725 matches
-
în vârstă de peste 60 de ani, locuiesc în Bacău, București și Iași. Ei sunt căsătoriți și au la rândul lor copii și nepoți. Elena Arteni, mama copiilor, s-a stins din viață în timpul primului război mondial, contractând o boală cumplită tifos exantematic. A urmat o perioadă în care de îngrijirea copiilor s-au ocupat tatăl și bunica. În anul 1924, Gh. Râșcanu s-a recăsătorit cu Maria Haralambie, născută Palade. (Certificat de căsătorie seria C.J. nr. 037727, eliberat la Vaslui la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
împotriva lor. Copia acestei decizii a fost trimisă tuturor instituțiilor importante ale statului, în anul imediat următor, 1940. Iată câteva repere: „...art.1) Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi. În acest scop vor fi fixați la marginea comunelor rurale indemne de tifos exantematic, în bordee sau corturi, unde vor fi supuși măsurilor de control sanitar permanent și deparazitări periodice (subl.ns.). Tuturor li se va face reacția Weil - Felix”. Pentru o mai bună lămurire, acest test se face pentru depistarea bolnavilor de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
exantematic, în bordee sau corturi, unde vor fi supuși măsurilor de control sanitar permanent și deparazitări periodice (subl.ns.). Tuturor li se va face reacția Weil - Felix”. Pentru o mai bună lămurire, acest test se face pentru depistarea bolnavilor de tifos exantematic, care este o boală a mizeriei duse la ultimele ei limite. Cu certitudine, măsura luată în acele timpuri nu putea fi decât binevenită știute fiind condițiile de trai ale țiganilor. Tot din această decizie am aflat că nomazii erau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ați vrea să fie chiar din cărămidă? Dar ce, Bacăul îi Paris, Londra sau Viena? Dacă n-aveți răbdare să mai așteptați ... acolo ... dou)-trei secole, atunci rugați-vă la Dumnezeu să mai dea și la anul o molimă de tifos, ciumă sau holeră și are să se mai dărâme încă câteva bucăți”. În perioada dintre cele dou) Războaie Mondiale în oraș au fost ridicate noi clădiri și edificii publice, între care amintim Palatul „Mărăști” (1927-1929) - una dintre cele mai înalte clădiri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în brațe, bătrâni sprijinindu-se în cârje, înaintau cu greu prin noroiul începutului de iarnă, pentru a nu rămâne sub ocupația inamicului”. Condițiile precare de igienă, iarna extrem de aspră, lipsa alimentelor și a medicamentelor și declanșarea unei violente epidemii de tifos exantematic și febră recurentă au deteriorat considerabil condițiile de viață, provocând pierderi cifrate la peste 100.000 de oameni. Mărturiile lui Nicolae Iorga - aflat pe atunci în orașul Iași, capitala țării - oferă cititorului solide puncte de reper în încercarea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ea nume de evrei băcăuani. Cu siguranță, numărul acestora este mult mai mare. Grigore Grigorovici, de pildă, menționează faptul că în cimitirul Lazaret „au fost îngropați în gropi comune eroi de toate gradele și din toate armatele aliate morți de tifos, ca și civili, creștini și evrei”, iar Pascal Pincu, „istoricul de serviciu” al evreilor din Piatra Neamț, amintește de cei șapte evrei din Bacău îngropați în Cimitirul Eroilor din orașul de la poalele Pietricicăi - Herș Abeles, Lupu Kaufman, Moise S. Fidel, Burăh
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al județului Vaslui Moto: „În ianuarie ’917, locomotivele trenurilor șuierau în gara Bârzești, clopotele de la biserica noastră din Călugăreni băteau în dungă și coloane lungi de soldați veneau în barăcile de scânduri de pe Dealul Mezatului..(...)...au adus cu ei și tifosul exantematic...”. (Fragmente din mărturia Ecaterinei Chiratcu în vârstă de 100 de ani, din satul Călugăreni, fosta comună Bârzești, județul Vaslui, înregistrată de autor la data de 26 august 2007). Despre istoria participării României în primul război mondial s-au scris
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a completat în mod nefericit un tablou al groazei și disperării. Mii de oameni nevinovați, în marea majoritate foarte tineri, n-au avut nicio șansă în fața atâtor greutăți. Conform documentelor descoperite de noi, au murit de: epuizare fizică, malnutriție, gripă, tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă, TBC, pneumonie sau pur și simplu înghețați în “vagoanele morții”, așa cum s-a întâmplat în stațiile CFR Rafaila și Negrești-Târg. În anul 1920, deci imediat după război, Constantin Kirițescu a scos lucrarea „Istoria războiului pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de armatele rusești (subl.ns.) (...) De-a lungul drumurilor nămețite sau prin colibele sărace, se îngrămădeau victimele, mucenicii necunoscuți ai marii cauze, care-și dădeau sufletul fără glorie, înghețați, înfometați, uitați. Lunile ianuarie și februarie 1917 sunt groaznicele luni ale tifosului exantematic și febrei recurente, care au secerat zeci de mii de suflete. Trei erau greutățile cele mai considerabile care se opuneau la restabilirea unei vieți normale: chestia alimentării, dificultatea organizării transporturilor și lipsa combustibilului. Ceea ce a dat proporții catastrofale grelei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pierit în mare număr de oboselile retragerii, de foame și de frig. (...) S-au creat adevărate orașe de construcții de lemn și de bordeie, în care s-au făcut încartiruirile trupelor și ale surplusului de populație”. Scriind despre pandemiile de tifos exantematic și febră recurentă, pana lui Constantin Kirițescu a alunecat spre un tragism fără seamăn, mai ales că autorul a trăit în mijlocul acelor evenimente. „...ca și cum iarna grozavă, foametea, lipsa de combustibil, de îmbrăcăminte și de mijloace de transport, n-ar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tragism fără seamăn, mai ales că autorul a trăit în mijlocul acelor evenimente. „...ca și cum iarna grozavă, foametea, lipsa de combustibil, de îmbrăcăminte și de mijloace de transport, n-ar fi fost de ajuns (...) un nou flagel (...) se abătu asupra Moldovei: epidemia tifosului exantematic. Spitalele nu mai puteau primi pe nimeni. Gările erau pline de răniți și de bolnavi în agonie. (...) Satele înțesate de trupe, sau contaminat. Se săpau gropi, în care se aruncau zeci de cadavre. (...)”. Până la Marea Unire a tuturor românilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
strângerea de fonduri, atât din averea personală cât și din donații, pentru a se putea îngriji de soarta numeroșilor orfani de război care-și pierduseră tații pe front și mamele prin localitățile de baștină, în mare parte datorită pandemiilor de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă molime care au provocat goluri adânci, ireparabile și dureroase în rândurile civililor, dar și ale militarilor. Această organizație a fost numită Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române (S.N.F.O.R.). Principesa Alexandrina G. Cantacuzino a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
anul 1942 În armata maghiară și luase parte la luptele din Ucraina, unde căzuse prizonier la ruși prin anul 1944 În Bratislava. După câteva luni este internat Într-un spital din Kecskemet din Ungaria, de fapt un lagăr, unde zilnic tifosul exantematic secera zeci de vieți, iar morții erau Îngropați În gropi comune. Se știe că În Europa de Răsărit erau pe atunci zeci de astfel de lagăre unde prizonierii erau supuși la munci silnice. Tătucul făcea atunci legea pe aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îngropați În gropi comune. Se știe că În Europa de Răsărit erau pe atunci zeci de astfel de lagăre unde prizonierii erau supuși la munci silnice. Tătucul făcea atunci legea pe aici. Bietul Simion și-a zis: dacă rămân aici, tifosul nu mă va ocoli și voi sfârși Într-o groapă comună, dacă evadez am două șanse: să fiu Împușcat sau să scap. Evadez! Ce-o fi o fi. Și a evadat scăpând și de glonț. Până acasă avea de parcurs
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bunicul de pe mamă, nu știu decât că a fost vornic în satul Mănăstireni, din județul Botoșani. A avut vreo patru fete, printre care și mama mea. Spre sfârșitul primului război mondial, în casa vornicului Bogdan a poposit, grav bolnav de tifos, un sergent, care era tatăl meu. Delira și a căzut la pat. În timpul cât a zăcut cu febră mare, poate o lună sau mai mult, mama i-a stat la cap și l-a îngrijit: îi ștergea fața și trupul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din mahala. După scaldă, după ce ne uscam, pielea era aspră, cu dâre de noroi și cu solzișori de murdărie. Dar nouă nu ne păsa, jocurile noastre erau prea serioase pentru a băga în seamă nimicurile. Apoi a venit foametea și tifosul din anul 1946-47. Nu mâncam cu zilele decât puțin cir, atunci când mama făcea rost de vreun pumn-doi de făină de porumb. Tata, și pe urmă și noi, măturam vagoanele în care se transportase cereale și gunoiul acela îl aduceam acasă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
achilibru, pentru a nu se răsturna, așa că trebuia să stăm mai mult nemișcați. Vai de el, somnul nostru! Acel concert al picăturilor de apă ce cădeau în oale și ulcele n-am să-l uit niciodată. Asta era distracția noastră! Tifos n-am avut dar păduchi da. Ați văzut vreodată cum arată un păduche mare, gras, cu un fel de cruce pe spate? Nu vă întreb pentru a vă îngrețoșa sau impresiona, ci pentru a vă relata ce vremuri groaznice am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
duhul. Iar noi, flămânzi și slabi ca niște arătări, ne bucuram la fiecare sfârâit. Eram copil și ce mi-a văzut ochii atunci, azi mi se pare că a fost un coșmar. Am văzut oameni morți de foame și de tifos pe trotuarele orașului. Venea o căruță mare, trimisă de la primărie, care-i încărca în ea și-i ducea la cimitir. Cine-și recunoștea mortul, îl lua acasă și-l înmormânta creștinește, cu popă. Dar cei anonimi erau îngropați într-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
grași și iuți, fasole, cartofi și altele. Îmi amintesc de roșiile acelea mari, numite „inimă de bou”, cam două la kilogram. N-o duceam greu, dar tata muncea în grădină de dimineața până seara, cu pauză la prânz. Foametea și tifosul nu mai era acum decât o amintire, dar sărăcia nu se dădea dusă din casa noastră. Se oploșise șii pria la noi. Nu puteam spune că o duceam pe roze. Banii din pensia tatei se topeau foarte repede. Dar cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de foame și sete, de frig, căci erau cam dezbrăcați, la cheremul animalelor sălbatice, îi măcinau bolile grave, dar ei nu știau de ce mor, pentru că holera, cancerul sau sida nu erau cunoscute, dar dădeau iama printre ei; păduchii le aduseseră tifosul exantematic, unii munceau de se speteau iar alții, mai puțini la număr, se lăfăiau în petreceri și lene, ca într-o piesă de teatru tragicomină. Mai târziu au început războaiele între ei, care-i decimau cu miile și nu se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
următoare am repetat figura cu cirul și l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși de niște ape învolburate, furioase și niște oameni morți de tifos exantematic rânjind la lună. Totuși, de cir nu m-am lăsat, mai fac uneori, dar mănânc în cantități rezonabile, așa că totul e în regulă. De un singur lucră însă îmi pare rău: că de atunci, de când cu refuzul alor mei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dovadă că nici unul din cioclii ce îngropau zilnic sute de morți nu s-au îmbolnăvit, ceea ce, evident, "nu s-ar fi întîmplat dacă și cadavrele ar fi infectante". Altă observație consta din faptul că, pe timpul bântuirii holerei, alte boli, ca tifosul, disenteria, "care dominau altădată, au dispărut aproape cu totul și n-au reapărut decât la potolirea ei". Cele mai multe victime se recrutau din rândurile nevoiașilor și a clasei de mijloc, iar din boieri "mai puțin". Erau atacați cei suferinzi de stomac
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Bombardamentele masive asupra cetății asediate, reducerea considerabilă a cantității de alimente, întreruperea aprovizionării cu apă potabilă, distrugerea de locuințe, aglomerarea populației în clădiri subterane și pivnițe, creșterea vertiginoasă a numărului răniților și morților au constituit factori favorizanți ai holerei și tifosului exantematic. Bombardamentul din 6 iulie 1849 a incendiat spitalul civil și al mezocordienilor, aducând pagube și spitalului militar. Răniții și bolnavii au fost evacuați în subsolurile clădirilor cu două etaje și în imobilul liceului piarist, unde, din cauza lipsei de instalații
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
prin creșterea accentuată a îmbolnăvirilor, la care personalul medico-sanitar se găsea depășit. Aproape 3 000 de bolnavi sufereau în condițiile unei veri toride. Între 22 iulie-9 august s-au înregistrat câte 100 de morți pe zi, răpuși de răni, holeră, tifos, scorbut și stresul bombardamentelor. La 13 august, în urma capitulării trupelor revoluționare ale Republicii Ungare la Șiria, a fost despresurată și cetatea Timișoara, punîndu-se capăt calvarului locuitorilor ei. În timpul asediului și al epidemiei de holeră s-au evidențiat două personalități medicale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu era mai puțin violent, iar uneori chiar foarte rapid. " Epidemia s-a manifestat și la noi în toate fazele și varietățile ei: holerină, diaree holerică, holeră adevărată, asfictică, spasmodică și uscată, iar ca boală tardivă, sub forma caracteristică a tifosului holeric cianos. Varietatea holerină era de obicei cea mai ușor vindecabilă: tinctura de ipeca, în doze foarte mici, și pilulele de gheață, în caz de vărsături persistente, înlăturau repede simptomele. Diarea holerică era mai serioasă, pentru că, în caz de oarecare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]