253 matches
-
nivelul țesuturilor și organelor la nivelul plămânilor, rinichilor, ficatului, intestinului, glandelor sudoripare. 4. Rol în realizarea și controlul echilibrului hidro electrolitic și acido-bazic, care se face prin permanentele schimburi de ioni între compartimentul intravascular și cel extravascular. 5. Rol în termoreglare, conferit de plasma sangvină, care vehiculează căldura produsă la nivelul organelor interna la suprafața organismului unde excesul de căldură este eliminat. 6. Rol în hemostază, datorat trombocitelor, unor factori plasmatici și pereților vasculari, care participă împreună la închidere plăgii și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
grași cu greutate moleculară mare, îndeplinesc următoarele roluri: rol energogenetic, oxidarea unui gram de lipide furnizând 9,3 cal intră în structura membranelor celulare (fosfolipidele și colesterolul) sinteza din colesterol a hormonilor steroizi, acizilor biliari și vitaminelor D rol în termoreglare, grăsimea hipodermică diminuând termoliza protecție mecanică pentru unele organe (grăsimea perirenală) Din punct de vedere structural, lipidele se împart în lipide simple (trigliceridele), care sunt esteri ai glicerolului cu acizi grași cu număr mare de atomi de carbon, de obicei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
20%, variind în funcție de felul activității: 33% în marș, 18% la pedalare, 3% la înot. Temperatura mediului ambiant. Adaptarea la temperaturi scăzute sau ridicate necesită consum energetic. Comfortul termic, corespunzând temperaturii mediului înconjurător pentru care nu se mai consumă energie pentru termoreglare, este pentru omul îmbrăcat la 20 ˚ C. Stresul, emoțiile prin descărcările de adrenalină stimulează metabolismul energetic. Energia minimă cheltuită pentru întreținerea proceselor vitale (circulația, respirația, activitatea sistemului nervos și activitățile de fond ale tuturor celulelor) în condiții de repaus definește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în acțiune acest mecanism. De exemplu, un om care are un aport caloric zilnic de 1000 cal poate pierde aproximativ 300 g din masa musculară pe zi, în cazul în care prestează și o activitate fizică grea. 4.2.5. Termoreglarea Omul menține constantă o temperatură corporală de 3737,5˚C în limitele unor variații mari ale temperaturii mediului ambiant. Limitele compatibile cu starea de conștiență sunt 32-43˚C. Bioritmul circadian al temperaturii corporale înregistrează un minim între orele 4 și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
32-43˚C. Bioritmul circadian al temperaturii corporale înregistrează un minim între orele 4 și 6 și un maxim (crește cu aproximativ 0,5 ˚C) între 16 și 17. Nounăscutul prezintă variații mai mari, cu până la 1,2˚C, deoarece mecanismele termoreglării nu sunt maturizate funcțional. La sexul feminin există și un bioritm lunar al teperaturii corporale, aceasta fiind mai crescută în a doua jumătate a ciclului menstrual și minimă în timpul menstruației. Temperatura corporală mai crește în cursul efortului fizic, în stres
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fizice asupra organismului sunt reprezentate de vasodilatația cutanată ce are loc într-un mediu cald (prin piele se pierde aproximativ 85% din căldura produsă în organism) și de vasoconstricția vaselor hipodermice ce limitează pierdrea căldurii într-un mediu rece. Controlul termoreglării se face pe cale nervoasă, în hipotalamus existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
într-un mediu cald (prin piele se pierde aproximativ 85% din căldura produsă în organism) și de vasoconstricția vaselor hipodermice ce limitează pierdrea căldurii într-un mediu rece. Controlul termoreglării se face pe cale nervoasă, în hipotalamus existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza crește foarte mult, explicabil dacă se ține cont de faptul că energia produsă în cursul contracțiilor musculare este utilizată doar în proporție de 25% pentru efectuarea mișcării (lucrului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza crește foarte mult, explicabil dacă se ține cont de faptul că energia produsă în cursul contracțiilor musculare este utilizată doar în proporție de 25% pentru efectuarea mișcării (lucrului mecanic), restul eliberându-se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hidrolizează amidonul preparat, rezultând dextrine și maltoză Rolurile extradigestive ale salivei: are proprietăți bactericide prin lizozimul pe care îl conține are rol în excreție, prin salivă eliminându-se uree, acid uric, creatină, plumb, mercur, virusurile poliomielitei, turbării are rol în termoreglare are rol în regalare echilibrului hidric menține igiena gurii Reglarea secreției salivare se face exclusiv prin mecanism nervos. Căile aferente, reprezentate de nervii trigemen, glosofaringian și vag ajung la centrii salivari bulbo-pontini, căile eferente fiind reprezentate de fibre simpatice și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de implicații fiziologice pasive ale sângelui se referă tot la asigurarea compoziției adecvate a lichidului extracelular, dar nu în sensul susținerii directe a metabolismului celular, ci în sensul homeostaziei hidroelectrolitice și a celei acido-bazice (vezi cap. “Fiziologia excreției”) precum și al termoreglării (vezi cap. respectiv). Prin transportul unei varietăți de substanțe bioactive de la locul de secreție (sau formare extracelulară) la celulele țintă<footenoteid="2">Sângele asigură și accesul medicamentelor la celule (cu excepția aplicării locale), precum și îndepărtarea lor, ca și a unor substanțe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
70 C și 380 C, cu un maxim de 400 C înregistrat la nivelul hilului hepatic și un minimum de 360 C la nivel pulmonar și în scrot. Diferențele de temperatură a sângelui între sectoare stau la baza fenomenului de termoreglare prin care excesul de căldură produs de către țesuturile active este transportat către periferie. Vâscozitatea sângelui este dată în special de numărul de elemente figurate. Valoarea vâscozității condiționează rezistența periferică și ca urmare presiunea arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14.5.2. Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate depind de debitul sanguin local, ce poate varia ca răspuns la mecanisme de termoreglare de la 1 la 150 ml/min/100g. Astfel de variații extreme au loc mai ales în regiunile expuse (mâini, degete, urechi), unde pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor nutritive, în condiții bazale și de activitate, rolul circulației capilare cuprinde și aspecte particulare, cum ar fi implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și nu pot fi reduse sau crescute în mod semnificativ. Pierderile cutanate sunt reprezentate de evaporarea prin convecție la suprafața pielii (perspirație insensibilă) sau prin transpirație (perspirație sensibilă). Transpirația face parte din mecanismele de termoreglare și prin intermediul ei se pot realiza pierderi foarte semnificative, la care se adaugă și pierderile de sodiu care se elimină o dată cu transpirația. In condiții de echilibru termic, pierderile cutanate se reduc la 400 ml/zi. Pierderile renale sunt reprezentate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai reduse decât în urină, de vreme ce excreția cutanată este mai mult un fenomen secundar termoreglării. Mai ales în situațiile în care există cantități mari de azot ca rezultat al unui metabolism crescut, acesta poate fi eliminat sub formă de azot liber în aerul expirat și în gazele intestinale precum și sub formă de uree în transpirație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fac oportună organizarea unui perimetru cu obiectiv sanatorial și căsuțe de vacanță, destinate curei de reconfortare în special pentru copii cu capacitate funcțională scăzută după afecțiuni infecțioase, cu stări de convalescență, în perturbări ale bioritmului somn - veghe, în tulburări de termoreglare sau de creștere. Obiectivele urmărite prin cura de reconfortare au fost definite în cadrul asistenței medicale profilactice, astfel: - refacerea bioritmurilor normale somn - veghe și repaus - efort;antrenarea mecanismelor de termoreglare;combaterea sindromului hipokinetic;echilibrarea sistemului nervos; - obișnuirea cu o alimentație echilibrată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de convalescență, în perturbări ale bioritmului somn - veghe, în tulburări de termoreglare sau de creștere. Obiectivele urmărite prin cura de reconfortare au fost definite în cadrul asistenței medicale profilactice, astfel: - refacerea bioritmurilor normale somn - veghe și repaus - efort;antrenarea mecanismelor de termoreglare;combaterea sindromului hipokinetic;echilibrarea sistemului nervos; - obișnuirea cu o alimentație echilibrată; - educarea comportamentală pentru corelarea capacității funcționale disponibile, cu solicitările socio-profesionale. Realizarea acestor obiective se realizează prin metodele medicinii naturiste, capabile să înlăture consecințele psihosomatice ale factorilor de risc din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nu numai medicilor, dar și antrenorilor, sportivilor, kinetoterapeuților, precum și tuturor celor care practică exercițiile fizice în scopul menținerii sănătății, sau (după cum va reieși din paginile cărții) a tinereții. Prin prisma fiziofarmacologiei sunt discutate sindroamele de supraantrenament, de oboseală cronică, termoreglarea, aparatele cardiovascular, respirator, digestiv, excretor, homeostazia acido-bazică și hidroelectrolitică, metabolismele, sistemele endocrin și nervos. Am pus accent pe impactul asupra motricității a unor medicamente folosite în tratarea diferitor afecțiuni. Capitolul ce tratează sistemul musculoscheletal cuprinde nu numai o prezentare a
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
dar de asemenea este hepatotoxică), Citrus aurantium (care este folosită pentru efectele lipolitice, dar inhibă citocromul P450-3A întârziind astfel metabolizarea medicamentelor), Glycyrrhiza glabra (ce pe lângă efectul antiinflamator are dezavantajele producerii retenției hidrosaline și depleției de potasiu). 2. SÂNGELE ȘI TERMOREGLAREA 2.1. ELEMENTE PRIVIND FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI ȘI TERMOREGLĂRII Tulburările volumului sangvin pot fi în sensul hiper sau hipovolemiei și pot să apară în condiții de stres, activitate fizică crescută, temperaturi extreme ale mediului ambiant și modificări ale secrețiilor hormonale (în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
este folosită pentru efectele lipolitice, dar inhibă citocromul P450-3A întârziind astfel metabolizarea medicamentelor), Glycyrrhiza glabra (ce pe lângă efectul antiinflamator are dezavantajele producerii retenției hidrosaline și depleției de potasiu). 2. SÂNGELE ȘI TERMOREGLAREA 2.1. ELEMENTE PRIVIND FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI ȘI TERMOREGLĂRII Tulburările volumului sangvin pot fi în sensul hiper sau hipovolemiei și pot să apară în condiții de stres, activitate fizică crescută, temperaturi extreme ale mediului ambiant și modificări ale secrețiilor hormonale (în special ale aldosteronului si hormonului antidiuretic), deoarece normovolemia
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
neoplazice, și, mai mult decât atât, intervine în mecanismul procesului de îmbătrânire [1]. Temperatura corporală este menținută constantă datorită controlului hipotalamic, centrii nervoși termolitic și termogenetic adaptând producerea și pierderea de căldură la variațiile temperaturii mediului ambiant. Aceste mecanisme de termoreglare pot fi depășite în condiții de temperaturi extreme ale mediului ambiant sau prin epuizarea rezervelor energetice ale organismului în cazul efortului fizic excesiv. Tulburările termoreglării se pot manifesta sub forma hipotermiei sau hipertermiei. Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 °C
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
termogenetic adaptând producerea și pierderea de căldură la variațiile temperaturii mediului ambiant. Aceste mecanisme de termoreglare pot fi depășite în condiții de temperaturi extreme ale mediului ambiant sau prin epuizarea rezervelor energetice ale organismului în cazul efortului fizic excesiv. Tulburările termoreglării se pot manifesta sub forma hipotermiei sau hipertermiei. Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 °C) poate avea drept cauze scăderea intensității termogenezei sau depășirea capacității termogenetice într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
microîncapsulată [27, 28]. Studiile in vitro sugerează că activarea trombocitelor indusă de efortul fizic acut poate fi combătuta cu L-carnitină, această substanță protejând plachetele sangvine de stresul oxidativ și diminuând agregabilitatea acestora [29]. 2.3. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL TULBURĂRILOR DE TERMOREGLARE Tratamentul hipertermiei maligne este în primul rând profilactic, prin evitarea utilizării substanțelor declanșatoare la indivizii susceptibili de a dezvolta aceasta afecțiune. Tratamentul curativ, care trebuie instituit rapid într-o clinică spitalicească, constă în administrarea intravenoasă de Dantrolen (3 mg/kg
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]