178 matches
-
și a lui Creangă), apărată și ilustrată de Lovinescu și de cei câțiva discipoli (Zarifopol, Vianu, Pompilu Constantinescu etc.), a fost pururi primejduită, subminată și de-a dreptul fagocitată de felurile curente și ideologii naționalist-eticiste (de la poporanism, semănătorism, gândirism și tezism până la național-comunista doctrină ceaușistă). Autorul cărții nu uită să ne pună mereu în gardă asupra confuziei, uneori premeditate, dintre cultură și literatură ca artă, ficțiune, autonomie estetică, dintre scrierile militante religioase, moralicești sau memorialistice și nuvelă, roman, poezie, piesă de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și infrarealismul barbian, avangardismul, dadaismul, suprarealismul, poetici contemporane (N. Stănescu). Pentru a sugera mai bine complicațiile sufletului modern era necesară o sincronizare cu lirica occidentală; iar proza a căpătat o nouă configurație prin: abandonarea tematicii rurale, repudierea idilismului și a tezismului, specifice literaturii anacronice, în favoarea citadinismului, a obiectivității și a analizei complicațiilor psihologice. Modernismul are un "sens predominant estetic", având trăsături particulare: "cultul formei", "rafinamentul limbajului și al construcției textului", "fundalul urban", "interiorizarea personajului în roman", "credința că percepția este plurală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și auto ritaristă, umor vizibil pregnant în cele două capodopere semnate împreună Douăsprezece scaune (1928) și Vițelul de aur (1931). Viziunea lor asupra realității americane (chiar "alterată" ideologic pe alocuri) nu ar fi putut oricum, din start, să degenerze în "tezism". În plus, asistăm, în acest excelent volum, la un experiment psihologic interesant, traversat de majoritatea cărților despre America. E vorba de mișcarea inevitabilă dinspre realitate spre ficțiune, dinspre concret către literar. Fenomenologic vorbind, America rămîne un cons truct ficțional prin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de G. Călinescu, într-un acces de plictis aproximativ, "un fel de poem metafizic" (1982: 735). Narațiunea are substrat filosofic-sentimental, însă eșafodajul, complex până la obositor, nu rezistă la o nouă lectură, suspansul fiind subminat de previzibilitatea geometriei actanțiale și de tezismul irespirabil al intrigii. Un exemplu în acest sens: toate cele șapte capitole poartă numele femeilor în care se incarnează "Eva", cea sortită să împlinească iubirea adamică. Cuplul de îndrăgostiți Toma Novac-Ileana parcurge, precum ați intuit deja, șapte existențe succesive, consumate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
moral-imoral. "Geometria variabilă" a unui posibil spațiu politic românesc Deficitul ideologic din România postcomunistă se datorează, după cum am demonstrat, nu numai inapetenței politicienilor pentru sistemele ideologice, ci și limitelor conceptului tradițional de "ideologie" și, de asemenea, slăbiciunilor inerente discursurilor ideologico-propagandistice: tezismul dogmatizant, retorica manipulatorie, promisiunile suprarealiste, excesul polemic gratuit și steril. Acest cortegiu al limitelor și dezavantajelor, specific ideologismului lipsit de deschideri spre realitate, raționalitate și moralitate, afectează activitățile lucrativ-profesionale și practica politicilor publice. În aceste circumstanțe, din nevoia creșterii interesului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este prin definiție „critică a seriozității vieții”, parodică, ludică, polemică și în extremis chiar subversivă. Controversa reală începe însă odată cu manipularea lor propagandistică. B. Croce, încă de la începutul secolului, vorbește despre ideea de „teză = tendință”. O operă poate „suferi de tezism” nu numai social, politic, ci și moral. Eliberarea totală de ideologie nu este posibilă. Literatura are totdeauna o „tendință”, chiar dacă nu exprimată în termeni politici. Când ideologia inspiră și servește un program politic literatura devine instrumentul și modelul unui angajament
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
structurii sufletești a prozatorului, interesat mai mult de stările mijlocii ale psihicului și ale afectului ori de euforia potolită, decât de aspectele sumbre sau de încleștările dramatice. De altfel, chiar „acuzatorii” vor recunoaște că talentul salvează proza lui de orice tezism dizgrațios. Devotat până la capăt genului scurt, nu o dată a fost comparat cu mai vechii noștri nuveliști care au manifestat o atenție similară pentru psihologia „omului mărunt” și pentru automatismele de comportament. I s-a remarcat însă specificitatea, datorată identității particulare
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
rolul pe care îl joacă o ilustrație de bună calitate în formarea bunului gust"8. Sigur, exemplul paletei morale la care recurge profesorul de istoria artei este impregnat de ideologia vremii (morala comunistă) și amendabil sub acest aspect, dar dincolo de tezismul afirmației rămâne sesizarea complexității modelului educativ vehiculat prin ilustrație, deopotrivă format din valori etice și valori estetice (bunul gust). În fața unei ilustrații de calitate sunt trei exigențe: expresivitatea, ritmul și concepția unitară a cărții sub aspect grafic. Expresivitatea este principalul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
duritate a observației realiste era o noutate șocantă[...].În al treilea rând, în raport cu proza ardeleană, fie că e vorba de Mara lui Slavici, fie de Arhanghelii lui Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu a reușit în Ion să înlăture efectele dizarmonice ale tezismului moralizator, impunând deplina obiectivare epică, fără ca autorul săși rezerve un personaj-raisonneur sau un aparteu didactic prin explicitare și tendențiozitate. Al patrulea motiv și cel mai important e acela că virtuțile sale artistice, independente de context, îl recomandau de la sine drept
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
devine câteodată cam prea tezist. Cum foarte bine spune Paul Cernat în prefață, romanul este perfect pentru ecranizarea de succes și pentru punerea în scenă pe Broadway de care a beneficiat. Dar să lăsăm cârcoteala, pentru că e un roman minunat. „Tezismul“ acesta al lui Doctorow devine evident chiar din titlu: ragtime-ul, precursor al jazzului, ritm sincopat, orchestrație abundentă: poveștile celor trei familii se intersectează până când devin părți indistincte ale aceluiași fir narativ. Personajele secundare și figuranții (orchestra) iau de multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Don Juan"-ul lui Breban, Bălăiță mi-a făcut-o cadou! Mai am o sută de pagini de citit și recunosc că nu e o carte pe gustul meu, avînd ceva libidinos în conținut și redundant în formă, un oarecare tezism de care nu mă pot lăsa sedus, o "imoralitate" pe care Breban o stoarce prea des pentru a șoca. Cred că-mi place doar în pasajele în care personajele sale se poartă "normal", preocupate de neconcordanțele dintre ele, dintre adevărata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
lui De Santis, Feroviarul lui Pietro Germi, opere ale neorealismului italian care ne-au șocat prin duritate, prin impresia de neprelucrare, de adevăr uman dezgolit, înfățișând viața în ipostaze dintre cele mai detestabile, de cruzime, de sordid. Le percepeam și tezismul social, dar nu ne supăra prea mult pentru că limbajul filmic era, într-adevăr, de o puternică expresivitate, în contrast izbitor cu imaginile idilic convenționale propagate de realismul socialist. Voiam neapărat altceva decât ceea ce ni se băgase pe gât până atunci
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui Liviu de Corneliu Porumboiu este singurul care putea fi lungmetraj. La 40 de minute însă, este prea scurt pentru asta și cam prea lung pentru un scurtmetraj. Liviu este bun (Dragoș Bucur), dar visul lui nu : există un anumit tezism în a porni de la imagini de arhivă cu Ceaușescu (momentul decrețeilor) și a ajunge la coșmarul cu fratele-nenăscut, iar apoi la prietena-care-nu-vrea-să-avorteze. Porumboiu prinde bine atmosfera de cartier, certurile în familie, corupția & cupiditatea înconjurătoare ; Mai ales că speram că filmul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Metodiu din Olimp), de la texte ale filosofilor și ale marilor scriitori, la texte biblice. Costrucția lucrării și exercițiile aplicative încurajează diversitatea, pluralismul și acceptarea unei perspective prin argumentare și raportarea la celelalte. De descurajat sunt descurajate metodic exact tendințele contrarii: tezismul, dogmatismul, cenzurarea libertății de exprimare. Mai mult, elevii au incluse instrumentele metodice de lucru chiar înăuntrul cărții, astfel încât să poată descuraja ei înșiși tendința de monopol asupra unui mod de gândire. Au existat critici pertinente ale acestui manual. Dar ele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
stimulente erotice sunt ceapa, prazul. În Omul descompus femeia erotică e tuberculoasă. Senzual și tendențios, F. Aderca e împiedicat de aceste note să izbutească în roman. Deși cu excelente pagini de evocare a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
societății, ca și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați și prieteni vechi, sunt șarjate nejustificat, capătă deseori o înfățișare grotescă. Pe acest fond și Vania Răutu, cu moralitatea lui perfectă, devine neverosimil, textul acuzând un flagrant parti-pris auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe alocuri memorabil prin sarcasmul coroziv”, cu o „metodă swiftiană la origine”. Dar, pe lângă anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
bunăoară, în Io Mircea Voievod (1966), care indică deopotrivă calitățile și defectele dramaturgului. Mai întâi, deși reușește în bună măsură să întrețină pateticul, el cade adesea într-un retorism steril, combinat cu tratarea senzațională a subiectului; la acestea se adaugă tezismul patriotic, explicabil în parte prin tradiția genului, în parte prin inabilitate; nu în ultimul rând, se observă un anume dezechilibru compozițional provenit din dilatarea aspectelor colaterale (erotic, metafizic, istoric în accepțiune pur factologică) în detrimentul intrigii principale. După același calapod sunt
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
este, în fond, o colecție eterogenă de schițe, pamflete, parabole și utopii negative. Modelul formal îl reprezintă Tablete din Țara de Kuty, însă lui T. îi lipsesc stilul și amplitudinea viziunii argheziene. Inconvenientul cel mai vizibil al acestor texte este tezismul, care se observă începând cu narațiunea titulară, unde un muritor de foame ar vrea să se refugieze într-un adăpost pentru câini, dar răspunsul directorului îi taie orice speranță: „Domnule, aici este societatea pentru protecția animalelor. D-ta ești om
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
aruncată de bancheri și moșieri, opera poetului Mihai Eminescu”. În afară de grotescul „interpretărilor”, lăsate la cheremul „proletariatului”, „reabilitarea” lui Eminescu nu reprezintă altceva decât o nouă formă de manipulare ideologică. Proza din paginile revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu..., Sudura), Sașa Pană (Cordonul sanitar), Remus Luca (Măriuca învață carte), Eusebiu
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
critic în literatură (1951), Aspecte din dramaturgia lui Gorki (1954) ș.a. Triumful lui Goldoni (1957) este o biografie romanțată, didactică, iar Orașe și teatre. Germania, Italia ’57 (1958) și Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană (1962) sunt impregnate de tezism și estetică (mai degrabă etică și ideologie) realist-socialistă. Autorul tinde spre sinteză, precum arată Istoria teatrului universal contemporan (1963) și Dileme și pseudodileme teatrale (1972), e interesat de teatrul modern și de limbajele specifice ale acestuia în Teatru-antiteatru-teatru (1972) și
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
de asemenea, colaborator al revistelor „Astra” (1966) și „Noua revistă română” (1966). A funcționat, între 1985 și 1995, ca cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Primul roman, Visele au contururi precise (1963), nereușit, scris în litera tezismului ideologic al anilor ’60, se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
planeta. Herald al luminii și al albului (simboluri centrale), poetul încearcă totodată să restituie Cuvântul, glorificând harurile salvatoare ale poeziei. Paranteza Lunii (1985) continuă și mai patetic această revoltă împotriva agresiunii răului și absurdului, uneori cu primejdia discursivității și a tezismului, și tot astfel Stelele strigă (1988), unde logica naturii e instituită ca model: „Pildă să-ți fie zorii / Care nu absentează nicicând, / Firul de iarbă / Cu legile lui.” Ambivalența acestui univers e potențată în Timp răstignit (1991), unde lira, „bolnavă
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
lumii și reconfigurare a ei în operă. Pornind, probabil, de la o prețioasă observație a lui I. Negoițescu, care constata faptul că literatura colegului său de Cerc își are originea mai puțin în observație, cât în gândire, ceea ce justifică accentele demonstrative, tezismul, autorul adâncește acest punct de vedere, verificându-l cu sagacitate la diferitele intersecții și paliere ale unei opere atât de diverse. Astfel, schematismul nuvelei Bivolițele, caracterul ei abstract și demonstrativ indică apartenența la o literatură a absurdului în care ,parabola
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
în anumite circumstanțe sinonim cu ideea de lașitate, în timp ce războiul este un masacru stupid în care milioane de oameni devin victime luptând pentru un ideal care le este deseori străin. Liviu Rebreanu condamnă războiul prin demistificarea sa, prin demonstrarea fără tezism a tragismului său, prin spulberarea concepției eroului despre război și prin prezentarea lipsei de certitudine cu privire la existența unui viitor. Romanele "Ion" și "Pădurea spânzuraților" au fost considerate puncte de reper în evoluția romanului românesc datorită folosirii unei formule realiste în
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
a dorit să mute accentul de la destinul tragic al lui Ipu către condamnarea caracterului duplicitar și ticălos al conducătorilor unei comunități. El evită imaginea clișeistică a soldatului german din filmele realizate în statele socialiste, fără a renunța cu totul la tezismul filmelor epocii (existent în secvențe precum cea a împușcării militantului antifascist de către agenții Siguranței, a urii manifestate de copil față de protectorii săi și față de ocupanții satului etc.). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]