417 matches
-
sunt afectate concomitent atât funcția hepatică cât și cea renală, determinând așa-zisul sindrom pseudo hepatorenal (boală polichistică hepato-renală, hemocromatoza, B. Wilson, amiloidoza, DZ, eclampsia, panarterita nodoasă, lupusul eritematos, leptospiroza, șocul, insuficiența cardiacă, arsuri, toxine, tetraclorura de carbon, halotanul, paracetamolul, tetraciclina etc.). În practica curentă cea mai importantă condiție care trebuie exclusă este insuficiența renală iatrogenă (produsă de diuretice, lactuloză, antibiotice aminoglicozide, substanțe de contrast). PROFILAXIE, TRATAMENT Prevenirea SHR se poate face menținând echilibrul hidro-electrolitic al pacientului, monitorizând strict tratamentul diuretic
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
comunitare, selectându-se după terapia de primă intenție (248). Acinetobacter baumanii Este un germen multidrog rezistent, implicat în infecțiile nosocomiale, dificil de tratat și controlat (47, 115, 143, 267, 290). Antibioticele active pe acest germene sunt: carbapenemele, aminoglicozide (Amikacina/Gentamicina), tetracicline (Minociclina sau Doxiclina) și Sulbactam (269, 289). În urma unei cercetări de supraveghere și evaluare, cei mai activi agenți antiinfecțioși față de Acinetobacter spp. sunt: Tigeciclina, Minociclina și al 2-lea grup de carbapeneme (181). Colistina și Polimixina B, deși toxice, s-
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
penicilină, ampicilină, amoxiciclină, ticarcilină, piperacilină, oxacilină), combinați cu inhibitori de betalactamaze (amoxicilină- acid clavulanic, ampicilină-sulbactam, piperacilină/ tazobactam), cefalosporine (cefuroxim, ceftriaxonă, cefotaxim, ceftazidim), carbapeneme (imipenem, meropenem), fluorochinolone (ofloxacin, ciprofloxacin), aminoglicozide (gentamicină, tobramicină), glicopeptide (vancomicin), macrolide (eritromicină, azitromicină) și alți agenți: cloramfenicol, tetraciclină, rifampicină, sulfametoxazol-trimetoprim. Sensibilitatea a fost interpretată, pe baza valorii diametrelor zonelor de inhibiție, ca sensibil, intermediar sau rezistent, conform normativelor NCCLS 2005 (tab. 84, tab. 85). Diametrele zonelor de inhibiție au fost măsurate după 18-24 ore de incubare la 35
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
timp după introducerea în terapie a penicilinei. Aproximativ 80% din stafilococii izolați din spitale, după anii 1950, erau producători de penicilinaze. Majoritatea izolatelor de Staphylococcus aureus au fost sensibile la Ampicilină, Oxacilină, Azitromicină, Gentamicină și Rifampicină. Rezistența la Eritromicină și Tetraciclină este prezentă la 26% din izolate. S. aureus meticilino-rezistent a fost semnalat încă din anii 1970. În lotul investigat tulpinile meticilin/oxacilin rezistente reprezintă 4,3%. Rezistența la meticilină este asociată cu rezistența la alte clase de antibiotice, mai ales
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fi utilizată ca un marker de rezistență la o serie de alți agenți antimicrobieni. Din cele 23 tulpini de S. aureus investigate, un izolat a fost oxacilin-rezistent. Tulpina, izolată dintr-un lichid peritoneal a fost concomitent rezistentă la Gentamicină, Eritromicină, Tetraciclină. Rezistența la meticilină este asociată cu PLP2 sau PLP2a, care are afinitate scăzută pentru beta-lactamine. Staphylococcus epidermidis în general este cunoscut ca fiind rezistent la unii agenți utilizați curent în terapie. Stafilococii coagulazonegativ reprezintă un rezervor de gene de rezistență
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în terapie. Stafilococii coagulazonegativ reprezintă un rezervor de gene de rezistență la antibiotice care se pot transfera la alte specii Gram-pozitiv, inclusiv S. aureus (7). Numărul tulpinilor investigate este mic (n=4) și nu s-a identificat rezistență decât la tetraciclină (25%). Streptococcus pneumoniae. Până în anii 1960 rezistența la penicilină în cazul pneumococilor era necunoscută. În 1960, S. pneumoniae rezistent la penicilină a fost raportat în Australia. Multe tulpini penicilin-rezistente sunt de asemenea rezistente la alte antibiotice (macrolide, Tetraciclină, Trimetoprimsulfametaxazol). Din
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
decât la tetraciclină (25%). Streptococcus pneumoniae. Până în anii 1960 rezistența la penicilină în cazul pneumococilor era necunoscută. În 1960, S. pneumoniae rezistent la penicilină a fost raportat în Australia. Multe tulpini penicilin-rezistente sunt de asemenea rezistente la alte antibiotice (macrolide, Tetraciclină, Trimetoprimsulfametaxazol). Din cele cinci tulpini de pneumococ, două au fost rezistente la penicilină și una la eritromicină. Enterococcus. În anii 1990 a crescut numărul infecțiilor cauzate de enterococi vancomicin-rezistenți. Utilizarea glicopeptidelor în hrana animalelor pare a avea un rol important
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
împotriva infecției urinare, cât și prin alimentație alcalinizantă, apare justificată , cu atât mai mult cu cât calciuria este normală sau uneori scăzută . În ceea ce privește antibioterapia, se cunoaște eficacitatea în general a penicilinelor și a ampicilinei în infecțiile cu B. proteus; a tetraciclinei, quinolonelor și fluoroquinolonelor în infecțiile cu Pseudomonas. Din punct de vedere practic este de reținut că acestea pot fi utilizate cu folos în aceste cazuri, încă înaintea obținerii unor antibiograme . Utilitatea regimului alimentar acidificant în tratamentul litiazei fosfatice este controversat
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
calciu este simțitor mărită; la o calciurie de 100-150 mg la litru, precipitarea sărurilor de calciu nu mai are loc; prin regim hiposodat se favorizează diureza și acidificarea urinară 109; acidificarea urinei favorizează activitatea antimicrobiană a betalactaminelor (peniciline, cefalosporine), a tetraciclinelor, a nitrofurantoinului și a acidului nalidixic. În general, regimul alimentar acidificant este alcătuit din: carne, pește (ele scad pH-ul prin exces de radicali acizi care provin mai ales din oxidarea fosforului și sulfului din moleculele proteice), ouă, mezeluri, grăsimi
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
și fasolea uscată; nucile și migdalele. Cu rezervele menționate, regimul alimentar acidificant este justificat de faptul că solubilitatea struvitei și carbonat-apatitei este mult mai mare în mediu acid . În plus, acidificarea urinei îmbunătățește activitatea antimicrobiană a betalacteminelor (peniciline, cefalosporine), a tetraciclinelor, a nitrofurantoinului și a acidului nalidixic. Amoniogeneza, produsă prin ureoliză, prin activitatea germenilor ureazici, este atât de importantă, încât medicația acidificantă nu o neutralizează (de exemplu, chiar cu doza de 5-6 g pe zi de clorură de amoniu). Dar, în timp ce
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
bazat pe identificarea germenilor, pe antibiogramă, ca și pe starea funcțională renală, pe reacția urinei, se adresează în majoritatea litiazelor fosfatice unor germeni ureazici. Speciile de bacili proteus sunt sensibile în general la peniciline și ampicilină; cele de pseudomonas la tetracicline ca și la fluorochinolone. Tratamentul antibiotic este de regulă asociat fie îndepărtării calculului (cu includerea restabilirii unui drenaj satisfăcător al urinei, în cazul unor anomalii anatomice recunoscute), fie corectării unor anomalii metabolice depistate. Asocierea medicației antiureazice este încă un deziderat
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
IgA și IgG și progresia anevrismelor. Totodată, la pacienții cu anevrisme abdominale s-au pus în evidență titruri înalte de matrix metaloproteinază MMP-9, care pot fi, la rândul lor, corelate cu dezvoltarea acestei afecțiuni, în plus inhibarea farmacologică (cicline - doxiciclină, tetraciclină) a proteolizei poate încetini progresia anevrismelor. S-au pus în evidență alături de matrix metaloproteinaze și alte câteva proteinaze (activator de plasminogen, serin elastaze și catepsine) care pot contribui la formarea anevrismelor [10]. Simptomatologia Majoritatea anevrismelor abdominale sunt asimptomatice fiind descoperite
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
chiștilor au fost considerate abordarea terapeutică de elecție, dar morbiditatea asociată unei intervenții deschise a impus calea unor strategii minim invazive. Puncția ecoghidată, urmată de aspirația chiștilor mari și eventuala sclerozare a acestora cu alcool etilic absolut sau derivați de tetraciclină oferă posibilitatea ameliorării pe termen lung a simptomatologiei dureroase, cu risc operator minim, mai ales că intervenția poate fi efectuată sub anestezie locală. Cu toate acestea, unele studii au recomandat intervențiile chirurgicale, contraindicând folosirea agenților sclerozanți, deoarece riscul de comunicare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
limitări, din punct de vedere al indicațiilor, neputând fi aplicate în toate situațiile. Un chist situat pe fața posterioară sau la nivelul polilor renali este în general rezolvat cu minimă invazivitate prin decompresiune percutanată, urmată de injectarea de alcool sau tetraciclină. în caz de recidivă, rezecția percutanată a peretelui chistului este metoda minim invazivă de elecție (8). Rezecția retroperitoneoscopică renal (săgeata indică imaginea acului) a unui chist renal (săgeata indică locul secționării) în cazurile ce nu pot fi rezolvate prin intervențiile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un foarte popular analgesic, care devine metabolit foarte toxic pentru ficat, Întrucât reduce conținutul de glutation, cu rol antioxidant contra acțiunii radicalilor liberi de oxigen. Alte medicamente dăunătoare pot fi: acetaminophen, metrotrexat, nitrofurantoid, izoniazidă, ciclofosfamidă, fenitoină, salicilați) și unele antibiotice (tetraciclină, eritromicină, doxiciclină, ciprofloxacin); -consumul de droguri (ecstasy, cocaină) și aplicarea de piercinguri (inele În buric, nas, buze). Simptomele insuficienței hepatice Sunt datorate faptului că ficatul nu mai poate procesa bilirubina, cu rol esențial În metabolizarea eritrocitelor Îmbătrânite. Cele mai frecvente
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Înainte de mese). Pentru calmarea durerilor acute sunt eficiente medicamentele cu acțiune antispastică (Beladona, Scobutil, Papaverină), majoritatea dintre aceste produse având la bază principii active extrase din plante. În infecțiile acute nu pot fi neglijate antibioticele cu spectru larg (ampicilină, gentamicină, tetraciclină, streptomicină, penicilină, aureomicină). În funcție de starea gravă de evoluție de bolii devine necesară intervenția chirurgicală. Tratamente balneoclimaterice În faza nedureroasă, se recomandă folosirea apelor minerale din stațiunile balneare Călimănești, Căciulata, Olănești, Slănic-Moldova, Strunga, Malnaș și Tinca. Durata unei cure este de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cauze care pot duce la pancreatită acută sunt: -intoxicații cu insecticide organo- fosforice; - infecții cu unele bacterii, virusuri și ascaroizi, provenite din intestinul subțire; -lupus erimatos; -excesul unor medicamente de sinteză chimică (nitrofurantoină, cortizon, nefrix, furosemid, paracetamol, meprobamat, sulfamide, salicilați, tetraciclină, eritromicină, barbiturice, contraceptive, anticoagulante și imunosupresoare); -anormalități structurale ale pancreasului provocate În urma unor traumatisme abdominale și intervenții chirurgicale ratate. La Întâlnirile de box au fost constatate, frecvent, efectele traumatismelor abdominale, cu comprimări externe În zona pancreasului. Cel mai frecvent, pancreatita
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cap, după care durerile se calmează; -consumul de mâncăruri fierbinți și insuficient mestecate; --deficit proteic, vitaminic și mineral din alimentație; -ingerarea unor substanțe chimice cu grad ridicat de toxicitate; - excesul unor medicamente de sinteză și droguri ulcerigene (salicilați, fenilbutazonă, aspirine, tetraciclină); -stările de stres, surmenaj fizic și intelectual; -existența unor focare interne de infecții respiratorii trenante ca sinuzită, amigdalită, bronșită cronică, abcese dentare, pancreatită cronică, hepatite, insuficiența renală precum și prezența În mucoasa stomacului a bacteriei Helicobacter pylori. Toate acestea pot declanșa
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
comprese alcoolizate, calde pe abdomen, iar bolnavul va sta culcat Într- o Încăpere liniștită. Medicamentele admise pot fi acidifiante În gastritele anacide, fermenți pancreatici (Triferment, Mexace) În insuficiență pancreatică. Se va evita consumul exagerat de medicamente chimice, inclusiv de antibiotice (tetraciclină, streptomicină, cloromicină, cloramfenicol, sulfamide etc) care distrug flora microbiană naturală din stomac și intestine. Tratamentul balneoclimateric În enterocolitele prelungite sunt recomandate apele minerale nealcaline din stațiunile Borsec, Bodoc, Sângeorz, Vatra Dornei, Lipova, Buziaș, Covasna, Tinca, Vâlcele. Aceste ape se vor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lua măsuri de dezinfecție. Se va face o respectare strictă a măsurilor de igienă personală (controlul apei potabile și fierberea ei Înainte de consum, fructele și legumele vor fi spălate, mâinile spălate, distrugerea muștelor și a altor vectori). Tratamentele alopate includ tetraciclină, neomicină, polimicină, kanamicină și dezinfectante intestinale (Saprosan, Intestopan, Mexaform etc). Capitolul 33 PARAZITOZELE INTESTINALE Parazitozele intestinale sunt afecțiuni maladive foarte mult răspândite, fiind provocate de prezența, În intestine, a unor paraziți care produc tulburări locale destul de grave. În lunile de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
prin folosirea unui cateter corespunzător. Supradozaj Nu au fost raportate cazuri de supradozaj la om. În caz de supradozaj se recomandă tratament simptomatic și de susținere; hemodializa și dializa peritoneală nu sunt eficace pentru eliminarea clindamicinei din organism. Tratamentul cu tetraciclină este considerat inadecvat deoarece majoritatea anaerobilor sunt rezistenți la aceasta. În mod similar, metronidazolul este astăzi ineficace la aproximativ 50% dintre pacienți, posibil datorită contribuțiilor bacteriilor aerobe. Din acest motiv, dacă se are în vedere terapia cu metronidazol, acesta trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cronice locale ce agravează în timp distrugerile tisulare la nivelul peretelui bronșic. Tratamentul antibiotic se face în funcție de flora microbiană prezentă. Majoritatea episoadelor acute sunt provocate de Haemophillus influenzae și de Streptococcus pneumoniae, astfel încât se pot utiliza Ampicilina 2-4 g/zi, Tetraciclină sau Cloramfenicol 2 g/zi sau Cotrimoxazol (Biseptol) 4-6 comprimate/zi. Se preferă de unii Biseptolul pentru efectul asupra Stafilococului, bacilului Proteus și bacilului Friedländer. Asocierile nu sunt necesare. Durata tratamentului este de 7-14 zile. Prima tentativă terapeutică se face
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cu antecedente terapeutice multiple, cu floră bacteriană „selecționată”, pentru o alegere judicioasă a antibioticelor este necesar examenul bacteriologic repetat cu antibiogramă din secreția recoltată prin bronhoscopie din focarul lezional. Se preferă antibioticele bactericide. Sunt de evitat cele cu efect bacteriostatic: Tetraciclina, Cloramfenicolul și Eritromicina. Antibioticele alese trebuie să aibă efect sinergic, iar germenul patogen să fie sensibil la ambele preparate [100]. Dacă infecția se datorează la 2-3 germeni patogeni este necesar ca fiecare agent patogen să fie sensibil la cel puțin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
deoarece Actinomyces sunt anaerobi sau microaerofili. Tratamentul de elecție este penicilina injectabilă - 12-20 de milioane de unități/zi, apoi per os timp de 1-3 luni, sau augmentin intravenos urmat de amoxicilină per os; pentru pacienții alergici la penicilină se recomandă tetracicline. De cele mai multe ori însă pacientul cu actinomicoză este suspicionat de cancer bronho-pulmonar și se practică intervenție chirurgicală; intraoperator diagnosticul nu se confirmă și, în lipsa suspiciunii de actinomicoză, probele biologice nu vor elucida diagnosticul. Tratamentul chirurgical de rezecție pulmonară este indicat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
acționează la nivelul barierei hematocerebrale este minocyclina. Matrix metaloproteinazele (MMPs) se produc ca urmare a inflamației și contribuie la degradarea membranei bazale. Acest pas este necesar pentru transmigrarea limfocitelor T activate prin bariera hematocerebrală. Minocyclina este un derivat semisintetic al tetraciclinei, fiind bine tolerat în administrarea orală. Are numeroase efecte imune care ameliorează SM. Inhibă matricea metaloproteinazei, activitatea a nitric oxid sintezei, a factorului de necroză tumorală, inhibă proliferarea microglială indusă de glutamat și are efect asupra celulelor T1 helper și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]