412 matches
-
3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea este de: 1. slab flexor al falangelor degetelor, 2. flexor plantar, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a fiecărui deget. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea este de: 1. slab flexor al falangelor degetelor, 2. flexor plantar, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. slab flexor plantar, 2. adductor și supinator al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Pe falanga
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Pe falanga a doua a halucelui. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. flexor al halucelui, 2. flexor plantar al piciorului, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în clinica de chirurgie a fost făcută în data de 9 aprilie 1984. Prima operație efectuată în noul spital a fost efectuată de Prof. Dr. Al. Pesamosca în data de 13 aprilie 1984, fiind reprezentată de o fractură de spină tibială anterioară. De la înființare, din 1984, activitatea spitalului a fost orientată atât în asigurarea unei asistențe medicale pentru cazurile de urgență, cât și pentru cazurile chirurgicale programate. În medie anual se operează aproximativ 1 500 de cazuri în regim de urgență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și constituie desprinderea nemijlocită de suprafața terenului. Simultan cu forțele volante ale mâinilor, această mișcare contribuie la desăvârșirea desprinderii și este însoțită de o presiune suplimentară în punctul de sprijin (din mușchii care acționează pe final fac parte: tricepsul, posteriorii tibiali, flexorul lung al degetului mare). III. Lovitura de atac propriu-zisă sau lovirea mingii constituie cea de a treia fază a loviturii de atac. Aici mișcarea se descompune în două subfaze: săritura cu ridicare brațului pentru lovire și execuția propriu-zisă a
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
medicale privind reducerea factorilor de risc și lipsei programelor de screening. 35.3.2. Examenul fizic Din punctul de vedere al examenului fizic vascular, nu există diferențe notabile între grupele de vârstă. Palparea pulsurilor (carotidian, brahial, radial, ulnar, femural, popliteal, tibial posterior și pedios), inclusiv a aortei abdominale pentru detectarea unui eventual anevrism ce are incidență crescută la vârstnici, este obligatorie. Ascultarea eventualelor sufluri carotidiene, femurale și abdominale, precum și măsurarea frecvenței cardiace și a TA la ambele brațe fac de asemenea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
infrainghinal poate avea numeroase variante anatomice în ce prive te localizarea anastomozei distale, în func ie de extensia aterosclerozei distal de artera femurală superficială. Astfel, pot fi realizate bypass -uri femuro-popliteale proximale sau distale, femuro-tibiale (cu anastomoză distală pe artera tibială anterioară, trunchiul tibio-peronier, artera tibială posterioară sau artera interosoasă) sau chiar cu descărcare în artera pedioasă. Pentru o paten ă maximă sunt absolut necesare un inflow adecvat, un conduct de bună calitate i un pat de descărcare maxim (cât mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
anatomice în ce prive te localizarea anastomozei distale, în func ie de extensia aterosclerozei distal de artera femurală superficială. Astfel, pot fi realizate bypass -uri femuro-popliteale proximale sau distale, femuro-tibiale (cu anastomoză distală pe artera tibială anterioară, trunchiul tibio-peronier, artera tibială posterioară sau artera interosoasă) sau chiar cu descărcare în artera pedioasă. Pentru o paten ă maximă sunt absolut necesare un inflow adecvat, un conduct de bună calitate i un pat de descărcare maxim (cât mai proximal posibil). Recomandările TASC II
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
fie corectată în timpul procedeului de inflow. Profundoplastia izolată ca procedeu de inflow (fără bypass femural distal) poate fi luată în discuție în prezența unui inflow excelent, stenoză > 50% a porțiunii proximale a arterei femurale profunde, flux colateral excelent spre vasele tibiale. Procedee de revascularizare secundare Permeabilitatea secundară rezultă din salvarea unui bypass ocluzionat și permeabilitatea asistată rezultă din intervenția preocluzie. Non toleranța unui grefon venos la tromboză și succesul permeabilității asistate susțin recomandările ca toate grefoanele venoase să fie urmărite prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai întâi prin revascularizare clasică - la vedere:patologia arterei femurale comune;ocluziile arteriale cauzate de compresiune extrinsecă;gangrenă extensivă/sepsis;pacienții tineri și cei care necesită reconstrucții tisulare în care durabilitatea este extrem de importantă;ocluzii infrageniculate ale arterei poplitee sau tibiale proximale cu o singură arteră tibială distală permeabilă (54). Unele studii invocă succesul intervenției primare, exemplificat de rata permeabilității primare, în timp ce altele subliniază rezultatele clinice, cum ar fi rata de salvare a membrelor. Prima este de o importanță majoră pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
vedere:patologia arterei femurale comune;ocluziile arteriale cauzate de compresiune extrinsecă;gangrenă extensivă/sepsis;pacienții tineri și cei care necesită reconstrucții tisulare în care durabilitatea este extrem de importantă;ocluzii infrageniculate ale arterei poplitee sau tibiale proximale cu o singură arteră tibială distală permeabilă (54). Unele studii invocă succesul intervenției primare, exemplificat de rata permeabilității primare, în timp ce altele subliniază rezultatele clinice, cum ar fi rata de salvare a membrelor. Prima este de o importanță majoră pentru a evalua succesul intervenției în sine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
identificării precoce a femeilor vârstnice cu BAP. În ceea ce privește IGB ca test de screening și diagnostic, sensibilitatea este egală între sexe. Metodologia de măsurare a IGB trebuie să fie similară între sexe, totuși există mici diferențe între presiunile sistolice ale arterelor tibiale anterioară și posterioară din cauza diferențelor de înălțime. De exemplu, în studiul MESA (cit. de 71), indicele are valori ușor mai mici la femei cu aproximativ 0,02 unități, aspect lipsit însă de semnificație clinică. În studii prospective, un IGB < 0
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
la bărbați) (77), posibil și din cauza evoluției marcate de complicații postprocedurale (71,78). Datele sunt sărace și invocă influența comorbidităților și a factorilor anatomici. De exemplu, procentul femeilor care beneficiază de tehnici de revascularizare distală este mai mic, deoarece arterele tibiale sunt mai gracile și cresc dificultățile tehnice (71). Invers, Hultgren și colaboratorii săi observă că la femei proporția procedurilor suprainghinale este mai mare (44% versus 19%) (79). De asemenea, femeile sunt mai frecvent în situația de a fi revascularizate în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
fără hemoragii majore sau minore și fără necesitatea monitorizării pacientului. În insuficiența venoasă cronică secundară bolii varicoase sau unui episod trombotic, doza de 50 100 mg/zi, cel puțin 60 de zile, ameliorează semnificativ presiunea venoasă în venele safenă și tibiale, prin efectul asupra factorilor trombotici și vâscozității plasmatice (95). În consecință, sulodexid este o medicație sigură, fără risc de sângerare, benefică pentru toate stadiile de insuficiență venoasă cronică. La pacienții vârstnici este indicat în mod particular atât ca profil de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
de puncție și seringile trebuie sterilizate la căldură uscată (de preferat), deoarece la sterilizare umedă, apa rămasă în ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median; - flexia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos. Condilul extern prezintă în partea posteroexternă o fațetă articulară orientată în jos, înapoi, în afară destinată articulării cu capul peroneului. Fiecare condil prezintă o față superioară și o circumferință. Fața superioară sau platoul tibial prezintă pentru descriere următoarele elemente anatomice: -fața articulară superioară (facies articularis superior) este reprezentată de două suprafețe, cavitățile alenoide ale tibiei, câte una pentru fiecare dintre condilii femurului, diferite între ele: - cea externă este mai laraă în sens transversal; - cea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberculum intercondylare laterale); - mica incizură dintre cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial 5. Tuberozitatea tibialâ anterioară 6. Marginea lateral-externă a tibiei 7. Fața medială a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
incizură dintre cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial 5. Tuberozitatea tibialâ anterioară 6. Marginea lateral-externă a tibiei 7. Fața medială a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13. Corpul peroneului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13. Corpul peroneului 14. Marginea interosoasă a peroneului 15. Maleola externă peronieră 16. Maleola internă tibială Circumferința condililor este înaltă de aproximativ 2 cm find întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. în partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
find întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. în partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se descrie o suprafață triunghiulară denumită tuberozitatea tibială (tuberositas tibiae) pe care se inseră ligamentul patelar. Corpul tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară (Figura 42 ) prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se descrie o suprafață triunghiulară denumită tuberozitatea tibială (tuberositas tibiae) pe care se inseră ligamentul patelar. Corpul tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară (Figura 42 ) prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: - pe interstițiu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul popliteu. Porțiunea din fața posterioară situată sub linia solearului este împărțită de o crestă în două arii: una, internă unde se realizează inserția flexorului comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier posterior. Marginile tibie sunt: -anterioară (creasta tibială) este foarte ascuțită în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier posterior. Marginile tibie sunt: -anterioară (creasta tibială) este foarte ascuțită în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]