitației). Perfect pentru mecanica newtoniană, modelul euclidian se va dovedi deja spre sfârșitul secolului al XIX-lea nepotrivit pentru noile teorii fizice despre spațiu și timp. Capitolul 2 MATEMATICA ÎNTRE LOGICĂ
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Cu toate acestea abia în secolul al XIX-lea s-a constituit teoria cinetică a gazelor. Acest domeniu a luat naștere din necesitatea de a fundamenta un prototip de construcție matematică pentru comportamentul unor sisteme complexe cum sunt gazele. Principiile termodinamicii O contribuție decisivă la constituirea viitoarei discipline a termodinamicii o va avea inginerul francez Sadi Carnot. Pentru a demonstra că puterea motrică a căldurii este o funcție universală de temperatură, el a creat procesul numit astăzi ciclul Carnot. Aspectul fundamental
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
s-a constituit teoria cinetică a gazelor. Acest domeniu a luat naștere din necesitatea de a fundamenta un prototip de construcție matematică pentru comportamentul unor sisteme complexe cum sunt gazele. Principiile termodinamicii O contribuție decisivă la constituirea viitoarei discipline a termodinamicii o va avea inginerul francez Sadi Carnot. Pentru a demonstra că puterea motrică a căldurii este o funcție universală de temperatură, el a creat procesul numit astăzi ciclul Carnot. Aspectul fundamental care reiese din acest ciclu este acela că sunt
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ce poate fi obținut. Astfel, se poate stabili teoretic randamentul mașinilor termice și refrigeratoarelor, întrucât ciclul Carnot reprezintă modelul pentru o instalație care extrage lucru mecanic din căldură sau produce lucru mecanic pentru a reduce căldura. Obiectul de cercetare al termodinamicii, beneficiind de contribuțiile lui Sadi Carnot și de experiențele lui J.P.Joule, se va constitui cu scopul de a studia consecințele celor două mari principii: conservarea energiei și existența proceselor ireversibile. Primul principiu pornește de la ideea că în orice sistem
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sistem și nu conținut de un sistem. Primul principiu stabilește că: Schimbul total de energie este egal cu lucrul mecanic realizat de sistem plus căldura adăugată sistemului. Al doilea principiu arată că nu toate procesele compatibile cu primul principiu al termodinamicii pot avea loc efectiv. În timp ce primul principiu stabilește echivalența cantitativă dintre căldură și lucrul mecanic, principiul al doilea stabilește o diferență calitativă între ele, exprimând ireversibilitatea proceselor din natură, cu alte cuvinte, indicând sensul desfășurării lor. Deși se poate realiza
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
temperaturi diferite, așa cum arată ciclul Carnot, de care am amintit. În esență, al doilea principiu stabilește că niciodată căldura nu poate trece de la un corp mai rece la unul mai cald fără ca o altă transformare să aibă loc simultan. Geneza termodinamicii va fi marcată de contribuțiile lui Rudolf Clausius în Germania și a lui William Thomson lord Kelvin în Marea Britanie. Înainte de 1850 se găseau în literatura științifică mențiuni despre ceva care se pierde când căldura este folosită la producerea de lucru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
tendințe universale în natură către disiparea energiei mecanice. Preluând această idee Hermann von Helmholtz va descrie moartea termică a Universului, ca urmare a transformării întregii energii în căldură. Rudolf Clausius a fost primul care a formulat al doilea principiu al termodinamicii și a utilizat noțiunea de entropie, după ce teoria cinetică ajunsese în acel stadiu în care energia termică era explicit recunoscută ca fiind dată de energia cinetică a mișcării continue și complet dezordonate a moleculelor. În formularea lui Clausius din 1850
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a principiului II dată de lord Kelvin este legată de funcționarea mașinilor termice: Este imposibil de transformat în lucru 84 mecanic căldura primită de la un corp, fără a produce vreun alt efect, afară de răcirea acelui corp. Principiul al doilea al termodinamicii, care se poate aplica proceselor ireversibile, mai este numit și principiul entropiei. Primul care a utilizat acest termen a fost Clausius, iar inițiativa de a da un nume pentru acea funcție de stare care anterior fusese reprezentată doar ca o formulă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de dezordine, în cadrul sistemului, este agitația termică a moleculelor, mișcarea browniană. Ludwig Boltzmann a fost primul fizician care a încercat să interpreteze în termeni de probabilitate creșterea ireversibilă a entropiei într-un sistem. Însă trecerea de la descrierea dinamică la cea termodinamică a comportamentului unui sistem fizic a făcut să iasă în evidență o serie de paradoxuri ce au devenit tot atâtea obiecții la interpretarea lui Boltzmann. Cu toate acestea, influența ideilor lui Boltzmann în teoriile ce vor fi elaborate în cursul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
materiei și va căpăta aplicații în noi domenii precum teoria electronilor sau radiația corpului negru. Încă din secolul al XIX-lea a fost avansată ideea morții termice a Universului ca o consecință a manifestării celui de-al doilea principiu al termodinamicii. În 1886 Boltzmann însuși a arătat că aparenta contradicție între moartea termică a Universului și existența vieții, a sistemelor care cunosc o evoluție în timp, poate fi soluționată prin ideea că, acestea din urmă, se află angajate într-o competiție
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
apare un comportament specific ce constă în rezistența la acțiunea gradienților, ca răspuns la încercările de a scoate sistemul din starea de echilibru. Ca urmare a evidențierii acestor caracteristici, Schneider (1988) și Kay (1984) propun un principiu al doilea al termodinamicii reformulat astfel: Odată ce un sistem a fost scos din echilibru, el va utiliza toate posibilitățile pentru a contracara gradienții aplicați. Dacă se cresc gradienții aplicați, va crește și abilitatea sistemului de a se opune unei și mai mari îndepărtări de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
selecție al autoorganizării. Câmpurile externe, cum ar fi câmpul gravitațional și cel magnetic devin condiții la care reacționează sistemul viu ca un întreg și dezvoltă noi posibilități de răspuns. Nu numai chimia și biologia au beneficiat de fertilitatea conceptelor din termodinamică (ireversibilitate, ordine/dezordine, entropie, echilibru) ci și un domeniu vechi, dar care a cunoscut în secolul al XX-lea o revigorare conceptuală și metodologică remarcabile. Este vorba de cosmologie. Termenul de gaură neagră desemnează un obiect cosmic ce are un
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ieși din gaura neagră, rămânând pentru totdeauna la marginea ei. Orizontul nu este suprafața găurii negre, ci frontiera regiunii din care lumina mai poate ieși afară spre Univers. Interesant este faptul că o serie de concepte și descrieri teoretice din termodinamică și-au găsit aplicabilitatea în studiul găurilor negre. Acestea se comportă într-un mod ireversibil, deoarece tot ceea ce este absorbit de gaura neagră nu mai poate ieși. De aici reiese și o consecință pentru orizontul găurii negre (așa cum a arătat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
drept consecință faptul că, pe măsură ce pierde masă, ea devine tot mai fierbinte. Din analiza tuturor datelor care provin din domenii diferite ale științei (biologie, chimie, cosmologie) putem constata că noțiunea de ireversibilitate a dobândit în timp valențe complexe. Astfel, în termodinamică, ireversibilitatea proceselor ce părea să ducă la paradoxuri fizice s-a transformat într-o viziune complementară a realității ce poate fi descrisă la nivel microscopic de legi invariante, la inversiunea timpului la nivel macroscopic, unde structurile disipative sunt guvernate de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
în viitor a presiunilor selective în dezvoltare și a apariției vieții. În orice caz, cartea unui fizician, specialist în fizică cuantică, Erwin Schodinger a declanșat cercetările de biologie moleculară și de studiere a ecosistemelor prin fructificarea unor sugestii venite din termodinamică. De asemenea, cosmologii pot prelua sugestii venite din biologie, dacă se poate gîndi universul ca fiind capabil de auto reproductibilitate și creștere. Astfel dacă urmăm definiția dată vieții de biologi (proces ce posedă reproducere, variație și ereditate ) am putea vorbi
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
perspectivei? De ce lejerul Fragonard anunță atât de profund, doar decalând unghiul de vedere asupra palatelor (privite în curmeziș sau de sus în jos), declinul Vechiului Regim? De ce ruinele lui Hubert Robert anticipează distrugerile revoluționare? De ce Turner prefigurează metaforele focului, înainte de termodinamică? De ce explozia punctului de vedere la cubiști presimte iminenta dispariție a subiectului fondator în științele umane? De ce futurismul este un fascism avant la lettre? Și de ce vedem profilându-se al Doilea Război Mondial în orașele întunecoase pictate de Max Ernst
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
avea legătură cu ele. Sau cel puțin așa sperau oamenii de știință. În timp ce matematicienii descopereau ce relație există între zero și infinitate, fizicienii au început să se lovească de zero în lumea reală; zero trecea din matematică în fizică. În termodinamică, un zero a devenit o barieră imposibil de trecut: cea mai scăzută temperatură posibilă. În teoria generală a relativității, a lui Einstein, un alt zero devenea o gaură neagră, o stea monstruoasă ce înghițea sori întregi. În mecanica cuantică, un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de altă parte, zeroul absolut descoperit de Kelvin le-a spus fizicienilor ce nu puteau să facă. Nu puteau atinge niciodată zero absolut. Această barieră reprezenta o veste dezamăgitoare pentru lumea fizicii, însă era începutul unei noi ramuri a ei: termodinamica. Termodinamica este studiul modului comportamental al căldurii și energiei. La fel ca descoperirea lui Kelvin, a zeroului absolut, legile termodinamicii au ridicat obstacole de netrecut, pe care nici un om de știință nu le va depăși vreodată, indiferent de cât de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
altă parte, zeroul absolut descoperit de Kelvin le-a spus fizicienilor ce nu puteau să facă. Nu puteau atinge niciodată zero absolut. Această barieră reprezenta o veste dezamăgitoare pentru lumea fizicii, însă era începutul unei noi ramuri a ei: termodinamica. Termodinamica este studiul modului comportamental al căldurii și energiei. La fel ca descoperirea lui Kelvin, a zeroului absolut, legile termodinamicii au ridicat obstacole de netrecut, pe care nici un om de știință nu le va depăși vreodată, indiferent de cât de mult
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
niciodată zero absolut. Această barieră reprezenta o veste dezamăgitoare pentru lumea fizicii, însă era începutul unei noi ramuri a ei: termodinamica. Termodinamica este studiul modului comportamental al căldurii și energiei. La fel ca descoperirea lui Kelvin, a zeroului absolut, legile termodinamicii au ridicat obstacole de netrecut, pe care nici un om de știință nu le va depăși vreodată, indiferent de cât de mult ar încerca. De exemplu, termodinamica ne spune că este imposibil să creăm un perpetuum mobile. Inventatorii avizi au tendința
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
al căldurii și energiei. La fel ca descoperirea lui Kelvin, a zeroului absolut, legile termodinamicii au ridicat obstacole de netrecut, pe care nici un om de știință nu le va depăși vreodată, indiferent de cât de mult ar încerca. De exemplu, termodinamica ne spune că este imposibil să creăm un perpetuum mobile. Inventatorii avizi au tendința să împânzească departamentele de fizică și revistele de știință cu schițe de mașini incredibile - mașini ce generează putere la nesfârșit, fără nici o sursă de energie. Dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]