6,328 matches
-
Locuri de muncă Situația valabilă pentru luni, 20 septembrie agent vânzări 2 asistent manager 1 agent pază 20 barman 1 bucătar 1 casier tezaur 1 confecționer încălțăminte 50 confecționer îmbrăcăminte 20 confecționer articole cauciuc 1 croitor 3 director vânzări 1 director program 2 dulgher (exclusiv restaurator) 2 economist 3 electrician întreținere reparații 1 electrician filmare 1 electrician în construcții 1 electrician linii electrice 5
Agenda2004-38-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/282883_a_284212]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI O echipă mixtă româno-maghiară reîncepe căutarea Tezaurului de la Sânnicolau Mare Fascinația pe care comorile au exercitat-o dintotdeauna asupra oamenilor pare a fi, precum aurul însuși, deasupra ruginii, căci poartă în ea obsesia tinereții fără bătrânețe și a vieții... fără de griji, morbul puterii, patima aventurii. Când însă
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
căci poartă în ea obsesia tinereții fără bătrânețe și a vieții... fără de griji, morbul puterii, patima aventurii. Când însă această fascinație nu e dictată de dorința înavuțirii ci, dimpotrivă, de interesul științific, academic, atunci căutarea însăși e mai importantă decât tezaurul, căci ea, căutarea, poate schimba istoria. Este evenimentul de senzație pe care îl pregătesc acum, temeinic, doi iluștri arheologi: prof. dr. Florin Drașovean de la Muzeul Banatului și dr. Csanád Bálint, directorul Institutului de Arheologie din Budapesta și membru al Academiei
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
din Ungaria. Cei doi reputați istorici s-au întâlnit, în urmă cu câteva zile, pentru a pune la cale un protocol de parteneriat româno-maghiar de cercetare multidisciplinară în centrul căreia se află cea mai mare comoară descoperită vreodată în Banat: Tezaurul de aur de la Sânnicolau Mare. O poveste cu totul neobișnuită, pe care toată lumea o credea de mult închisă. Și totuși... Norocul are căi întortocheate Binecunoscută, povestea descoperirii acestei comori ține deja de legendele locului. În 1799, săpând în curtea casei
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
pe care toată lumea o credea de mult închisă. Și totuși... Norocul are căi întortocheate Binecunoscută, povestea descoperirii acestei comori ține deja de legendele locului. În 1799, săpând în curtea casei, țăranul Nera Vuin din Sânnicolau Mare a descoperit un somptuos tezaur, constituit din 23 de vase din aur cu o greutate totală de cca 10 kg. Fără să-și dea seama de imensa valoare a pieselor, el le-a vândut separat unor negustori din Timișoara. La scurt timp, proprietarul terenului pe
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
10 kg. Fără să-și dea seama de imensa valoare a pieselor, el le-a vândut separat unor negustori din Timișoara. La scurt timp, proprietarul terenului pe care se afla casa lui Vuin, un negustor numit Nacu, a aflat despre tezaur și a alertat autoritățile. Așa s-a reușit recuperarea celor 23 de vase, care au fost incluse în colecția Curții Imperiale de la Viena, iar astăzi, cel mai mare tezaur descoperit în Banat face parte din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
afla casa lui Vuin, un negustor numit Nacu, a aflat despre tezaur și a alertat autoritățile. Așa s-a reușit recuperarea celor 23 de vase, care au fost incluse în colecția Curții Imperiale de la Viena, iar astăzi, cel mai mare tezaur descoperit în Banat face parte din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor (Kunsthistorisches Museum) din capitala Austriei. Tezaurul a fost pe rând atribuit de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau românilor și cronologic datat între secolele IV-XI. Atribuirea
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
s-a reușit recuperarea celor 23 de vase, care au fost incluse în colecția Curții Imperiale de la Viena, iar astăzi, cel mai mare tezaur descoperit în Banat face parte din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor (Kunsthistorisches Museum) din capitala Austriei. Tezaurul a fost pe rând atribuit de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau românilor și cronologic datat între secolele IV-XI. Atribuirea etnică și încadrarea cronologică a tezaurului nu au fost întotdeauna lipsite de conotații politice, avertizează arheologii. Cea
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor (Kunsthistorisches Museum) din capitala Austriei. Tezaurul a fost pe rând atribuit de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau românilor și cronologic datat între secolele IV-XI. Atribuirea etnică și încadrarea cronologică a tezaurului nu au fost întotdeauna lipsite de conotații politice, avertizează arheologii. Cea mai plauzibilă ipoteză pare a fi aceea a istoricului Mircea Rusu, care îl consideră ca fiind făurit în secolul al VIII-lea, în atelierele imperiale de la Constantinopol, și dăruit
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
ipoteză pare a fi aceea a istoricului Mircea Rusu, care îl consideră ca fiind făurit în secolul al VIII-lea, în atelierele imperiale de la Constantinopol, și dăruit unor conducători avari de către împăratul Constantin al V-lea. Cópii galvano-plastice ale vaselor tezaurului de la Sânnicolau Mare s-au aflat în colecția Muzeului Banatului până în 1919, când, alături de alte obiecte, au fost rechiziționate de reprezentanții unei comisii militare sârbe. Deși în perioada interbelică s-au făcut demersuri diplomatice până la nivelul miniștrilor de externe ai
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
acestora, ele nu s-au mai întors în țară. Astăzi mai există trei asemenea cópii la Complexul muzeal Arad și un set la Muzeul din Szeged. După 200 de ani... Ceea ce istoricii știu, iar oamenii obișnuiți nu, este că piesele Tezaurului de la Sânnicolau Mare sunt vase-perechi, două câte două, iar patru dintre ele... n-au pereche! „Fie au fost furate, vândute, poate topite, fie - și asta vrem noi să cercetăm - nu au fost descoperite niciodată“, explică profesorul Florin Drașovean. Ipoteza că
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
câte două, iar patru dintre ele... n-au pereche! „Fie au fost furate, vândute, poate topite, fie - și asta vrem noi să cercetăm - nu au fost descoperite niciodată“, explică profesorul Florin Drașovean. Ipoteza că cele patru vase care ar întregi tezaurul se mai află și astăzi undeva, pe aria Sânnicolaului, a fost lansată, în urmă cu ani, de ilustrul arheolog Florin Medeleț. Acum, însă, pentru prima dată, ea va putea fi verificată. Strada Comorii: așa se numește astăzi ulița din Sânnicolau
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
un detector de metale de ultimă generație. De bună seamă, eventualele descoperiri le vom publica împreună“, a explicat profesorul Drașovean. În mandatul său directorial la Muzeul Banatului, dl. Florin Drașovean a făcut demersuri susținute pentru a se realiza copii ale tezaurului de la Sânnicolau Mare. De originalele de la Viena nu a fost chip să se apropie experții români, curatorii muzeului austriac invocând restricții de securitate. Cu toate acestea, piesele originale au fost expuse la Budapesta. Mult mai avansate au fost însă negocierile
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
raportul negocierilor s-ar schimba substanțial. Aurul... istoriei Ceea ce și mai puțini oameni știu este că Muzeul Banatului deține deja o foarte interesantă comoară: colecția de monede și podoabe de aur. Cele mai vechi între cele 220 de obiecte din tezaurul Muzeului Banatului sunt inelele de buclă din epoca bronzului, secolele XVIII-XVI î.Hr. Descoperite la Beba Veche, sunt la fel de frumoase ca-n urmă cu aproape 4 000 de ani. Din același „set“ și tot acolo descoperite, în colecție se mai află
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
află o superbă spirală pe care proprietara, poate curtezană de lux, o purta pe antebrațul stâng, și o pereche de cercei, tot de aur, de o eleganță infailibilă. De prin secolele XII-XI î.Hr., prima epocă a fierului, se află în tezaur brățări pătrățoase, de o aparte modernitate. Din Evul Mediu, tezaurul include brățări cu miez de fier. Mai aproape de noi, epoca dominației turcești vine cu un om răsfățat al bijuteriilor: încărcate, pline de modele, senzuale, ele pun în evidență gâtul, sânii
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
lux, o purta pe antebrațul stâng, și o pereche de cercei, tot de aur, de o eleganță infailibilă. De prin secolele XII-XI î.Hr., prima epocă a fierului, se află în tezaur brățări pătrățoase, de o aparte modernitate. Din Evul Mediu, tezaurul include brățări cu miez de fier. Mai aproape de noi, epoca dominației turcești vine cu un om răsfățat al bijuteriilor: încărcate, pline de modele, senzuale, ele pun în evidență gâtul, sânii, gleznele. „Ochiul dracului“ e și el bine reprezentat în tezaurul
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
tezaurul include brățări cu miez de fier. Mai aproape de noi, epoca dominației turcești vine cu un om răsfățat al bijuteriilor: încărcate, pline de modele, senzuale, ele pun în evidență gâtul, sânii, gleznele. „Ochiul dracului“ e și el bine reprezentat în tezaurul de aur al Muzeului Banatului. Cele peste două kilograme de monede vorbesc despre timpuri de mult apuse. O monedă bătută în vremea lui Darius, special pentru Legiunea de aur, vorbește despre cât prețuia atunci curajul. Un ban făcut de împăratul
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
pentru Legiunea de aur, vorbește despre cât prețuia atunci curajul. Un ban făcut de împăratul Artaxerxes II în Persia (405-359 î.Hr.) stă alături de un stater emis de Alexandru Macedon (336-323 î.Hr.) și descoperit la Remetea Mare. Se mai afla în tezaur un solidus emis de împăratul Zeno, un aureus din secolul I d. Hr. , țechini venețieni cu blazonul dogilor din secolul al XVII-lea, florini ungurești, guldeni și chiar o monedă dreptunghiulară: un bu de aur din Japonia secolului XIX. Toate descoperite
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
I d. Hr. , țechini venețieni cu blazonul dogilor din secolul al XVII-lea, florini ungurești, guldeni și chiar o monedă dreptunghiulară: un bu de aur din Japonia secolului XIX. Toate descoperite în Banat, în cei 120 de ani de când există muzeul. Tezaurul Muzeului Banatului nu a fost niciodată expus. Pur și simplu, din motive de siguranță. Doar câteva muzee din București, între care Cotroceniul, au în acest moment dotări conform reglementărilor europene de siguranță. La Timișoara, nici vorbă de așa ceva. Așa că tezaurul
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
Tezaurul Muzeului Banatului nu a fost niciodată expus. Pur și simplu, din motive de siguranță. Doar câteva muzee din București, între care Cotroceniul, au în acest moment dotări conform reglementărilor europene de siguranță. La Timișoara, nici vorbă de așa ceva. Așa că tezaurul de aur al muzeului va rămâne ascuns într-un depozit secret a cărui locație o cunosc doar foarte puțini dintre angajații muzeului. Un Eldorado al descoperirilor Că România e-un adevărat Eldorado al comorilor istorice o știu deopotrivă arheologii și
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
va rămâne ascuns într-un depozit secret a cărui locație o cunosc doar foarte puțini dintre angajații muzeului. Un Eldorado al descoperirilor Că România e-un adevărat Eldorado al comorilor istorice o știu deopotrivă arheologii și aventurierii. Cel mai cunoscut tezaur românesc rămâne „Cloșca cu puii de aur“. La poalele Muntelui Istrița din Carpații de Curbură, pe un mic platou, se află comuna buzoiană Pietroasa. Aici, în anul 1837, doi țărani, Ion Lemnaru și socrul acestuia, Stan Avram, muncin- du-se
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
peste un an, în 1838, autoritățile au aflat despre senzaționala descoperire. Era deja prea târziu pentru o parte din neprețuitele piese. Ca urmare, până în 1842 sunt depuse la Muzeul Național din București doar 12 piese cântărind 19 kg din acest tezaur botezat „Cloșca cu puii de aur“, cel mai mare descoperit pe teritoriul României. Și acest tezaur are o istorie zbuciumată. În iarna lui 1875, comoara a fost furată de un anume Pantazescu, însă acesta este prins și împușcat apoi într-
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
o parte din neprețuitele piese. Ca urmare, până în 1842 sunt depuse la Muzeul Național din București doar 12 piese cântărind 19 kg din acest tezaur botezat „Cloșca cu puii de aur“, cel mai mare descoperit pe teritoriul României. Și acest tezaur are o istorie zbuciumată. În iarna lui 1875, comoara a fost furată de un anume Pantazescu, însă acesta este prins și împușcat apoi într-o tentativă de evadare. „Cloșca“ ajunge și la Moscova, fiind evacuată împreună cu tezaurul țării în anii
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
României. Și acest tezaur are o istorie zbuciumată. În iarna lui 1875, comoara a fost furată de un anume Pantazescu, însă acesta este prins și împușcat apoi într-o tentativă de evadare. „Cloșca“ ajunge și la Moscova, fiind evacuată împreună cu tezaurul țării în anii primului război mondial. Se vorbește chiar despre un blestem care ar proteja acest tezaur. Însuși Alexandru Odobescu, care a publicat lucrarea „Le trésor de Petrosa“, și-a pus capăt vieții. Încărcătura nefastă a acestei comori este dezvăluită
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
un anume Pantazescu, însă acesta este prins și împușcat apoi într-o tentativă de evadare. „Cloșca“ ajunge și la Moscova, fiind evacuată împreună cu tezaurul țării în anii primului război mondial. Se vorbește chiar despre un blestem care ar proteja acest tezaur. Însuși Alexandru Odobescu, care a publicat lucrarea „Le trésor de Petrosa“, și-a pus capăt vieții. Încărcătura nefastă a acestei comori este dezvăluită de inscripția de pe o verigă de aur: „Nevien erau netuh“, adică „Blestemat fie răufăcătorul“. Tutankhamon rămâne „regele
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]