262 matches
-
Luțescu care a construit un personaj jucăuș și copilăros, veridic. La al doilea spectacol am revăzut-o cu aceeași bucurie pe Mihaela Stanciu, o soprană cu o voce extrem de frumoasă, bine condusă muzical care a știut să-și moduleze culoarea timbrală cu sensibilitate, extrem de subtil pentru a se impune ca o copilă îndrăgostită și dornică de viață. Se simte că ea cântă și interpretează cu plăcere orice partitură. Pentru a căpăta culoare se apelează la o echipă de pantomimi aparținând companiei
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
cu decenii în urmă la clasa maestrului Ștefan Gheorghiu; este o condiție îmbogățită treptat în baza unei prețioase experiențe concertistice și pedagogice. Este muzicianul care face dovada unui temperament ardent; senzualitatea de specific spaniol al muzicii este atent supravegheată, coloritul timbral capătă valori uimitoare, de un farmec cuceritor, aspect ce înnobiliează spectacolul virtuozității instrumentale. I-a stat alături un vechi prieten al vieții noastre muzicale, dirijorul francez Alain Pâris, un sensibil, un încercat intelectual al baghetei. Ne-a oferit un program
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
și Ana Popescu-Deutsch, baritonii Silviu Alexandru Mihăilă și Constantin Trașcă sunt tineri ce pășesc pe calea certitudinilor artistice de nivel solistic; dispun de o bună educație profesională cu importante perspective de dezvoltare; virtuozitatea instrumentală este pusă în slujba muzicii, calitățile timbrale ale glasului tind a contura atitudini. Este abordat marele repertoriu de concert, de operă, de la Mozart la Paganini. Este o performanță de netăgăduit a maeștrilor, o performanță la nivelul pedagogiei cântului instrumental, a celui vocal. Deocamdată poate fi suficient. Urmează
Iarăși despre tinerii muzicieni… by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5471_a_6796]
-
este atins de grandilocvență ci câștigă în măreția sentimentului nespus, a sentimentului cântat al iubirii, al dragostei ce trece dincolo de viață și de moarte. În schimb, pe parcursul Suitei de balet „Pasărea de foc” de Igor Stravinski, este valorificat spectacolul coloritului timbral al muzicii. Sugestia imagistic poetică este impresionantă. Evocat timbral prin gestul lui Simonov, zborul păsării atinge în suplețe farmecul indicibil al grădinii Edenului! La cei șaptezeci de ani pe care îi împlinește în această perioadă, Simonov se situează la zenitul
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
nespus, a sentimentului cântat al iubirii, al dragostei ce trece dincolo de viață și de moarte. În schimb, pe parcursul Suitei de balet „Pasărea de foc” de Igor Stravinski, este valorificat spectacolul coloritului timbral al muzicii. Sugestia imagistic poetică este impresionantă. Evocat timbral prin gestul lui Simonov, zborul păsării atinge în suplețe farmecul indicibil al grădinii Edenului! La cei șaptezeci de ani pe care îi împlinește în această perioadă, Simonov se situează la zenitul carierei sale. Este de menționat reacția publicului românesc; în
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
ansamblu atașat marii tradiții a cântului orchestral, dezvoltat în Rusia de peste două secole, menținut la mare cinste inclusiv în perioada sovietică, revigorat în deceniile din urmă. Este un ansamblu în egală măsură atașat unei viziuni noi, cea care valorizează transparențele timbrale, maleabilitatea dinamică a evoluției orchestrale. Nu este de mirare. Orchestra împlinește în acest an șase decenii de la fondare; este un ansamblu relativ tânăr. Ansamblul a evoluat de o manieră absolut spectaculoasă; în mod special în anii din urmă. Actualul turneu
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
în do major de Beethoven și cea de a 2-a Simfonie de George Enescu, lucrări apropiate lumii spirituale a dirijorului nostru. Ce poate fi mai seducător - ne aducem aminte - decât o simfonie beethoveniană de tinerețe, revigorând cu transparențele sale timbrale, spiritul vienez al sfârșitului de secol XVIII? Ce poate fi mai captivant decât acest mare opus enescian care stabilește o relație atât de intimă, de pertinentă, între tematica melodică de specific românesc și simfonismul de natură clasico-romantică, o relație pe
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
întrucât baritonul nu posedă acel timbru cald, cantabil, catifelat ce se impune în execuția celebrei arii a Luceafărului din actul al III-lea. Oricât s-a străduit Eugen Secobeanu să impresioneze publicul, nu a reușit acest fapt, printr-o nepotrivire timbrală a vocii sale cu cerințele partiturii. În schimb, la al doilea concert , Cătălin Țoropoc, un tânăr bariton de la Constanța, a impresionat prin calități de muzicalitate, noblețe a frazei, interpretând aria cu simțire și sensibilitate. Dificilul rol al lui Venus a
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
împlinirea a 95 de ani de la intrarea sa în eternitate. Minunat lucru a fost acest recital! Nu poți să nu realizezi, pe parcursul concertului, în parte intuiția muzicală cu justă operativitate, în parte cultura stilistică, și-au dat mâna cu rafinamentul timbral, de asemenea profesionalismul cu sensibilitatea comunicării; sunt aspecte ce potențează marea operă a celui care a fost denumit în epocă Claude de France. Tipic camerală, formula de concert a etalat marile capodopere ale creației compozitorului, spre exemplu celebrele creații destinate
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
așază construcția amplă a finalului operei wagneriene Tristan și Isolda, final reluat pentru pian în versiunea pianistică spectaculoasă a lui Liszt. Pe un parcurs de mai bine de un secol, de la Schumann la Poulenc, Giampiero Sobrino desfășoară o impresionantă paletă timbrală privind coloritul sonorităților pe care le cultivă clarinetul său, un parcurs al unui ferm profesionalism. Festivalul Sonoro la cea de a 8-a ediție a sa a devenit o veritabilă instituție de concerte, de educație muzicală artistică; este destinată publicului
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
în compania domniei sale, același mare opus enescian a răsunat animat, de această dată, de arcușul violonistului Gabriel Croitoru, un tânăr maestru care - aici în mod cu totul special - a definit caractere ale expresiei, aspect susținut de o impresionantă paletă coloristic timbrală. Au sosit de peste țări violonistele Mariana Sârbu, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Arlette Bonamy, de asemenea violistul Marius Nichiteanu, violoncelistul Frans Helmerson; din țară - pe parcursul acestui impresionant spectacol muzical cameral - au participat violoniștii Cristina Anghelescu, Anda Petrovici, George Cosmin Bănică, Mircea
Ștefan Gheorghiu 80 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10705_a_12030]
-
ascunse. în fond, frazarea lui Horia Andreescu are o triplă descendență, axându-se pe conceptele lui Hugo Riemann despre timpul "greu" și timpul "ușor", pe disparitatea dintre accentele tonice și cele expresive surprinsă de Vincent D^Indy ori pe consecințele timbrale ale fenomenologiei muzicale dezvoltată de Geiger sau Ingarden și distilată atât de prielnic și cu atâta consecvență de către Sergiu Celibidache. De aici eleganța, naturalețea și, de ce nu, simplitatea alcătuirilor sonore iscate de bagheta lui Horia Andreescu. Un mod de a
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
a mucusului (phlegma), atunci de ce nu am putea aprecia muzicile sangvine în funcție de prevalența unui anume tip de travaliu componistic, muzicile colerice prin prisma hegemoniei parametrului ritm, muzicile melancolice în raport cu supremația ethosului ori muzicile flegmatice după gradul de autoritate al factorului timbral? Evident, totul riscă să se reducă la o speculație futilă, exaltantă și, de ce nu, intruvabilă în realitate. Pe de altă parte însă, câte experiențe a trebuit să depoziteze știința modernă pentru a corija naivitățile cu privire la "sucurile vitale". Cert este că
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
și aplauze prelungite după fiecare act muzical. Elementele care-au contribuit la aceasta au fost multiple: tehnica instrumentală, ascultarea între muzicieni, repertoriul ales - prelucrări după Richard Galliano, Piazzola și compoziții proprii - creator al unei senzații de melodică irizată și arcul timbral care-ți inducea imaginea auditivă a unui Paris suspendat în suprarealism. Duminică a venit rândul unei formații cu un nume la limita dintre jazz și bizarerie, The Incoming Growl, pentru care idea de improvizație se extinde de la jocul cu structuri
Cronica Cafeteca Jazz Weekend [Corola-blog/BlogPost/96651_a_97943]
-
Cunoscute sub denumirea de “Neun Deutsche Arien”, ariile poartă amprenta lungilor ani petrecuți de Händel în Italia, Germania și Anglia. Ansamblul „Gli Studioși di Sebastiano” aduce pe scena Stagiunii o variantă interpretativa inedită a acestor lucrări vocal-instrumentale. Spectaculos datorită bogăției timbrale pe care o propune, totodată echilibrat de rigurozitatea redării textului muzical, în contextul epocii, concertul beneficiază de aportul unor muzicieni experimentați în interpretarea muzicii vechi pe instrumente specifice epocii Barocului muzical. Scurte piese din creația instrumentala a lui Händel vor
A DOUA EDIŢIE A STAGIUNII DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349160_a_350489]
-
două vorbe: burduhănosul Falstaff dorește să intre în casa voastră, să vă ademenească soția, să vă forțeze casă de bani și să vă dezonoreze patul), furia lui Ford izbucnește și se sfârșește la cuvintele fatidice șoptite de Bardolfo peste întunecimea timbrala a orchestrei redusă la corzile grave și suflători: le corna (coarne). În finalul actului I, femeile, împreună cu suflătorii de lemn, și bărbații, împreună cu restul orchestrei, cântă pe ritmuri diferite în timp ce vocea lui Fenoton se ridică deasupra tuturor. Printre replici neglijente
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îmbinând spontanul și imaginarul specific vârstei cu obiectivele învățării. După conținutul și obiectivele urmărite, jocurile didactice muzicale se pot clasifica în: A. JOCURI DIDACTICE MUZICALE DE FORMARE A COMPETENȚELOR MUZICALE: o jocuri melodice; o jocuri ritmice; o jocuri de diferențiere timbrală; o jocuri pentru însușirea elementelor de expresie. B. JOCURI DE STIMULARE A SPIRITULUI CREATIV, A IMAGINAȚIEI: o jocuri de construire a formei unui cântec; o jocuri de asociere la o muzică dată a unor elemente extramuzicale (imagini, mișcări, descrieri etc.
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
celebrele sale „comentarii” organistice. Acum, în Baroc, și celelalte instrumente ocupă un spațiu tot mai relevant, și nu neapărat cu rolul de a acompania. Muzica instrumentală, uneori, suplinind cel de-al doilea cor, dialoga cu vocile, creându-se un amalgam timbral cu efecte sonore originale și fascinante. Alteori, compozițiile exclusiv instrumentale înlocuiau în totalitate cântul antifonelor din Proprium sau al altor părți liturgice. Muzica a obținut astfel un rol principal și domina asupra ritului cultual propriu-zis, care era privat tot mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
meu o întrebare ? — Vă rog... — această versiune de voce vă convine ? — în ce sens ? — în sensul gradului de satisfacție pe care îl resimțiți în timp ce vă vorbesc. nu știu dacă ați observat, dar în stînga sus este o comandă pentru opțiuni timbrale. — adică ? — aveți vreun actor sau vreun cîntăreț preferat ? Dacă aveți vreo fantasmă vocală vă pot servi în consecință. Pot să vă vorbesc cu vocea lui marlon Brando sau a lui George Clooney dacă vreți. — Chiar așa ? — absolut. Vreți să încercați
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
În linii ferme, - reducție la limită a confesiunii directe, În profitul obiectivării (Întărită de un relativ eliptism al frazei și de absența legăturii aparente În versurile-imagini); iar la nivelul substanței verbale ca atare, avem de-a face cu o unificare timbrală a versului, joc al aliterațiilor, propagare În vers a sonurilor, menită să realizeze - cum va spune Ion Barbu mai tîrziu - depășirea individualității noționale a cuvîntului spre „unitatea fonică a versului”. (Alte exemple concludente ar fi aici versuri ca: „Drum pierdut
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unui copil în plină evoluție. Lucrarea are forma unei suite continue, în care motive melodice și ritmice se rememorează cu o oarecare ciclicitate. Compo- zitoarea crează un dialog permanent și sugestiv între solist, clarinet, ce susține partitura generală prin expresivitatea timbrală, cvintetul corzilor, și celelelte instrumente. Trianglu, tambu- rina piccolo, tam-tam, piatti, gran cassa, xilofon sunt instrumentele de percuție care completează și accentuează caracterul epic al versurilor creând efecte sonore variate, originale. Partitura pianului are multiple valențe, când evidențiindu-se solistic
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
versului susținută de către vocea solistului și de Orchestra de Cameră Radio. Concertul pentru flaut și orchestră, op.71 (1994), este o lucrare dedicată solistului Ion Bogdan Ștefănescu. Genul concertistic este prezent cu stăruință în lista opusurilor compozitoarei, în varii formule timbrale. Concertul prezent, deși concentrat într-o structură tradițională, dezvăluie descendența compozitoarei Carmen Petra- Bassacopol din modernismul enescian, îmbrățișând tehnici și limbaje înnoitoare ale muzicii (neobarocul, neoclasicismul, neoromantismul), pe care le-a remodelat prin și cu ajutorul substratului folcloric. Subtilitatea interpretării ce
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
în componența sa și instrumente specific românești precum naiul, înscris în familia flauților, și toaca, din rândul instrumentelor de percuție. Lucrarea străbătută de fiorul melosului popular, și circumscrisă unor parametri dramatici, lirici, dansanți, transfigurați într-un univers modal, ritmic și timbral, plin de sensibilitate, este măiestrit interpretată de Orchestra Națională Radio aflată sub bagheta dirijorului Cristian Brăncuși. Formată la școala lui Mihail Jora, compozitoarea Carmen Petra- Basacopol îmbină elemente fundamentale ale neoclasicismului (genuri, forme, funcționalitate), cele ale ordonării polifonice și armonice
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
40 de minute cât a durat prezentarea lucrării, sala Ateneului a devenit o imensă catedrală, în care arta contrapunctului a dovedit că deține cu o impresionantă forță motrice în cadrul discursului muzical, constituind și un generator al ineditelor combinațiilor sonore și timbrale. Maeștrii Bujor Prelipcean (vioara I), Vlad Hrubaru (vioara a II-a), Constantin Stanciu (violă) și Dan Prelipcean (violoncel) au realizat o prestație artistică - în egală măsură elevată și emoționantă - a Artei fugii, dar și o originală invocare a rugăciunii, a
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
i-a prilejuit violonistei oportunitatea de a-și evidenția plenar experiența și tehnica impecabilă. A fost o adevărată desfășurare de pasaje strălucitoare, pe întreg registrul viorii, executate cu dezinvoltură, într-un tempo extrem de rapid. Lucrarea conține numeroase efecte coloristice și timbrale neașteptate, pe care solista le-a reliefat convingător, într- o manieră originală, plină de strălucire și pregnanță. Autorul a imaginat un perpetuum mobile frenetic, plin de vervă și bravură, cu o anumită tentă umoristică, pe care Diana Moș l-a
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]