170 matches
-
de atunci lucrări asupra genurilor din presa scrisă (Adam et alii 2000a și 2006b), asupra genurilor incitării la acțiune (2001b) și asupra poveștilor (Adam și Heidmann 2004). Toate aceste probleme, care au legătură cu definirea însăși a textului și a textualității, fac parte dintr-un program de lucru din care această carte nu a îndeplinit decît prima parte. Referințe și lucrări recomandate - Jean-Michel ADAM: "Textualité et transtextualité d'un conte d'Andersen"; Poétique 128, Paris, Seuil, 2001a: 421-445. - Jean-Michel ADAM: "Entre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Alături de acești factori care trimit la organizarea globală a textului, coerența textuală, am mai spus-o, se bazează și pe constrângeri locale, de la o frază la alta, care asigură continuitatea enunțului. Această diferențiere tradițională între două niveluri de percepere a textualității este exprimată uneori prin opoziția conceptuală dintre coerență (globală) și coeziune (locală). Chiar dacă cele două feluri de constrângeri se intersectează și chiar dacă nu este întotdeauna ușor de făcut o separare între cele două domenii, însăși pertinența unei asemenea distingeri nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ale cunoașterii. Punând accent pe eterogenitatea, instabilitatea și discontinuitatea limbajului, discursului și subiectivității, în raport cu sistemele de cunoaștere și structurile de putere, poststructuralismul propune critic acea viziune asupra individului ca produs al forțelor sociale și lingvistice, ca textură activă a diferitelor textualități. În acest caz, normativitatea este criticată prin decentralizare și interpretare, printr-un joc relativ al voinței de eliberare a marginalilor în raport cu autoritatea centrului. Ideea de a descoperi un "subconștient textual" al discursului prin "citirea textului împotriva lui însuși", trecând astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ceea ce ține de spectator (vederea, privirea, practicile observării și supravegherii, plăcerea vizuală) ar putea ridica aceleași probleme ca variatele forme ale lecturii (descifrarea, decodarea, interpretarea) și că experiența vizuală și educația vizuală nu ar putea fi complet explicate după modelul textualității 93. Ca atare, cultura vizuală ar putea fi gândită în termenii unor combinații specifice de semnificații și subiecte particulare și istorice, numite "regimuri scopice" (cum ar fi "teoria panopticonului" dezvoltată de Michel Foucault). Evans și Hall amintesc, de asemenea, și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
presupune înțelegerea poziției spectatorului, care privește, observă, supraveghează ori experimentează plăcerea vizuală, în raport cu poziția cititorului, care descifrează, decodează și interpretează, punându-se în același timp problema că experiența vizuală sau educația vizuală nu ar putea fi explicate complet după modelul textualității. Cu toate acestea, vizualitatea nu ar înlocui discursul lingvistic, ci l-ar face mai comprehensibil, mai rapid și mai efectiv. Cultura vizuală caută să identifice acele puncte de rezistență în criza informației și în viața de zi cu zi supraîncărcată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de Mirzoeff, Irit Rogoff înțelege cultura vizuală ca studiu interdisciplinar de imagini care ar deschide o întreagă lume a intertextualității. Plecând de la ideea că trăim într-o lume în care semnificațiile ajung să circule și vizual, în completarea oralității și textualității, Irit Rogoff înțelege imaginile ca instrumente ale furnizării informațiilor, ale provocării plăcerii ori neplăcerii, ale influențării stilurilor, ale determinării consumului și ale medierii relațiilor de putere. Imaginile oferă oportunitatea apariției unui nou mod de scriere culturală situată la intersecția dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Peterman, Raymond Pettibon, Marjetica Potrč, Tilo Schulz, Santiago Sierra, Superflex, Apolonija Šušteršič, Krzysztof Wodiczko, Dolores Zinny și Juan Maidágan etc.. Conceperea discursului critic din perspectiva unei activități artistice presupune atât un angajament formal, testat deja în practica artei conceptuale ca textualitate, cât și motivarea unei opțiuni cu privire la articularea conținutului, care se constituie asemenea unei analize în progres. Ținând cont de faptul că, la ora actuală, critica de artă utilizează o metodologie orientată spre expunerea lucrării de artă nu atât la descrierea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comune. Dosarul tematic din ultimul număr al revistei „Regard” este dedicat realităților presei românești: „Les médias mis au jour”, sau, în traducere liberă, „cum se vede media românească dintr-o campanie prezidențială”. Studiul nostru focalizează interesul asupra unui aspect al textualității cunoscut sub denumirea de „paratextualitate” ca set de elemente specifice de însoțire și prezentare a textului propriu-zis: titluri, subtitluri, mărci de segmentare textuală, prefețe, coperți... Paratextualitatea numărului 42 al revistei „Regard” cuprinde și segmentarea conținutului în rubrici (Editorial, Întâlnire, Pe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
eroi. Aș zice deci că în cazul Modernismului încă exista conștiința convenției. Atâta doar că dacă ne punem în papucii copilului curios, la culcare, întrebarea nu mai e "și, și?" ci "cum, cum?". Textul are ideea năstrușnică de a răsturna textualitatea și în vreme ce autorul se bucură de inventivitatea lui cititorul își cam blestemă zilele. El icnește și primul impuls e să depună armele: nu înțelege. Adevărata schimbare la față a literarului aș zice are loc după Modernism. Ezit să spun Postmodernism
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
generativ-transformațională, a încercat să construiască, la sfârșitul anilor '60, un model de "gramatică a textului"2. În concepția lui Koch, textemele desemnează, asemenea morfemelor în cadrul cuvântului, unitățile lingvistice minimale care intră în alcătuirea unui text, indiciile elementare care asigură configurarea textualității (trăsăturile ce marchează apartenența textului la un anumit gen literar, de pildă). În mod previzibil, proiectul lingvistului german (ca și celelalte tentative similare din epocă) a dat rezultate nesatisfăcătoare, din cauza faptului, bine-cunoscut astăzi, că, spre deosebire de unitățile lingvistice infra-frastice, textul - și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturii" [1937], în Trilogia culturii, cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 261-397. Bloom, Harold, Anexietatea influenței. O teorie a poeziei [1973], traducere din limba engleză și note de Rareș Moldovan, Paralela 45, Pitești, 2008. Boc, Oana, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium, Cluj-Napoca, 2007. Bogrea, Vasile, Pagini istorico-filologice, cu o prefață de acad. Constantin Daicoviciu, ediție îngrijită, studiu introductiv și indice de Mircea Borcilă și Ion
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cornelius, Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă, Clusium, Cluj-Napoca, 2005. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium, Cluj-Napoca, 2007. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucrările discipolilor săi (Cristina Alexandra Pop, Trup@privire, ritm/magie/. Elemente pentru o antropologie a descântecului, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, pp. 45-55; Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga, pp. 50-60; Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală ș.a.). 400 Mircea Borcilă, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga", pp. 29-30. 401 Ibidem, p. 31. 402 Ibidem, p. 37. 403 "Un referent (r) este orice lucru la care ne putem referi sau despre care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
schematizarea unor câmpuri interne de referință pe baza unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la nivel secundar) și de construcție a unei spațiotemporalități mitice (descriptibile pe baza unor modele 'cronotopice' caracteristice textualității mitice)." (Mircea Borcilă, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", p. 192) 430 Potrivit clasificării din Eugeniu Coșeriu, "Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text" ["Orationis fundamenta. La preghiera come testo", 2000], traducere de Andreea Grinea, în Transilvania, vol. 39, nr.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de a plasa analiza culturală în contextul relațiilor socio-economice. Mai mult, într-o conferință din 1983, publicată în 1985/86, Richard Johnson a furnizat un model de studii culturale similar celui anterior al lui Hall, bazat pe tiparul circuitului producției, textualității și receptării, paralel cu circuitul capitalului reliefat de Marx și ilustrat de o diagramă care punea în evidență importanța producerii și distribuției. Deși Johnson a subliniat importanța analizării elementului producție în studiile culturale și a criticat poziția revistei Screen care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care se distinge pe un "fond" rezidual, ci figura compusă din fondul rezidual. Reprezentările resturilor în literatură pun astfel o problemă mai largă, legată de limita "operei" și mai ales de debordarea ei. Plecând de la aceste forme de micro-organizare a textualității e posibilă o deconstrucție a unităților arhitectonice în spațiul literar, așa cum a făcut Michel Foucault într-o secvență din Archéologie du savoir, opunând monumentului, documentul - adică arhiva unei epoci formată din numărul infinit al enunțurilor posibile. Resturile devin din acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
accesibile, mijloacele de difuzare în masă. Literatura română trece încet de la o admirație al cărei obiect îl constituie numele, prestigiul sau acțiunea în spațiul public - condiționată deci de instanțele imateriale, care se transmit "din auzite" -, la o admirație centrată pe textualitate - condiționată de ceea ce se poate ține sub ochi, privi cu intensitate, citi și reciti: titluri, versuri, imagini, clișee. Catalogul manierelor e rezultatul direct al acestei evoluții a culturii mediatice: universul acestor gesturi singularizate crește în proporție egală cu comunicarea operelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
însă elitistă, depinzând de un număr mic de inițiați. De aici, numeroasele forme de "colonizare" a acestei interiorități textuale în cultura critică românească după 1880. Protagoniștii lor sunt Dobrogeanu-Gherea, Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat să exploateze textualitatea pentru a constitui "marginalități". Însă aceasta e o altă istorie, care nu mai spune nimic despre mobilizarea spontană a unui popor în câmpul literaturii. 4.7. Geniile de dinaintea geniului Ultima întrebare la care aș vrea să răspund privește modul în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de opoziție dialectică, ci este de căutat pe căile împrăștierii și încrucișării, în jocul urmelor, conotațiilor, ramificărilor și răsturnărilor. Această pluralitate nu este dezordine, sau pedeapsă a divinității (apropo de Turnul Babei, a cărui metaforă o utilizează pentru a apropia textualitatea arhitecturii de scriitură în general), ci consecință a limbii. în strânsă conexiune cu diferența astfel înțeleasă s-a născut și singurul stil sau modalitate a gândirii, specifică postmodernismului: deconstrucția. într-adevăr, dacă tot ceea ce spun sau scriu gânditorii situați sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
documentară), dar și cu spectatorii ca persoane și ca grupuri potențiale. Actorul devine astfel - nu în detrimentul ci în beneficiul scriiturii și regiei, ambele văzute ca procese de constrcție, nu ca activități limitate în timp și spațiu - coautor al propriei sale textualități.
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]