177 matches
-
Igor Tamm l-a inclus în grupul creat pentru construirea bombei cu hidrogen. A contribuit masiv la construcția bombei cu hidrogen sovietice, testate la 12 august 1953. Împreună cu academicianul Tamm, lucrează la instalația Tokamak, menită a conduce la controlul reacțiilor termonucleare. A mai făcut cercetări privind radiația cosmică. Din căsătoria cu Klavdia Alexeevna Vihireva (1943), în anul 1949 i s-a născut prima fiică Liuba, iar în anul 1959 - fiul Dimitrie. După deconspirarea de către Hrușciov a monstruozităților staliniste la Congresul XX
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
știință și cercetare. În casa sa de vacanță, Piotr Leonidovici a utilat un mic laborator și și-a continuat cercetările. Aici el a pus bazele noii direcții - a electronicii de mare putere, considerat primul pas în calea spre dobîndirea energiei termonucleare. Dar să continue lucrările sale la nivel maxim în acest domeniu omul de știință a putut doar după ce s-a întors la institutul său în 1955. Acolo și s-a ocupat cu cercetarea plasmei la temperaturi ridicate. Descoperirile făcute de
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
în acest domeniu omul de știință a putut doar după ce s-a întors la institutul său în 1955. Acolo și s-a ocupat cu cercetarea plasmei la temperaturi ridicate. Descoperirile făcute de Kapița au stat la baza creării schemei reactorului termonuclear cu funcționare neîntreruptă. Cercetările științifice de după război ale lui Kapița cuprind cele mai diverse domenii ale fizicii, incluzînd hidrodinamica straturilor lichide subțiri și natura fulgerului globular, dar interesul său se concentra asupra generatoarelor de microunde și studiului diverselor proprietăți ale
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
pe care dintre realizările sale științifice el o consideră cea mai importantă? Kapița a răspuns că pentru un om de știință mereu cel mai important studiu este acela la care lucrează în prezent. “Munca mea actuală are ca obiect sinteza termonucleară”, a mai adaugat el. Kapița a murit la 8 aprilie 1984, cu puțin înainte de a împlini vîrsta de 90 de ani. Fiul lui Piotr Kapița este academicianul rus Serghei Kapița, vorbitor și acesta al limbii române.
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
Există semne de creșteri ale investițiilor, iar opririle alimentării cu energie electrică, ce au persistat mult după căderea comunismului s-au redus, Albania ajungând exportator de energie. Albania și Croația au discutat posibilitatea construirii în comun a unei centrale electrice termonucleare pe mallurile lacului Shkoder, aproape de frontiera cu Muntenegru, un plan ce a atras critici din partea Muntenegrului din cauza seismicității zonei. În plus, există îndoieli privind capacitatea Albaniei de a finanța un proiect atât de amplu cu un buget național total sub
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
temperatura stelei. Această interdependență se reprezintă grafic prin diagrama "Hertzsprung-Russell", numită așa după autorii ei. Diagrama se poate folosi și la aprecierea vârstei și evoluției viitoare a unei stele. În interiorul stelelor care produc lumină au loc diverse tipuri de fuziuni termonucleare, acestea fiind procese prin care nucleele de atomi din plasmă se contopesc unii cu alții pentru a forma nuclee de elemente mai grele, eliberând energie sub formă de unde radio, lumină, căldură, Röntgen ș.a. Cea mai comună fuziune nucleară stelară constă
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
astronomii folosesc și o altă magnitudine, numită magnitudine absolută (sau intrinsecă), și care redă factorul de strălucire după proprietățile fizice ale stelei. Luminozitatea unei stele este strălucirea intrinsecă sau totalitatea radiațiilor emise pe secundă. Energia stelelor este generată de reacțiile termonucleare care se produc în interiorul acestora. Luminozitatea depinde și de vârsta stelei. Stelele emit energie sub forma radiațiilor electromagnetice care includ și radiațiile ultraviolete, lumina vizibila, razele infraroșii și undele radio. Printr-o șansă unică, ecranul protector de ozon din stratosfera
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
în regiunea centrală a stelei unde temperatura atinge milioane de grade Celsius; la o astfel de temperatură, electronii sunt expulzați din nucleele atomilor, formând plasma. (atomii își pierd electronii și devin ioni), lovindu-se unii de alții și provocând reacții termonucleare. În Soare, hidrogenul intră în fuziune pentru a forma heliu în lanț proton-proton: rezultă mai departe: "Nașterea" unei stele are loc în decursul milioanelor de ani, pe parcursul mai multor etape: în interiorul unui nor molecular se formează "globule", care cu timpul
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
surse nucleare, țara primind mare parte din combustibilul său nuclear din Rusia. Restul de petrol și gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia, se află în Ucraina. În 2006, guvernul planifica să construiască 11 noi reactoare nucleare până în anul 2030, aproape dublând efectiv cantitatea de energie produsă în prezent. Sectorul energetic ucrainean este al doisprezecelea din lume în termeni de putere instalată
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
n = C + p Carbonul - 14 care se formează este oxidat rapid la bioxid de carbon care intră rapid prin fotosinteză în plantele și animalele vii și în lanțul alimentar . Rapiditatea dispersării radiocarbonului a fost demonstrată cu ocazia testelor cu arme termonucleare în atmosferă. Există un echilibru între concentrația izotopilor carbonului din atmosferă, adică numărul de atomi de radiocarbon este constant. Când plantele și animalele mor, procesele metabolice de încorporare a carbonului (inclusiv C-14) încetează iar inventarul de radiocarbon începe să
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
în dezvoltare la NASA. Alte alternative ar fi construirea elevatoarelor spațiale și a catapultelor electromagnetice („mass driver”). Transportul cel puțin al materialelor către și între colonii este necesar, dar scump folosind resursele de pe Terra. Potențiale soluții ar putea fi propulsia termonucleară, pânzele magnetice și solare, rachetele solar-termale sau propulsia electrică („ion drive”). Pe Lună s-ar putea folosi elevatoarele spațiale, dar și catapultele. Comparativ cu celelalte cerințe, comunicațiile orbitale și lunare sunt ușoare. O mare parte din comunicațiile terestre deja folosesc
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
a lungul suprafaței cu o rată de câțiva centimetri pe an. Acest lucru este de așteptat să continue și în viitor, ducând la mutarea plăcilor, modificarea continentelor și chiar ciocniri între continente. Producerea energiei de către Soare se bazează pe fuziunea termonucleară a hidrogenului și transformarea lui în heliu. Acest lucru are loc în nucleul stelei utilizând reacția în lanț proton-proton. Deoarece în nucleul solar nu există nici o convecție, rezultatele procesului de fuziune sunt acumulările de heliu. Temperatura în centrul Soarelui este
Viitorul Pământului () [Corola-website/Science/319718_a_321047]
-
exact și a rămas controversată distribuția contribuției celor doi colaboratori, cât din ideile lui Ulam și cât din cele ale lui Teller a dus la crearea „Schemei Teller-Ulam”, baza teoretică a bombei cu hidrogen. Detonarea lui „Ivy Mike”, prima armă termonucleară construită conform schemei Teller-Ulam, la 1 noiembrie 1952, l-a găsit pe "părintele bombei cu hidrogen" la Laboratorului de Radiații al Universității California, pe care îl înființase, unde s-a retras, jignit de faptul că nu i s-a încredințat
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
a-l înlătura pe acesta din poziția pe care o ocupa, astfel încât Teller să devină adevăratul lider al comunității americane a cercetătorilor în domeniul nuclear. În 1946, Teller a participat la o conferință în care s-au discutat proprietățile combustibililor termonucleari, cum ar fi deuteriul și posibilitatea proiectării unei bombe cu hidrogen. S-a ajuns la concluzia că evaluarea de către Teller a bombei de hidrogen a fost prea optimistă, și că atât cantitatea de deuteriu necesară, cât și pierderile de radiații
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
că evaluarea de către Teller a bombei de hidrogen a fost prea optimistă, și că atât cantitatea de deuteriu necesară, cât și pierderile de radiații din timpul arderii deuteriului îi pun la îndoială fezabilitatea. Adăugarea de tritiu (foarte costisitor) la amestecul termonuclear ar fi putut să-i coboare temperatura de aprindere, dar chiar și așa, nu se știa atunci cât tritiu avea să fie necesar, și dacă adăugarea de tritiu ar fi facilitat propagarea căldurii. La sfârșitul conferinței, făcând abstracție de împotrivirea
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
nu s-ar fi apropiat niciodată de rezultat fără ajutorul lui Ulam și al altora. După Carey Sublette de la Arhiva Armamentului Nuclear, Ulam era cel care a venit cu ideea folosirii compresiei prin implozie declanșată de radiații în dezvoltarea armelor termonucleare, dar Teller a fost primul care a propus în 1945 amplificarea fuziunii, esențială pentru miniaturizare și pentru fiabilitate și care este folosită astăzi în toate armele nucleare. Marea realizare — ale cărei detalii au rămas secrete încă și în 2009 — a
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
Teller nu a fost numit să conducă proiectul de construire. Dezamăgit, el a părăsit Los Alamos și s-a angajat în 1952 la Laboratorului de Radiații de la Universitatea California, înființat la insistențele lui. După detonarea lui „Ivy Mike”, prima armă termonucleară în configurația Teller-Ulam, la 1 noiembrie 1952, presa l-a încununat pe Teller cu titlul de „părintele bombei cu hidrogen”. Teller nu a participat la test spunând că nu se simte binevenit la Pacific Proving Grounds și a observat rezultatele
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
au opus SDI-ului din motive morale sau politice, și nu numai din rațiuni pur tehnice. Ei au susținut că, chiar dacă s-ar putea produce un sistem eficient, el ar submina sistemul Mutually Assured Destruction (MAD) care împiedica un război termonuclear total între democrațiile occidentale și blocul comunist și că o apărare eficientă ar face un astfel de război „câștigabil” și deci mai probabil să aibă loc. Fizicienii Bethe, Richard Garwin de la IBM și colegul acestuia de la Universitatea Cornell, Kurt Gottfried
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
cometa mai degrabă a explodat în aer decât să lovească suprafața, acest eveniment este menționat în continuare ca un impact. Estimările privind energia exploziei se încadrează între 5 și 30 megatone de TNT (21-130 PJ), aproximativ egală cu energia bombei termonucleare americane Bravo testată pe 1 martie 1954. Energia exloziei a fost de circa 1.000 de ori mai puternică decât bomba atomică de la Hiroshima, Japonia, și aproximativ o treime din puterea eliberată de bomba țarului, cea mai mare armă nucleară
Fenomenul Tunguska () [Corola-website/Science/320094_a_321423]
-
titanică pentru a afla cine sunt ei, de ce fac asta Pământului și cum pot oamenii să îi oprească înainte de a fi prea târziu. Prima tentativă este aceea de a distruge unul dintre dispozitivele care plutesc deasupra polilor cu ajutorul unei explozii termonucleare. Gestul scutură membrana, care devine parțial transparentă pentru o vreme, lucru care permite oamenilor să vadă viteza fantastică cu care stelele se mișcă pe cer. Dar, în afara acestui efect, nu se petrece nimic: dispozitivul atacat rămâne intact, iar membrana își
Turbion () [Corola-website/Science/320964_a_322293]
-
că o porțiune substanțială din carbonul și oxigenul din pitica albă este transformat în elemente mai grele pe o perioadă de doar câteva secunde, ceea ce duce la creșterea temperaturii interne la ordinul miliardelor de grade. Această energie eliberată din fuziunea termonucleară (1-2 × 10 jouli) este mai mult decât suficientă pentru a dezlega steaua; adică, particulele individuale care compun pitica albă capătă suficientă energie cinetică pentru a se putea depărta unele de altele. Steaua explodează violent, dând naștere unei unde de șoc
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
Iodul prezintă 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, I. Izotopul I este similar celui de clor, Cl. Este un halogen solubil, nereactiv, existând ca anion si produs de reacții cosmogenice și termonucleare. În studiile hidrologice, concentrațiile de I sunt raportate la cantitatea de I și cea totală de iod (care ar fi cea de I). La fel ca și Cl/Cl, I/I este întâlnit în proporții mici. I diferă de Cl
Izotopii iodului () [Corola-website/Science/316939_a_318268]
-
să semneze un tratat cu SUA, trebuia să demonstreze că sunt la același nivel cu ei. Uzina a fost construită ca să producă plutoniu pentru prima armă nucleară britanică. După explozia reușită a bombei nucleare, SUA a proiectat și construit bomba termonucleară care cerea tritiu. Deoarece Marea Britanie nu avea nicio uzină de producere a tritiului, au hotărât să modifice uzina Windscale. Tritiul era creat în reactoarele nucleare prin activare neutronică a litiului-6. Fluxurile de neutroni trebuiau să fie mai mari așa că s-
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
o explozie de raze gamă în funcție de geometria exploziei. În orice caz, astronomii cred că majoritatea celor de tip Ib, si probabil cele de tip Ic, rezultă din colapsul nucleului unor stele masive lipsite de straturile externe, si nu prin scurgeri termonucleare ale piticelor albe. Datorită faptului că se formează din stele rare, foarte masive, frecvență supernovelor de tip Ib și Ic este mult mai mică decît a celor de tip ÎI. În mod normal apar în regiuni în care se formează
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
activitatea până în anul 1978, când datorită intensificării presiunilor organelor represive, este obligat să se expatrieze împreună cu soția. Se stabilește în SUA, Oakland, California. În 1983 obține cetățenia americană. În SUA lucrează ca inginer angajat în domeniul siguranței seismice a centralelor termonucleare până la pensionare, 1994. În perioada 1994-2007 este specialist consultant pentru reabilitarea structurilor sudate la centralele termonucleare. După 1989, în semn de reparație morală, îi sunt recunoscute în țară meritele științifice și profesionale. I-a fost conferit titlul de Profesor Onorific
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]