2,370 matches
-
Elaborarea unui test presupune o activitate de cercetare laborioasă prin care se stabilesc structura internă a testului, aspectele psihologice care pot fi măsurate cu ajutorul acestuia, sistemul de evaluare și valoarea pe care testul o are pentru cunoaștere și predicție. Deoarece testele ca mijloace de psihodiagnostic s-au dezvoltat într-un ritm accelerat, utilizându-se în prezent în practica psihologică peste 10.000 de teste, este dificilă realizarea unei clasificări care să surprindă cele mai sensibile diferențe pe baza criteriilor care se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
credibilitate în posibilitatea de a obține schimbări semnificative în funcționalitatea individului. Metoda nu încearcă să evalueze ceea ce se schimbă, ci mai degrabă ceea ce rămâne stabil și posibil de a fi prevăzut. Instrumentele sale, cele mai des utilizate în psihologie, sunt testele cu ajutorul cărora se fac predicții și se iau decizii asupra posibilităților de intervenție. Metoda rămâne tributară contextului biogenetic și admite că individul este dotat cu caracteristici stabile, iar comportamentele sale rămân constante. Metoda psihometrică constă în determinarea stadiului actual de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
când este o totală potrivire). Deci există un raport între inteligență și imaginația creatoare, fiind însă departe de o potrivire perfectă. Analiza tabelelor cu rezultate arată că printre subiecții cu note ridicate la inteligență sunt unii cu slabe rezultate la testele de creativitate. Dar cei cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde concluzia necesității acesteia pentru o creativitate superioară. Studii efectuate de alți autori, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui Guilford (1967b), Matricea morfologică a Intelectului uman (Structure of the Intellect - SOI), Testele Torrance (1962, 1974) de Gândire Creativă (Tarrance Tests of Creative Thinking - TTCT) și cele ale lui Wallach și Kogan (1965), Getzels și Jackson (1962). Aproape toate testele menționate continuă să fie incluse într-o mare măsură în cercetarea și educarea creativității. Fiindcă spațiul de care dispunem aici nu ne permite o descriere detaliată a fiecărui test sau baterie de teste, vom oferi o scurtă descriere a instrumentelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elaborarea cât mai complexă a unei simple figuri geometrice, spre exemplu - un cerc). Întreaga baterie SOI de construcții divergente constă în zeci de astfel de teste care corespund diverșilor factori de gândire divergentă ale modelului SOI al lui Guilford. Pentru testele SOI au fost dezvoltați anumiți factori ce exprimă multiple tipuri de fluență, flexibilitate, originalitate și elaborarea ideilor. Meeker (1969) și colaboratorii lui (vezi Meeker și Meeker, 1982; Meeker, Meeker și Roid, 1985) au conceput Testul structurii abilităților de intelect și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
timp impuse și de stresul cauzat de examinarea atentă a persoanei” (p. 24). Această modalitate de administrare lipsită de constrângeri contrastează cu procedurea de testare cronometrată, utilizată în cadrul majorității metodelor de măsurare a gândirii divergente. Faptul că de la debutul lor testele de gândire divergentă au suferit puține transformări arată că o asemenea direcție de cercetare ar putea înclina spre exhaustivitate. Deși gradul de fidelitate al testelor SOI, TTCT, Wallach și Kogan, Getzels și Jackson și al unor teste similare (de exemplu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativ” sau instructajele generice) par să influențeze cotele la originalitate și/sau fluență (Chand și Runco, 1992; Harrington, 1975; Hattie, 1980; Renzulli, Owen și Callahan, 1974; Runco, 1986c; Runco și Okuda, 1991; Torrance, 1971). Uneori criticii semnalează că scorurile la testele de construcții divergente sunt expuse la efectul antrenamentului sau al intervenției externe (vezi datele prezentate de Clapham, 1996; Feldhusen și Clinkenbeard, 1986; Torrance, 1972a, 1988). Fiindcă multe teste sunt deseori administrate în mediul educațional, absența coeficientului de creativitate (CQ) poate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă a problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar la cercetarea psihometrică a rezolvării problemelor promovează testele de perspicacitate. Din punct de vedere istoric, legătura dintre insight/perspicacitate și creativitate nu s-a bucurat de o atenție specială nici pe plan teoretic, nici empiric (vezi unele excepții în Mayer, 1995), deși câteva studii riguroase au fost publicate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că, în mod caracteristic, fațetele care implică creativitatea din modelul inteligenței propus de el nu se puteau măsura pe baza testelor de inteligență convenționale (și nici după o jumătate de secol nu se poate face acest lucru). De cele mai multe ori, testele de inteligență convenționale necesită operațiuni convergente pentru a alege un singur răspuns corect dintre mai multe variante. Guilford (1975) a identificat câțiva factori implicați în rezolvarea creativă a problemelor (vezi și Ochse, 1990, pentru o trecere în revistă), printre care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1970) a lucrat cu 141 de elevi în clasa a XI-a, folosind un test de inteligență, două teste de creativitate și teste taxonomice. El s-a bazat pe testele de inteligență și de creativitate pentru a prezice rezultatele la testele taxonomice, prin intermediul unei analize de regresie multiplă. A descoperit că procentul de variație justificat de inteligență a fost semnificativ pentru fiecare dintre primele patru categorii (cunoaștere - 34%, înțelegere - 53%, aplicare - 50% și analiză - 28%). Creativitatea nu a justificat în mod
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative. Persoanele care au un tip de înzestrare se deosebesc, adesea, de persoanele ce au celălalt tip de înzestrare. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți atunci când folosim testele convenționale pentru IQ la identificarea celor înzestrați, deoarece riscăm să-i trecem cu vederea pe cei înzestrați creativ-productiv. Această idee este prezentată pe larg mai departe, în secțiunea despre creativitate și inteligență ca ansambluri complet diferite. Mednick și testul asociațiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
generale, care includeau subteste din WISC, SCAT (School and College Ability Tests - teste de capacitate pentru școli și universități) și STEP (Sequential Tests of Educational Progress - teste succesive pentru progresele la învățătură). Ei au găsit corelații de 0,41 între testele de creativitate, 0,51 între testele de inteligență și 0,09 între testele de creativitate și cele de inteligență. Wallach și Kogan (1965, 1972) au împărțit subiecții în patru grupe, pe baza rezultatelor la diferitele teste: nivel înalt de creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
SCAT (School and College Ability Tests - teste de capacitate pentru școli și universități) și STEP (Sequential Tests of Educational Progress - teste succesive pentru progresele la învățătură). Ei au găsit corelații de 0,41 între testele de creativitate, 0,51 între testele de inteligență și 0,09 între testele de creativitate și cele de inteligență. Wallach și Kogan (1965, 1972) au împărțit subiecții în patru grupe, pe baza rezultatelor la diferitele teste: nivel înalt de creativitate și nivel înalt de inteligență (HC-HI
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de capacitate pentru școli și universități) și STEP (Sequential Tests of Educational Progress - teste succesive pentru progresele la învățătură). Ei au găsit corelații de 0,41 între testele de creativitate, 0,51 între testele de inteligență și 0,09 între testele de creativitate și cele de inteligență. Wallach și Kogan (1965, 1972) au împărțit subiecții în patru grupe, pe baza rezultatelor la diferitele teste: nivel înalt de creativitate și nivel înalt de inteligență (HC-HI, high creativity - high intelligence), nivel scăzut de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grupul cu un nivel înalt de inteligență, ceea ce susține validitatea ecologică a testelor de creativitate (Torrance, 1975). În alt studiu de validitate previzional pe termen lung, făcut pe 236 de elevi de liceu cărora li s-au aplicat în 1959 Testele Torrance de Gândire Creativă (TTCT) și care au fost testați din nou în 1971, Torrance (1975) a descoperit o corelație a criteriilor de 0,51 între rezultatele cumulate ale bateriei testelor de creativitate și rezultatele creative ulterioare. Pentru elaborarea TTCT
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Valoarea medie a celor 114 coeficienți de corelare la testele care vizau formele a fost 0,06; pentru cele 88 de corelări la testele care vizau cuvintele media a fost de 0,21; iar pentru cele 178 de corelații la testele de cuvinte și la cele de forme, cumulate, media a fost de 0,20.” (Torrance, 1975, p. 287) El a subliniat concluzia că, „indiferent ce test de IQ alegem, ar fi excluși 70% dintre cei mai creativi copii dacă s-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
îndeplinească munca bine. De aceea, este necesară folosirea unei baterii de teste psihologice. Metoda obstacolelor multiple, eliminatorie, implică stabilirea unui standard minim pentru fiecare test administrat candidatului la post și neacceptarea unui rezultat mai mic decât standardul stabilit la toate testele. Dacă se folosesc mai multe metode de selecție, respectiv mai multe „obstacole” în procedura de selecție, atunci candidații trebuie să depășească standardul minim la fiecare etapă de selecție. De exemplu, un vânzător de calculatoare ar trebui să probeze anumite cunoștințe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lucru facil; cert este faptul că existența unui laborator psihologic joacă un rol esențial în cadrul acestor probleme. Am fost nevoiți să înfruntăm multe dificultăți, pentru că a convinge un inginer-șef să sprijine psihologia și sociologia, să aprobe cercetările ergonomice și testele, să acorde mai multă atenție factorului uman și climatului social dintre muncitori nu este un lucru simplu. Timp de mai mulți ani am încercat să accedem la un statut egal cu cel al ingineriei și medicinei în cadrul întreprinderii, prin schimbarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
zi având o durată de 2 2,30’ore de 5 ori pe săptămână, timp de 1 an. Acestea s-au desfășurat în sala de gimnastică a Facultății de Educație Fizică și Sport Oradea. La începutul cercetării au fost aplicate testele inițiale după care a urmat perioada de antrenamente propriuzise conform planificării secției dar care au cuprins în fiecare lecție după încalizire, exerciții, jocuri, parcursuri, combinații, etc de dezvoltare ale diferitelor componente ale îndemânării, aproximativ 2530 minute. Testările finale au fost
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
la notele acordate respectiv la testările inițiale la CV a fost de 37,92, iar la testările finale de 26,22 aceasta din urmă apropiindu-se de o omogenitate medie. Concluzii Rezultatele obținute permit să tragem concluzia că la toate testele valorile finale au fost superioare celor inițiale fapt ce ne îndreptățește să tragem concluzia că mijloacele utilizate pentru dezvoltarea capacităților coordinative la aceste gimnaste începătoare au fost eficiente. La testele 1,2 și 3 rezultatele obținute la testările finale atât
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
care se corelează acestea cu eficiența în muncă. Deși a existat o perioadă în care variabila personalitate era consideratată un predictor nerelevant al comportamentului individului la locul de muncă și deci validitatea trăsăturilor de personalitate era discutabilă, în ultimul deceniu testele de personalitate au fost redimensionate în psihologia organizațională și industrială, care se centrează acum pe explorarea relației personalitate-performanță. Autorul prezintă motivele cele mai importante ale redescoperirii utilității testelor de personalitate în selecția personalului și exemple de studii referitoare la cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aceste tabele, silvicultorii ce reprezentau statul obțineau, paradoxal, o imagine sinoptică asupra Întregii păduri. Această restrângere a perspectivei, reflectată În tabele, era practic singurul mod În care se putea cuprinde Întreaga pădure Într-o singură privire. Utilizarea acestor tabele și testele pe teren permiteau silvicultorilor să facă o estimare destul de exactă a numărului de arbori, a ritmului de creștere și a producției unei păduri date. În pădurea abstractă și reglementată a forstwissenschaftler-ului, cele mai importante erau calculele și măsurătorile, iar cei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
personalizări; Furnizează funcționalități pentru interacțiunea cu alte module; Furnizează instrumente de raportare managerială diversificate. 1.2 Dezavantaje Majoritatea problemelor pe care le întâlnim la sistemele ERP sunt urmate de investiții inadecvate în ceea ce privește personalul implicat în training, inclusiv schimbările implementate și testele, atât articolele lipsă a politicii incorporate protectoare a integrității datelor în sistemele ERP cât și regulile de folosire. Restricțiile ERP-ului includ: Succesul depinde de aptitudinile și experiența forței de muncă, inclusiv training-ul despre cum să facem să funcționeze
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Legile identific) asocieri invariante sau probabile. Teoriile demonstreaz) de ce se obțin acele asocieri. Fiecare noțiune descriptiv) dintr-o lege este într-o leg)tur) direct) cu proceduri observaționale și de laborator, iar legile sunt stabilite doar dac) trec cu succes testele observaționale sau experimentale. Teoriile conțin, pe lang) termeni descriptivi, si noțiuni teoretice. Teoriile nu pot fi construite doar prin intermediul inducției, întrucat noțiunile teoretice pot fi doar inventate, nu și descoperite. Pe Aristotel l-a preocupat mișcarea real), adic) raportul effort-mișcare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în majoritatea ț)rilor imperialiste, si (3) dac) majoritatea ț)rilor în care s-au îndeplinit cerințele erau de fapt imperialiste. M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât că s) fac mai facile testele pe care trebuie s) le treac) teoriile economice ale imperialismului, ci pentru c) excepțiile eșueaz) în invalidarea unei teorii, dac) ivirea lor poate fi explicat) cu temei. O pâl) de vânt care poart) o frunz) în c)dere nu pune
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]